6,894 matches
-
instruite să nu alăpteze în nici un caz , dacă li se administrează tratament cu PREZISTA . Fertilitatea La om , nu sunt disponibile date despre efectul darunavirului asupra fertilității . Nu s- a constatat nici un efect asupra capacității de împerechere sau asupra fertilității la șobolanii tratați cu darunavir ( vezi pct . 5. 3 ) . Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje 4. 7 Nu s- a făcut nici un studiu asupra efectelor PREZISTA , în asociere cu ritonavir , asupra capacității de a conduce vehicule
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
a fost studiat până acum ( vezi pct . 4. 2 , 4. 3 , și 4. 4 ) . 5. 3 Date preclinice de siguranță Studii toxicologice la animale au fost efectuate la expuneri până la niveluri de expunere clinică cu darunavir în monoterapie , la șoareci , șobolani și câini și în asociere cu ritonavir la șobolani și câini . În studii toxicologice cu doze repetate efectuate la șoareci , șobolani și câini , s- au constatat numai efecte limitate ale tratamentului cu darunavir . La rozătoare , organele țintă identificate au fost
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
4. 3 , și 4. 4 ) . 5. 3 Date preclinice de siguranță Studii toxicologice la animale au fost efectuate la expuneri până la niveluri de expunere clinică cu darunavir în monoterapie , la șoareci , șobolani și câini și în asociere cu ritonavir la șobolani și câini . În studii toxicologice cu doze repetate efectuate la șoareci , șobolani și câini , s- au constatat numai efecte limitate ale tratamentului cu darunavir . La rozătoare , organele țintă identificate au fost sistemul hematopoietic , sistemul coagulării sanguine , ficatul și tiroida . A
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
toxicologice la animale au fost efectuate la expuneri până la niveluri de expunere clinică cu darunavir în monoterapie , la șoareci , șobolani și câini și în asociere cu ritonavir la șobolani și câini . În studii toxicologice cu doze repetate efectuate la șoareci , șobolani și câini , s- au constatat numai efecte limitate ale tratamentului cu darunavir . La rozătoare , organele țintă identificate au fost sistemul hematopoietic , sistemul coagulării sanguine , ficatul și tiroida . A fost observată o scădere variabilă , dar 67 limitată , în parametrii hematiilor , împreună cu
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
și tiroida . A fost observată o scădere variabilă , dar 67 limitată , în parametrii hematiilor , împreună cu prelungiri ale timpului parțial de tromboplastină activată . Au fost observate modificări la nivelul ficatului ( hipertrofia hepatocitelor , vacuolizare , creșterea enzimelor hepatice ) și tiroidei ( hipertrofie foliculară ) . La șobolan , asocierea darunavir cu ritonavir a determinat creșterea mică a efectului asupra parametrilor hematiilor , ficatului și tiroidei și incidența crescută a fibrozei insulare în pancreas ( numai la șobolanii masculi ) , în comparație cu monoterapia cu darunavir . La câine , nu s- au identificat nici un fel
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
nivelul ficatului ( hipertrofia hepatocitelor , vacuolizare , creșterea enzimelor hepatice ) și tiroidei ( hipertrofie foliculară ) . La șobolan , asocierea darunavir cu ritonavir a determinat creșterea mică a efectului asupra parametrilor hematiilor , ficatului și tiroidei și incidența crescută a fibrozei insulare în pancreas ( numai la șobolanii masculi ) , în comparație cu monoterapia cu darunavir . La câine , nu s- au identificat nici un fel de parametri majori de toxicitate sau organe țintă până la expuneri echivalente cu expunerea clinică la doza recomandată . Într- un studiu efectuat la șobolani , numărul de corpuri luteale
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
în pancreas ( numai la șobolanii masculi ) , în comparație cu monoterapia cu darunavir . La câine , nu s- au identificat nici un fel de parametri majori de toxicitate sau organe țintă până la expuneri echivalente cu expunerea clinică la doza recomandată . Într- un studiu efectuat la șobolani , numărul de corpuri luteale și implantări a scăzut în prezența toxicității materne . Pe de altă parte , nu s- au observat efecte asupra capacității de împerechere sau fertilității în cazul tratamentului cu darunavir în doze de până la 1000 mg/ kg și
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
la valori ale expunerii sub ( ASC- 0, 5 ori ) cele de la om la doza clinică recomandată . Valorile expunerii au fost mai mici decât acelea realizate cu doza clinică recomandată la oameni . Într- o evaluare pre - și postnatală a dezvoltării la șobolani , darunavir administrat sau nu cu ritonavir , a determinat reducerea tranzitorie a creșterii ponderale a descendenților înainte de înțărcare și o ușoară amânare a deschiderii ochilor și urechilor . Darunavir în asociere cu ritonavir a determinat reducerea numărului de pui care exteriorizează răspunsul
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
