16,963 matches
-
un eseu în care susținea fără dubiu că „universitatea antreprenorială” este singura care se poate adapta la cerințele actuale și viitoare ale „societății cunoașterii”. În 2004, a publicat un nou eseu în care promova cu noi argumente ideea de antreprenorialism academic. 5.5. Transformări ale Universității: continuități și discontinuități Să despărțim totuși apele. Universitatea, oricât ar fi de antreprenorială, nu va fi sau nu se va transforma într-o firmă de afaceri. Tot astfel, universitatea nu se mai poate identifica pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbe mai rapid ca niciodată. Pentru a face o evaluare a schimbărilor de astăzi, este nevoie să le inventariem, să le comparăm și mai ales să le confruntăm cu așteptările beneficiarilor și cu cele ale mediului în care funcționează instituțiile academice. Totodată, ar trebui să știm care sunt factorii ce induc, solicită sau generează schimbări, cum acționează aceștia și la ce ne putem aștepta. Aceste două abordări ar trebui să fie cu adevărat convergente, întrucât nu poți să te referi la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
științificitatea lor este încă într-un stadiu infantil, iar apoi receptivitatea universitarilor față de analizele centrate pe învățământul superior este infimă. Se instituie astfel un cerc vicios care se autoîntreține și are efecte negative clare asupra dinamicii de dezvoltare a lumii academice. Universitatea încă nu s-a adaptat pe deplin la cerințele modernității reflexive. Se află din punct de vedere academic în stadiul de tatonare sau ezitare instituțională, deși financiar s-a înscris deja pe o altă traiectorie. În ciuda acestei imagini, oarecum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
infimă. Se instituie astfel un cerc vicios care se autoîntreține și are efecte negative clare asupra dinamicii de dezvoltare a lumii academice. Universitatea încă nu s-a adaptat pe deplin la cerințele modernității reflexive. Se află din punct de vedere academic în stadiul de tatonare sau ezitare instituțională, deși financiar s-a înscris deja pe o altă traiectorie. În ciuda acestei imagini, oarecum sumbre, trebuie spus că încă nu ducem lipsă nici de imaginație analitică și nici de creativitate organizațională, când ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor absolut nu poate crește. Universitățile s-ar putea orienta către programele de formare continuă a adulților, pentru a compensa pentru o astfel de diminuare demografică a tinerilor. Numai că o astfel de opțiune ar schimba în mod substanțial profilul academic și instituțional al universităților. Așadar, care sunt tendințele constitutive ale factorului demografic și consecințele lor asupra universității? Să le sintetizăm: 1. țările europene membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, se confruntă cu a doua tranziție demografică, în care numărul tinerilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încă din secolul al XIX-lea învățământul superior european a fost unul etatist, menit să servească interesele statului-națiune. Finanțarea a fost eminamente publică, orientarea elitistă, iar conducerea instituțională, chiar în condiții de relativă autonomie universitară și de respectare a libertăților academice, s-a aflat sub controlul statului. Fondurile publice alocate universităților erau itemizate pe categorii de cheltuieli, fără a exista posibilitatea transferului instituțional de fonduri dintr-o categorie în alta sau de efectuare a unor cheltuieli neautorizate de instanța ministerială. Conducerea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ministerială. Conducerea universitară era una colegială. Rectorii, decanii, șefii de catedră erau aleși de colegi pentru a exercita responsabilități manageriale limitate; cel mai adesea, își continuau activitățile de predare și cercetare și se rezumau la a prezida ședințe de interes academic. Deciziile majore, inclusiv de administrare instituțională și academică, erau fie luate, fie validate - cel mai adesea, chiar inițiate - de alții altundeva, adică în ministerul de resort. Cam din ultimele două decenii ale secolului trecut, acest model de conducere și finanțare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
șefii de catedră erau aleși de colegi pentru a exercita responsabilități manageriale limitate; cel mai adesea, își continuau activitățile de predare și cercetare și se rezumau la a prezida ședințe de interes academic. Deciziile majore, inclusiv de administrare instituțională și academică, erau fie luate, fie validate - cel mai adesea, chiar inițiate - de alții altundeva, adică în ministerul de resort. Cam din ultimele două decenii ale secolului trecut, acest model de conducere și finanțare se tot schimbă. Referința principală a schimbărilor este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
