12,690 matches
-
dar plin de acele frumuseți ce fac plăcere doar sufletelor pline de simțămînt și par înfricoșătoare celorlalți. J.-J. Rousseau, Noua Heloiză, Classique Garnier, p. 501 (8) În rest, se știe deja ce înțeleg printr-un ținut frumos. Niciodată un ținut de cîmpie, oricît de frumos ar fi, în ochii mei nu ar părea așa. Am nevoie de ape în cădere, stînci, brazi, păduri întunecoase, munți, cărărui greu de urcat și de co-borît, prăpăstii care să-mi fie aproape și să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
episoadele și peisajele să fie armonizate. Există analogii între situațiile pe care le trăim, stările noastre de spirit și locurile, fenomenele sau stările Naturii. Duceți un nefericit într-un loc stîncos, prin păduri întunecate, pe lîngă ape învolburate etc.; aceste ținuturi înspăimîntătoare îl vor copleși atît de mult, trezind în el un sentiment de pioșenie. Lăsați doi îndrăgostiți să stea în leagăne îmbietoare [...]. Saint-Lambert, Anotimpurile, Cuvînt înainte b) același peisaj e prezentat de mai multe ori, dar în nuanțe diferite. Variații
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
colonade te-ar face să te crezi mai degrabă în regatul Bagdadului sau al Cașmirului, dacă zidurile înnegrite, acoperite cu mușchi și cu iederă, precum și culoarea ștearsă și melancolică a cerului n-ar sta mărturie că ne aflăm într-un ținut ploios. Castelul a fost într-adevăr înălțat de un geniu, dar el a venit din Italia și se numește Primaticcio; un Făt-Frumos și-a adăpostit într-adevăr dragostele aici, dar era rege și se numea Francisc I. Însemnul său, salamandra
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
astea între nuci străbuni și plopi tineri, cu funze de aur palid, dacă pui cîteva fabrici grațioase în mijlocul întinselor cîmpii în care ochiul se pierde sub un cer cald și străveziu, vei înțelege una dintre miile de frumuseți ale acestui ținut. Am apucat-o pe drumul care duce la Saché, pe malul stîng al rîului, uitîndu-mă la amănuntele colinelor care se ridică pe celălalt mal. Și, în sfîrșit am ajuns la un parc împodobit de copaci seculari, care mi-au dat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1970. Cetatea a fost construită sub Imperiul austriac, la începutul secolului al XVIII-lea de către Leopold I. Deși au suferit multe înfrângeri, turcii încă reprezentau o amenințare pentru Imperiul austriac. De aceea, Leopold I a organizat o graniță militară peste ținutul Mureșului superior. De-a lungul acestei granițe a construit cetăți cu scopul de a supraveghea trupele turcești și la nevoie să avertizeze. Apărarea acestor cetăți era sarcina locuitorilor din satele vecine. Apărătorii cetății Cuvin erau o parte din localnicii din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
ceea ce ne atrage atenția asupra includerii lor, chiar dacă devenită deja rutină, în procedura botezului. Dovezile aproape contemporane aduse de Tertulian din Africa de Nord sub dominație romană ne relevă în mod clar că nou-născuții (parvuli) fuseseră botezați sau erau botezați în acele Ținuturi, dar nu ne spun Și cât de bine sau de cât timp era stabilită această practică. În privința concepției lui Tertulian vizavi de tema noastră se naște întrebarea: Pare preferința sa pentru amânarea botezului („să fie făcuți creștini atunci când au devenit
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
rolul de centru administrativ pentru satele din jur: Răcușana, Hanța, Strâmba, Bouroș, Plăcințeni, Sârbi ș.a. A avut și componenta Mărtinești menționată în 1518, ultima dată înainte de 1900, dar niciunul dintre bătrânii satului nu mai reține această denumire. Mai mereu în Ținutul (sau Ocolul) Tecuciului, sau plasa Podu Turcului, cu statut deseori schimbat prin efectul împărțirilor administrativ-teritoriale (centru de comună sau sat component) locul acesta oferea mereu izolare și siguranță, inclusiv în l956, când rușii și-au stabilit aici o tabără militară
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
luminatul noi răzeșii ca să înfățișăm copii zapisului de mai sus pominit și după cum va găsi cu cali cinstitul divan, ca să fim puși la cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi fiind dimpreună și dlui serdar Manolachi Radovici fiind și dumnealui Dumitru Chilmet inginer, ca să margă la starea locului să hotărască, puindu-și și piatră ca să fii hlizită (?) dreaptă partea noastră de moșie și mare pominirii va rămâne Înălțimii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Dumitru Chilmet inginer, ca să margă la starea locului să hotărască, puindu-și și piatră ca să fii hlizită (?) dreaptă partea noastră de moșie și mare pominirii va rămâne Înălțimii Tale. La mila Mării tale plecați robi Noi răzășii din sat Giurgioana ținut Tecuciului a numi Ștefan Machidon, Ioan Marin. Acta Vascan Eftimie 1823 octombrie 30 În 1877 satul avea 90 de familii și 315 suflete. (XIX, 84-85). E de presupus că datorită drumurilor existente pe dealuri (erau evitate locurile joase datorită inundațiilor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