în cursul alăptării . Aceste efecte pot fi secundare expunerii puilor la substanța activă prin intermediul laptelui matern și/ sau efectelor toxice materne . Nici una din funcțiile post ablactare nu a fost afectată cu darunavir în monoterapie sau în asociere cu ritonavir . La șobolanii tineri expuși direct la darunavir până în zilele 23- 26 ale vieții lor , s- a observat mortalitate crescută și , la unele animale , convulsii . Între zilele 5 și 11 de viață , expunerile la darunavir în plasmă , în ficat și în creier au
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
26 ale vieții lor , s- a observat mortalitate crescută și , la unele animale , convulsii . Între zilele 5 și 11 de viață , expunerile la darunavir în plasmă , în ficat și în creier au fost considerabil mai mari decât acelea observate la șobolanii adulți , după doze comparabile în mg/ kg . După ziua a 23- a de viață expunerea a fost comparabilă cu cea a șobolanilor adulți . Expunerea crescută a fost cel puțin în parte atribuită imaturității enzimelor implicate în metabolizarea darunavirului la animalele
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
la darunavir în plasmă , în ficat și în creier au fost considerabil mai mari decât acelea observate la șobolanii adulți , după doze comparabile în mg/ kg . După ziua a 23- a de viață expunerea a fost comparabilă cu cea a șobolanilor adulți . Expunerea crescută a fost cel puțin în parte atribuită imaturității enzimelor implicate în metabolizarea darunavirului la animalele tinere . Nu s- a înregistrat mortalitate cauzată de tratament la șobolanii tineri la doza de 1000 mg/ kg darunavir ( doză unică ) la
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
23- a de viață expunerea a fost comparabilă cu cea a șobolanilor adulți . Expunerea crescută a fost cel puțin în parte atribuită imaturității enzimelor implicate în metabolizarea darunavirului la animalele tinere . Nu s- a înregistrat mortalitate cauzată de tratament la șobolanii tineri la doza de 1000 mg/ kg darunavir ( doză unică ) la vârsta de 26 de zile sau la 500 mg/ kg ( doze repetate ) între zilele 23 și 50 de viață ; expunerile și profilul de toxicitate au fost comparabile cu acelea
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
doza de 1000 mg/ kg darunavir ( doză unică ) la vârsta de 26 de zile sau la 500 mg/ kg ( doze repetate ) între zilele 23 și 50 de viață ; expunerile și profilul de toxicitate au fost comparabile cu acelea observate la șobolanii adulți . La oameni , activitatea enzimelor metabolizatoare ale medicamentelor se apropie de valorile adultului între 1 și 3 ani de viață . Potențialul carcinogen al darunavirului a fost evaluat prin administrarea la șoareci și șobolani , prin gavaj oral , timp de până la 104
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
au fost comparabile cu acelea observate la șobolanii adulți . La oameni , activitatea enzimelor metabolizatoare ale medicamentelor se apropie de valorile adultului între 1 și 3 ani de viață . Potențialul carcinogen al darunavirului a fost evaluat prin administrarea la șoareci și șobolani , prin gavaj oral , timp de până la 104 săptămâni . La șoareci au fost administrate doze zilnice de 150 , 450 și 1000 mg/ kg și la șobolani au fost administrate doze de 50 , 150 și 500 mg/ kg . Au fost observate creșteri
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
ani de viață . Potențialul carcinogen al darunavirului a fost evaluat prin administrarea la șoareci și șobolani , prin gavaj oral , timp de până la 104 săptămâni . La șoareci au fost administrate doze zilnice de 150 , 450 și 1000 mg/ kg și la șobolani au fost administrate doze de 50 , 150 și 500 mg/ kg . Au fost observate creșteri ale incidenței adenoamelor și carcinoamelor hepatocelulare , legate de doză , la masculi și femele din ambele specii . La șobolani masculi au fost observate adenoame ale celulelor
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
450 și 1000 mg/ kg și la șobolani au fost administrate doze de 50 , 150 și 500 mg/ kg . Au fost observate creșteri ale incidenței adenoamelor și carcinoamelor hepatocelulare , legate de doză , la masculi și femele din ambele specii . La șobolani masculi au fost observate adenoame ale celulelor foliculare tiroidiene . Administrarea de darunavir nu a cauzat o creștere semnificativă statistic a incidenței oricărui tip de tumori benigne sau maligne la șoareci și șobolani . Tumorile hepatocelulare și tiroidiene observate la rozătoare sunt
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
la masculi și femele din ambele specii . La șobolani masculi au fost observate adenoame ale celulelor foliculare tiroidiene . Administrarea de darunavir nu a cauzat o creștere semnificativă statistic a incidenței oricărui tip de tumori benigne sau maligne la șoareci și șobolani . Tumorile hepatocelulare și tiroidiene observate la rozătoare sunt considerate a avea o relevanță limitată la om . Administrarea repetată de darunavir la șobolani a determinat inducția enzimelor microzomiale hepatice și eliminarea crescută a hormonului tiroidian , ceea ce predispune șobolanii , dar nu și
