7,542 matches
-
din apropiat, ani de zile, al lui Ceaușescu, Iliescu trebuia acum să treacă drept vechi dizident anticeausist, din prosovietic și agent de influență al Moscovei, Iliescu urma, în noul context, să se dea drept lider de orientare euroatlantica, și din adept al economiei socialiste planificate, de tip Gosplan, se suia cu vioiciune în barca economici de piață, ceea ce Iliescu n-a întârziat să facă. 3. ACTUL I: UN BUNIC BOLȘEVIC - VASILI IVANOVICI, REFUGIAT DIN RUSIA, DEVINE VASILE PENU, ȚĂRAN SĂRAC DAR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
veac aceste bucurii ne-au fost interzise! Munceam cu drag și spor la școală. Primarul comunist vrea să mă cumpere, propunându-mi să lucrez pentru P.C.R. promițându-mi de toate. Mă uit la el și-i spun: „Cum? P.C.R. cumpără adepții politici?” A fost ultima încercare de a mă atrage la comuniști. Pace n-am avut cu ei până la plecarea din sat. În primăvară cer transferul pe un post chiar în satul natal, bucurându-mă că voi învăța copiii satului, în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu ce să mă întrețin, după aceea plec și fac fizică, ce mi-am dorit eu". Cred că a și plecat după Revoluție. Ca să vă spun pe serviciul cui s-a nimerit evenimentul. Instigă Pascu și găsește încă vreo doi-trei adepți, iar zvonul se răspândește. Ieșim pe platou la apelul de seară și mesajul mobilizator s-a răspândit cu repeziciune. Au hotărât: "Băi, după ce face Brotea apelul, rupem rândurile și mergem la Regiment, îi luăm pe ăia de acolo, că am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
desperandum! Să nu-ți pierzi speranța! Am învățat asta citind Odele lui Horațiu și mi-a prins bine toată viața. De ce dispuneam eu în îndeplinirea măreței sarcini de "promovare a istoriei, culturii și științei naționale"? În primul rând de mine, adeptul lui Pico della Mirandola, umanistul italian care "știa tot ce se poate ști și multe lucruri în plus". Eram departe de a fi o "enciclopedie ambulantă", dar citisem mult, terminasem studii universitare interesante istorie-filologie -, aveam o experiență de viață, aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
traducerile făcute ani de-a rândul cunoștea realitățile țării de reședință. Având în vedere antecedentele cu predecesorii mei, îmi imaginez că cei din ambasadă mă priveau cu vădită curiozitate, gândindu-se cum o să reacționez și cât o să rezist. Nu eram adeptul formulei latinului Flavius Vegetius Renatus, "si vis pacem , para bellum" dacă vrei pace, pregătește-te de război, ci al formulei "si vis pacem, para pacem" dacă vrei pace, pregătește pacea. Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și m-am pregătit de plecare. Îmi făcusem datoria, aș fi putut face mai mult dacă mi s-ar fi permis, dar plecam cu o experiență de viață și profesională în plus, fără să "privesc înapoi cu mânie". Nu sunt adeptul dictonului marchizei de Pompadour, "După mine potopul", întotdeauna m-a interesat să las ceva pozitiv, viabil în urma mea. Se pare însă că favorita lui Ludovic al XV-lea știa ea ce spune aveam să aflu din presă și din "surse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ținând În brațe o blană albă foarte mare - imagine a femeii care abia a părăsit patul: experiența erotică se Înfățișa nu prin relația directă a trupurilor, ci printr-o metaforă copilăresc de simplă. În sfârșit, prin Arden nu te declarai adept al unei poziții clare. Ciulei și Esrig se defineau limpede pe scenă ca adepți ai reteatralizării teatrului, adversari ai realismului dogmatic, În timp ce tu erai greu de definit. O altă comparație poate lămuri mai bine poziția ta În contextul de atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
părăsit patul: experiența erotică se Înfățișa nu prin relația directă a trupurilor, ci printr-o metaforă copilăresc de simplă. În sfârșit, prin Arden nu te declarai adept al unei poziții clare. Ciulei și Esrig se defineau limpede pe scenă ca adepți ai reteatralizării teatrului, adversari ai realismului dogmatic, În timp ce tu erai greu de definit. O altă comparație poate lămuri mai bine poziția ta În contextul de atunci. Dacă priveai realizările lui Penciulescu, vedeai un regizor care Înțelesese cel mai adânc realismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se pare că te Înjosești?