per capita. Tendințe similare se conturează și în sectorul cercetării și dezvoltării. Tot mai multe surse financiare ale cercetării sunt atrase din sectorul privat, iar învățământul superior nu pare să participe în mod substanțial într-o astfel de dezvoltare. Cercetarea academică rămâne finanțată predominant de stat, iar 59% din aceasta este de tip fundamental. Totuși, fondurile publice alocate cercetării academice nu au crescut, iar sectorul privat nu pare interesat să investească în cercetarea fundamentală. De aceea, după 2000, cercetarea academică a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt atrase din sectorul privat, iar învățământul superior nu pare să participe în mod substanțial într-o astfel de dezvoltare. Cercetarea academică rămâne finanțată predominant de stat, iar 59% din aceasta este de tip fundamental. Totuși, fondurile publice alocate cercetării academice nu au crescut, iar sectorul privat nu pare interesat să investească în cercetarea fundamentală. De aceea, după 2000, cercetarea academică a început să se confrunte cu nevoia diversificării surselor de finanțare odată cu orientarea pregnantă spre proiecte de cercetare aplicativă. Pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cercetarea academică rămâne finanțată predominant de stat, iar 59% din aceasta este de tip fundamental. Totuși, fondurile publice alocate cercetării academice nu au crescut, iar sectorul privat nu pare interesat să investească în cercetarea fundamentală. De aceea, după 2000, cercetarea academică a început să se confrunte cu nevoia diversificării surselor de finanțare odată cu orientarea pregnantă spre proiecte de cercetare aplicativă. Pentru a identifica mai clar impactul finanțării asupra dezvoltării universității, să punem în relație instruirea studenților cu cercetarea academică, pe de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
2000, cercetarea academică a început să se confrunte cu nevoia diversificării surselor de finanțare odată cu orientarea pregnantă spre proiecte de cercetare aplicativă. Pentru a identifica mai clar impactul finanțării asupra dezvoltării universității, să punem în relație instruirea studenților cu cercetarea academică, pe de o parte, și ponderea surselor financiare publice și a celor private, pe de alta. Orientarea dominantă a unui universitar către instruire sau către cercetare este influențată fie de propriile capacități, fie de stimulentele instituționale, fie de ambele. Dacă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau din cercetare, atunci universitarul s-ar orienta către producerea acelor performanțe ce ar fi asociate cu una sau cu cealaltă. Opțiunea pentru dezvoltarea cumulativă a performanțelor în instruire și în cercetare este și ea posibilă, însă în noul context academic se dovedește tot mai limitată, întrucât competiția intra și interinstituțională este din ce în ce mai intensă și mai solicitantă, iar stimulentele financiare alocate instituțional tind să fie diferențiate. Instruirea și cercetarea se află astfel într-o relație concurențială. Dacă într-o universitate numărul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
interinstituțională este din ce în ce mai intensă și mai solicitantă, iar stimulentele financiare alocate instituțional tind să fie diferențiate. Instruirea și cercetarea se află astfel într-o relație concurențială. Dacă într-o universitate numărul și diversitatea studenților cresc, atunci timpul dedicat de personalul academic instruirii studenților crește inevitabil odată cu scăderea timpului investit în cercetare. Atunci când output-ul cercetării instituționale scade, prestigiul universității are de suferit, întrucât, prin însăși natura ei, universitatea este o instituție de învățământ și de cercetare. Pentru a evita o astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
numărului de studenți depinde financiar de criterii extrainstituționale necontrolabile și se asociază cu condiții de risc crescut. Competitivitatea unui proiect de cercetare poate fi considerată în termeni financiari, atunci când resursele atrase și disponibilizate sunt mari pentru aplicații de interes, sau academici, atunci când miza unei descoperiri sau demonstrații fundamentale este vizată, dar cu riscuri greu controlabile și resurse financiare minime. Proiectele de cercetare competitivă sunt astfel fie aplicative, dar mai puțin dezirabile din perspectiva ethosului academic tradițional, fie fundamentale, dar mai puțin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mari pentru aplicații de interes, sau academici, atunci când miza unei descoperiri sau demonstrații fundamentale este vizată, dar cu riscuri greu controlabile și resurse financiare minime. Proiectele de cercetare competitivă sunt astfel fie aplicative, dar mai puțin dezirabile din perspectiva ethosului academic tradițional, fie fundamentale, dar mai puțin dezirabile financiar. Ieșirea din această stare nu se poate realiza decât prin angajarea universităților în tot mai multe proiecte de cercetare aplicativă de interes pentru beneficiari publici sau privați și prin subvenționarea instruirii unui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin raportare la performanțele altor universități din spațiul european sau global. Universitățile noastre au optat pentru păstrarea la un nivel inferior a taxelor de studii și a calității, concomitent cu creșterea numărului de studenți și a orientării dominante a ethosului academic către instruire. Consecințele imediate sunt deja evidente: productivitatea cercetării universitare a scăzut spectaculos, mai ales în instituțiile cu un număr mare de studenți și cu venituri extrabugetare substanțiale, iar calitatea instruirii este mai degrabă precară, generând o inflație de diplome