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
a cauzat o creștere semnificativă statistic a incidenței oricărui tip de tumori benigne sau maligne la șoareci și șobolani . Tumorile hepatocelulare și tiroidiene observate la rozătoare sunt considerate a avea o relevanță limitată la om . Administrarea repetată de darunavir la șobolani a determinat inducția enzimelor microzomiale hepatice și eliminarea crescută a hormonului tiroidian , ceea ce predispune șobolanii , dar nu și oamenii , la neoplasme tiroidiene . La cele mai mari doze testate , expunerea sistemică ( pe baza ASC ) la darunavir a variat între 0, 4
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
la șoareci și șobolani . Tumorile hepatocelulare și tiroidiene observate la rozătoare sunt considerate a avea o relevanță limitată la om . Administrarea repetată de darunavir la șobolani a determinat inducția enzimelor microzomiale hepatice și eliminarea crescută a hormonului tiroidian , ceea ce predispune șobolanii , dar nu și oamenii , la neoplasme tiroidiene . La cele mai mari doze testate , expunerea sistemică ( pe baza ASC ) la darunavir a variat între 0, 4 și 0, 7 ori ( la șoarece ) și între 0, 7 și 1, 0 ori ( la
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
dar nu și oamenii , la neoplasme tiroidiene . La cele mai mari doze testate , expunerea sistemică ( pe baza ASC ) la darunavir a variat între 0, 4 și 0, 7 ori ( la șoarece ) și între 0, 7 și 1, 0 ori ( la șobolan ) în comparație cu cea observată la om la dozele terapeutice recomandate . După 2 ani de administrare a darunavir la expuneri de același nivel sau sub cea umană , au fost observate modificări renale la șoareci ( nefroză ) și șobolani ( nefropatie cronică progresivă ) . Darunavir nu
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
și 1, 0 ori ( la șobolan ) în comparație cu cea observată la om la dozele terapeutice recomandate . După 2 ani de administrare a darunavir la expuneri de același nivel sau sub cea umană , au fost observate modificări renale la șoareci ( nefroză ) și șobolani ( nefropatie cronică progresivă ) . Darunavir nu s- a dovedit mutagen sau genotoxic într- o baterie de teste in vitro și in vivo , incluzând evaluarea mutațiilor bacteriene inverse ( testul Ames ) , aberațiile cromozomiale ale limfocitelor umane și testul micronucleilor in vivo la șoarece
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
cazurilor în care este absolut necesar . Trebuie utilizate măsuri eficiente de contracepție în cursul tratamentului cu Rapamune , precum și timp de 12 săptămâni după oprirea administrării Rapamune . În urma administrării de sirolimus marcat radioactiv , s- a constatat excreția de radioactivitate în laptele șobolanilor aflați în perioada de lactație . Nu se cunoaște dacă sirolimusul este excretat în laptele uman . Datorită posibilității apariției de reacții adverse la sugari , alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului cu sirolimus . La unii pacienți cărora li s- a administrat Rapamune
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
în testul mutației bacteriene inverse , în testul aberației cromozomiale pe celulele ovariene de hamster chinezesc , în testul mutației progresive pe celule de limfom de șoarece sau in vivo în testul micronucleilor de șoarece . Studiile de carcinogenitate efectuate la șoarece și șobolan au indicat o incidență crescută a limfoamelor ( masculi și femele de șoarece ) , adenoamelor și carcinoamelor hepatocelulare ( masculi de șoarece ) și leucemiei granulocitare ( femele de șoarece ) . Este cunoscut faptul că în urma utilizării cronice a agenților imunosupresori pot apărea manifestări maligne ( limfom
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
a agenților imunosupresori pot apărea manifestări maligne ( limfom ) , ele fiind semnalate la pacienți , în cazuri rare . La șoarece , leziunile ulcerative cronice ale pielii au avut o incidență crescută . Este posibil ca modificările să fie legate de acțiunea imunosupresoare cronică . La șobolan , adenoamele de celule interstițiale testiculare au fost , probabil , expresia unui răspuns cu specificitate de specie la nivelurile hormonului luteinizant și sunt , de obicei , considerate ca având relevanță clinică limitată . În studiile privind toxicitatea asupra funcției de reproducere a fost observată
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
au fost , probabil , expresia unui răspuns cu specificitate de specie la nivelurile hormonului luteinizant și sunt , de obicei , considerate ca având relevanță clinică limitată . În studiile privind toxicitatea asupra funcției de reproducere a fost observată o scădere a fertilității la șobolanii masculi . În cadrul unui studiu efectuat timp de 13 săptămâni la șobolani , au fost raportate reduceri parțial reversibile ale numărului de spermatozoizi . La șobolani , precum și în cadrul unui studiu efectuat la maimuțe , s- au observat reduceri ale greutății testiculare și/ sau leziuni
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]