“. Nu mi se părea. O dată chiar m-am Înfuriat când, după un spectacol, niște „simpatizanți binevoitori“ mi-au adresat cuvinte ca acelea de mai sus. Le-am răspuns că nu mă Înțelegeau. Eram și sunt adept al unui stil fără stil și În teatru am vrut Întotdeauna să explorez toate formele cu același entuziasm. Iar prin natura mea sunt un tip eclectic și nu mi-e rușine de eclectismul meu. Într-o zi, la sfârșitul reprezentației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la teatru sunt critici care vin cu idei prefabricate, indignați dacă nu-și văd Cehov-ul „lor“ sau pe Shakespeare „așa cum se joacă la Stratford“ (dacă sunt din tabăra conservatoare), sau descompus și postmodernist, „cum e moda În Germania“ (dacă sunt adepți ai clanului avangardei dure). Dar un critic poate să fie și el un artist. Dacă se deschide și primește impresii fără prejudecăți, el nu e doar martor distant, ci devine un participant activ al evenimentului. M-a ajutat Întotdeauna când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de vânzare (În fr. În orig.) . Arahide (În fr. În orig.) . Cine iubește cu foc pedepsește cu foc (În fr. În orig.). . Amestec de obiecte diverse (În fr. În orig.). . Economist francez (1847-1932). În lucrările sale de economie politică este adeptul principiului corporatist. (n.r.) . „Boala și suferința aureliene“. Aluzie la ambiția Împăratului roman Aurelian (270-275) care s-a proclamat dominus și deus. . „Atacați! Împingeți!“ (În fr. În orig.) . Aluzie la momentul arestării regelui Ludovic XVII, la 22 iunie 1791, În Varennes-en-Argoune
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sfârșitul anilor ’40, când a intrat pentru totdeauna în familia noastră, mai mult decât ca o prietenă, ca o rudă de fapt (de aici și apelativul „tanti Tony”, creația copiilor, a mea și a lui Jeni), tocmai divorțase de soț, adept al lui Bachus pare-se. Într-o zi, s-a întâlnit cu el pe stradă. Despre această întâlnire mi-a povestit, cu indignare, cu o precoce solidaritate feminină, Jeni, care o însoțea atunci pe tanti Tony: foștii soți nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Cum o fi fost teza aceea, nu importă. Eu relev doar că era doctor în filozofie. Faptul nu e fără semnificație. În secolul al XVIII-lea cuvintele philosophe și libertin ajunseseră sinonime. Cu un secol înainte li se zicea libertini adepților filozofiei lui Gassendi ; acum libertinilor li se zice filozofi. Deși ar fi putut adopta filozofia sceptică și seducătoare a lui Hume, sau pe a lui Locke, agreabil popularizată de Voltaire, filozofia lor plictisitoare, simplistă și dogmatică proclamată de La Mettrie, Helvetius
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în viitor. Lionel, cu care am vorbit la telefon, îl numește pe Saddam (Hussein) Satan, trădându-și prin asta faptul că e înainte de toate un occidental, cu dreptul de a civiliza restul lumii, uitând ființa lui spirituală, arătându-se mereu adept al colonialismului, spunându-mi că este pentru ținerea separată a raselor, apartheid. Câți oameni sau câte egouri sunt într-un singur om? Acest lucru mă cutremură - eu însămi fiind pradă uneori unor rătăciri în care îmi este amenințată adânca mea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
figură cu totul aparte o face predicatorul Lukov un lipov cu burtă ultrageneroasă, aflat într-o bahică competiție de persuadare a mai tânărului Luca Guțaga, român din Pocrovca Nouă. Specialitatea predicatorului Lukov era molocanismul, o învățătură religioasă mai puțin cunoscută. Adepții se numeau molocani pentru că acceptau să mănânce lapte (“moloco”) chiar și în timpul postului. Datele de bază ale sectei, formulate de S.M. Uklein, presupuneau abandonarea icoanelor, moaștelor și a sfinților. Molocanii “consideră că singurul izvor al credinței este Biblia, pe care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Antoniu, din respect pentru al doilea tată care îl dăduse la școală și-l ajutase să fie învățător. Alt învățător era Cosmescu Valentin din comuna Ianca, județul Brăila. Era slab ca un sfânt, purta barbă și căzuse în bigotism. Era adeptul religiei budiste, citea din lucrările lui CriznaMurti-Alcion care spunea că omul se reîncarnează în alt om după moartea sa, sufletul așezându-se într-un nou născut. Era vegetarian și în timpul iernii mânca numai porumb copt și măcinat cu râșnița de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
generale, opinia publică era ostilă și atitudinea ei nu putea fi neglijată, dar cum În condițiile unei diplomații secrete, deciziile erau luate de un număr mic de persoane, un rol important Îl juca atitudinea oamenilor politici. Unii dintre ei erau adepții apropierii de Puterile Centrale, În frunte cu Însuși Carol I care, fiind „un bun prusac și un bun german”, pornea de la ideea că orientarea spre Puterile Centrale trebuia să constituie elementul de bază al politicii externe, privită În contextul dezvoltării