din jur: Răcușana, Hanța, Strâmba, Bouroș, Plăcințeni, Sârbi, ș.a. A avut și componenta Mărtinești menționată în 1518, ultima dată înainte de 1900, niciunul dintre bătrânii satului nu reține această denumire. Astăzi e în comuna Podu - Turcului, județul Bacău. Mai mereu în Ținutul (sau Ocolul) Tecuciului, sau plasa Podu Turcului, cu statut mereu schimbat prin efectul împărțirilor administrativ teritoriale (centru de comună sau sat component) locul acesta oferea mereu izolare și siguranță, inclusiv în l959 când rușii și-au stabilit aici o tabără
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
îl denunță deschis pe Mahomed, prezentându-l drept un perfid și un mincinos. În acea clipă, îi lovesc violent și i-ar și ucide, dacă Dumnezeu nu le-ar veni în ajutor în mod miraculos, după care îi alungă din ținuturile lor. 16. Acesta este ordinul sfânt al fraților minori, aceasta este minunata familie religioasă a unor oameni apostolici, demnă de a fi luată ca model. Noi credem că Dumnezeu i-a ridicat pe aceștia, în aceste timpuri de pe urmă, împotriva
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
început întocmai ca pe Dumnezeu. Ea a prezis că ei nu vor deține nimic propriu și că vor trăi doar din pomenile credincioșilor, nici pe acestea nepăstrându-le pentru ziua următoare; mulțumiți de această sărăcie, vor cutreiera orașe, sate și ținuturi întregi predicând. În primii ani ei vor fi iubiți de Dumnezeu și de oameni. Însă, nu după mult timp, îndepărtându-se de idealurile lor, vor fi mai disprețuiți decât ceilalți oameni. Se spune că acest lucru a prezis Hildegard despre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au dat interesul să asculte cuvântul lui Dumnezeu, pe când păsările, lipsite de rațiune, l-au ascultat cu mare bucurie. Iar după ce a vorbit îndelung acelei mulțimi, terminându-și predica, i-a binecuvântat pe cei prezenți și a plecat din acel ținut. 5. Se povestește că a traversat marea și s-a îndreptat spre Babilon, unde ar fi obținut de la regele acelei țări permisiunea de a predica. De aceea, văzând fericitul Francisc că a aflat trecere înaintea acelui rege și a oamenilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
apoi îndreptându-se a spus: «Fraților, așa ne spune fratele - arătându-l pe fericitul Francisc care era numit prin excelență „fratele” de către frați - : este o țară, Germania, în care trăiesc oameni creștini și evlavioși. Aceștia, după cum știți, trec adesea prin ținutul nostru cu bastoane lungi și cizme largi, cântând laude lui Dumnezeu și sfinților săi, leoarcă de sudoare sub razele arzătoare ale soarelui, și vizitează mormintele sfinților. Dar fiindcă frații, după ce au fost trimiși o dată la ei, s-au întors înapoi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spune: «l-am cunoscut pe acesta, l-am cunoscut pe celălalt». Printre aceia era un frate diacon pe nume Palmerio, care mai apoi a fost numit guardian la Magdeburg; era o persoană veselă și glumeață, originar din Monte Gargano din ținuturile Pugliei. Ajungând la el, acel frate curios l-a întrebat: Cine ești și cum te cheamă?». Acesta a răspuns: «Mă numesc Palmerio» și, prinzându-l de mână, a adăugat: «Și tu ești de-al nostru și vei veni cu noi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vostru și nu m-am ridicat cu intenția de a merge cu voi», a fost condus la fratele Elia. Atunci frații din provincia în care fusese trimis, auzind acestea, au insistat să-l oprească pentru că avea o sănătate șubredă, iar ținutul în care mergeau era rece. Fratele Cezar, în schimb, încerca prin fel și chip să-l ia cu el. Fratele Elia a încheiat această controversă spunând: «Îți poruncesc, frate, prin sfânta ascultare, să decizi o dată pentru totdeauna dacă vrei să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Leonard], a relatat că odată, la Sfânta Maria [a Îngerilor], Sfântul Francisc l-a chemat pe fratele Masseu de Marignano și i-a spus: «Să mergem să vestim cuvântul lui Dumnezeu». «Să mergem», a răspuns, și s-au îndreptat spre ținutul Romei. Ajunși într-un oraș, episcopul locului, cunoscând faima sfințeniei sale și fiind înștiințat de sosirea sa, a organizat o procesiune pontificală și împreună cu clerul orașului i-a ieșit în întâmpinare. Dar Sfântul Francisc și-a dat seama și i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