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generând o inflație de diplome și o penurie relativă de competențe profesionale pe piața muncii. Dezechilibrul dintre instruire și cercetare nu se dovedește deloc o opțiune atractivă, iar universitățile noastre se confruntă cu o nevoie acută de schimbare a ethosului academic și a profilului lor instituțional. Să considerăm și un exemplu din străinătate. Cele mai prestigioase universități din SUA sau Marea Britanie fixează praguri foarte exigente de recrutare a studenților. În ciuda unei competiții puternice între candidații la studenție, care au cu toții performanțe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a crește taxele de studii până la nivelul ce descurajează cererea. O universitate centrată pe instruire reduce cercetarea și crește calitatea serviciilor educaționale pentru cât mai mulți studenți. Stratificarea instituțională de acest gen nu părea să fie agreată de comunitatea personalului academic până de curând. Modelul humboldtian de universitate a instruirii și cercetării rămăsese dominant în Europa și încă este admirat. Susținerea modelului în noul context universitar a devenit însă critică atât financiar, cât și academic. De aceea, universitățile actuale urmează traiectorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie agreată de comunitatea personalului academic până de curând. Modelul humboldtian de universitate a instruirii și cercetării rămăsese dominant în Europa și încă este admirat. Susținerea modelului în noul context universitar a devenit însă critică atât financiar, cât și academic. De aceea, universitățile actuale urmează traiectorii diferențiate de dezvoltare și se stratifică într-un evantai care întâmpină cererile diversificate ale studenților potențiali și ale cercetării. În termeni economici, această schimbare de tip normativ este de fapt o externalitate care exprimă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rămână un bun public, iar în lipsa unei piețe funcționale, alocarea va rămâne inevitabil ineficientă. Corectarea și ameliorarea unei astfel de stări nu ar fi posibile decât prin stratificarea universităților și prin introducerea unor criterii clare de autentificare a calității serviciilor academice în instruire și cercetare și de recompensare stimulativă a universităților ce oferă servicii de calitate. Sursele de finanțare, respectiv diversificarea și ponderea lor, nu sunt singurele ce influențează schimbările academice. Să ne referim din nou la tendința de scădere a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin introducerea unor criterii clare de autentificare a calității serviciilor academice în instruire și cercetare și de recompensare stimulativă a universităților ce oferă servicii de calitate. Sursele de finanțare, respectiv diversificarea și ponderea lor, nu sunt singurele ce influențează schimbările academice. Să ne referim din nou la tendința de scădere a cuantumului resurselor publice în condițiile de creștere a PIB-ului per capita. De ce se întâmplă așa ceva, atâta vreme cât rolul învățământului superior într-o economie a cunoașterii este fundamental în orice strategie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se poate face în condiții de scădere relativă și absolută a resurselor publice; - atragerea de resurse publice și private în universități este dependentă de tipul de politici publice și de filosofia guvernării naționale (factori exogeni), dar și de valorile ethosului academic și ale organizării instituționale (factori endogeni), respectiv de modul de promovare a stimulentelor pentru distribuția resurselor în universitate și pentru obținerea de performanțe; raportul dintre ponderea instruirii și cea a cercetării în universitate, respectiv calitatea acestora, sunt dependente de tipurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
coopereze tot mai strâns și să construiască împreună laboratoare și întreprinderi. În felul acesta, universitățile ca organizații s-au schimbat, iar universitarii sau numai unii dintre ei au început să devină antreprenori. Începe astfel să se extindă un veritabil „capitalism academic”. O astfel de dezvoltare, cuplată cu scăderea relativă a fondurilor publice și creșterea ponderii celor private, a dus la transformarea universităților într-un gen distinct de corporații. Unele au început să funcționeze ca organizații pentru profit, altele se prezintă ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a facilita extinderea modelului și în celelalte țări ale „spațiului european al învățământului superior”. Opțiunea ce pare să devină dominantă pe plan european constă în combinarea modelului colegial cu cel corporatist. Colegialitatea va continua să se conserve în gestionarea academică, respectiv în probleme ce privesc organizarea curriculum-ului, evaluarea studenților, selecția pentru finanțare a proiectelor de cercetare, angajarea și promovarea personalului didactic. Modelul corporatist se aplică în organizarea structurilor de conducere, în alocarea responsabilităților și în selectarea personalului cu funcții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]