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de bază al politicii externe, privită În contextul dezvoltării generale a acesteia. În 1883, atitudinea regelui coincidea cu cea a primului său ministru, I.C. Brătianu. Dar orientarea spre Puterile Centrale nu era sprijinită numai de șeful guvernului liberal, ea având adepți și În tabăra conservatoare, mai ales printre junimiști. Deși aceștia nu aveau o largă bază socială, dispuneau de o serie de personalități proeminente, cum erau Carp și Maiorescu, care au avut un rol important În acțiunea de apropiere de Puterile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Nici chiar Între aceștia doi nu exista o identitate de vederi: Marghiloman, deși n-a forțat nota la Consiliul de Coroana din august 1914, militând pentru o neutralitate binevoitoare față de Puterile Centrale, neexcluzând o acțiune În forță, el nu era adeptul unei Românii dependente de capitalul german sau al Încorporării României În Imperiul Habsburgic. Stere, rectorul Universității din Iași și directorul revistei „Viața Românească”, s-a apropiat de gruparea prohabsburgică condusă de AI. Vaida, dar nu excludea o legătură dinastică cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
el și l-am întrebat dacă are vreo rezervă în ceea ce mă privește, căci sunt gata să mă retrag de la Minister, fără nicio obiecție; am aflat atunci motivul curioasei sale atitudini de la consiliu: preotul DumitrescuBorșa, vechi luptător legionar dar mare adept al lui Bacchus, dorea să fie numit subsecretar de stat la Culte, iar Sima dându-și seama că o asemenea numire ar aduce un serios discredit asupra noastră, a trebuit să recurgă la o mică stratagemă, spunându-i că generalul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
șvezi interviul dat de Alexandru Paleologu revistei Lumea magazin, nr 10 (66), 1998, și intitulat „Mârlănia din viața politică românească este un spectacol politic complet”ț. Senatorul liberal Alexandru Paleologu nu are nici comportament liberal, nici opțiuni democrate. El este adeptul monarhiei de drept divin, nu al celei constituționale și democratice, compatibilă totuși cu liberalismul: monarhia este singura formă de guvernământ care poate fi elitară și poate proba efectiv competențele dincolo de criteriile și supralicitarea electorală, așa cum se întâmplă la noi... un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fără riscuri majore. O.Ș.: Chiar și în aceste condiții, Mona Muscă avea o responsabilitate când a semnat actul de colaborare cu securitatea. M.M.: Da, nimeni nu spune că nu avea responsabilitate. Dar sentimentul meu este următorul: Gabriel Liiceanu este adeptul unui anumit tip de etică. În spațiul modernității, etica promovată de Gabriel Liiceanu este exotism curat. Când se discută despre etica în viața publică, în spațiul secular al vieții publice și se aplică paradigme mari de gândire - dacă este să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
încredere proiectivă: ar vota-o și în continuare. Astea sunt tipurile de analiză legate de încrederea publică, nu cele legate de morala absolută. Și mai e o problemă foarte importantă: Gabriel Liiceanu spune în volumul Despre minciună că el este adeptul eticii lui Achile. Dacă ar fi adeptul eticii lui Odiseu era susținătorul compromisurilor. Vreau să-ți spun că și în viața publică și în viața privată fără compromisuri nu putem trăi. Există compromis benign, în parametri morali, și compromis malign
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
continuare. Astea sunt tipurile de analiză legate de încrederea publică, nu cele legate de morala absolută. Și mai e o problemă foarte importantă: Gabriel Liiceanu spune în volumul Despre minciună că el este adeptul eticii lui Achile. Dacă ar fi adeptul eticii lui Odiseu era susținătorul compromisurilor. Vreau să-ți spun că și în viața publică și în viața privată fără compromisuri nu putem trăi. Există compromis benign, în parametri morali, și compromis malign, respectiv compromitere dramatică. O.Ș.: Dați-mi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Coucouteni et autres stations de la Moldavie du Nord, în „Compte rendu du Congrès intern. de Paris”, X, 1882) și mai ales un al treilea personaj, atât de pitorescul George Diamandy. Fiu de moșier cu studii la Paris, politician, prefect liberal, adept al ideilor socialist utopice și creatorul unui falanster, proprietar în același timp al vasului cu pânze botezat wagnerian „Spargeval” cu care organiza croaziere de-a lungul coastelor Mării Negre, George Diamandy e totodată autor dramatic și directorul Teatrului Național. Din cauza unei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]