suferință și însingurare. Drama lăuntrică, provocată de perceperea dureroasă a spațiului și a timpului, se convertește în cunoaștere. Tomisul și Roma devin axe polare care ilustrează antinomia dintre real și imaginar. Dacă în prima parte a exilului, Tomisul era un ținut al tristeții prezente, iar Roma un tărâm al fericirii pierdute, în partea a doua a exilului, această polarizare începe să se inverseze. Tomisul devine treptat un spațiu privilegiat, iar Roma un spațiu damnat, amăgitor, desacralizat. Acum poetul își purifică sufletul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
județe suntmult prea conjuncturale pentru a avea vreo șansă în fața unor regiuni cu tradiție, ca Lombardia sau Rhône Alpes. Valorificarea tradițiilor regionale, care ar putea da cu totul altă consistență procesului, suscită temeri legate de revendicările de autonomie ale vechilor Ținuturi Secuiești. În fapt, e vorba din nou de o retorică a patriei în pericol, și adevărata cauză a rezistenței față de o reorganizare de fond a structurii administrative moștenite de la Ceaușescu este aceea că elitele politice județene și-au consolidat în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
150 de ani, visul elitelor românești din revoluțiile de la 1848, care nu au încetat să aspire la înscrierea României în avântul Primăverii Națiunilor și să acționeze pentru asumarea unei identități europene a românilor. În pofida aderării, România continuă să fie un ținut ambiguu, nu doar pentru "vechii" europeni, ci și pentru propriii săi cetățeni. Mereu în întârziere față de Europa Centrală, mereu suscitând îndoieli cu privire la autenticitatea vocației sale europene. Țară latină, dar majoritar ortodoxă, aliată a statelor Antantei în Primul Război Mondial, dar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
În lumea Infernului ea coborî. Ce a determinat-o pe zeiță să părăsească cerul, pămîntul și domnia n-o să știm exact niciodată, după cum o să ne scape în amănunt motivul agresiunii demonilor Galla asupra păstorului Dumuzi; poate dorința de a străbate ținuturi improprii, spiritul de aventură nelipsind în timpurile mitice și eroice. Inanna nu este sigură de izbîndă în călătoria sa. De aceea ia cu sine „cele șapte legi divine”, printre care însemnele vestimentare: Coroana Cîmpiei, Vergeaua, Pieptarul, precum și simboluri ale Vegetației
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aducă înapoi. După multe insistențe și trucuri diplomatice, mînioasa zeiță se reîntorcea. Vestea provoca bucurie generală, marea vacă cerească fiind întîmpinată pretutindeni cu cîntece de laudă, jocuri și mese festive: S-a întors măria sa, s-a întors din Bigeh, nubian ținut, Să vadă Nilul egiptean, pămînt drag și cunoscut Cu toate ale lui minuni. În cinstea ei ard pe jertfelnic De-a valma tauri grași, Gîscani și alte lucruri minunate. Din sistre-i cîntă zeii toți și dănțuie zeițele. Femei puternic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
compozițională. Le unește, însă, suportul sentimental, bucuria revederii uneia și aceleiași ființe suprafirești, unanim îndrăgite. Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine de sus și de peste tot: Venit-a, a venit Tefnut Cu Șu întru acest ținut, Din Bigeh făcînd cale-întoarsă, Și-a pogorît pe glia arsă... Și-i zise atunci zeiței, Toth: Ferice-i pe aici socot! A fratelui său Șu prea frumoasă soață, Cu el împreună din Kenset veni Și într-al lor oraș se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
povestitului. Și de data aceasta Miorița ocupă loc privilegiat. Întîmplarea baciului moldovean este dată ca poveste cu tîlc, demnă de a fi memorată solemn și cu statut testamentar din generație în generație. Să nu ne mire că a cuprins toate ținuturile limbii române, în sute și sute de variante. Lira a făcut carieră mitologică însoțindu-l pe Apolo, zeu care cumula deopotrivă atributele lui Eros și ale lui Ares (lira și lancea); sau pe Orfeu, divinitate tracică, inițiatoare de mistere. Fluierul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a cuprins bună parte din oștire. Marele vizir și seraschierul s-au pregătit să-i înfrunte pe răsculați, dar soarta încă nu fusese hotărâtă. Umblă vorbe cum că ienicerii ar vrea să-l schimbe pe padișah cu fratele lui, cel ținut închis în serai. Cum aflase Brâncoveanu că o să vină această tulburare, cum? I se părea că vede un zâmbet împăcat pe chipul femeii cernite din pronaos. Atunci se plecă în fața înaltului prelat, îi sărută mâna și-i mulțumi tot în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]