6,618 matches
-
continuă tradiția americană a TP sociopate. În ICD-10 (1992Ă tulburarea echivalentă e denumită dissocială și e foarte asemănătoare. Caracteristicile TP antisociale sunt considerate agresivitatea, desconsiderarea și violarea drepturilor fundamentale ale altor persoane, ale normelor și regulilor sociale și debutul în adolescență, chiar mai devreme. Circumscrierea TP antisociale e făcută predominant din perspectivă comportamentală, a unor manifestări evidențiabile, fapt ce face ca identificarea să fie ușoară pe baza criteriilor enunțate existând și o mare concordanță între evaluatori. Acest fapt a făcut ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
91-92; Mircea Mateescu, „Sens unic”, „Cruciada românismului”, 1935, 28; Pericle Martinescu, Poezia în 1935, „Reporter”, 1935, 78; Șerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, RFR, 1935, 9; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 308, passim; Geo Bogza, Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1988, passim; Stolnicu, Printre scriitori, 188-189; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1998, 72-74; Mihail Dan, DCS, 49-50, 178; Lovinescu, Sburătorul, IV, passim; Victor Durnea, [Mihail Dan], „Minimum” (Tel Aviv), 2003, 192. V.D.
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
, Virgil (29.III.1908, Caracal - 6.IV.1984, București), poet. Este fiul Atenei (n. Popescu) și al lui Grigore Carianopol, funcționar de tribunal. Primii ani de școală (1916-1922) îi face la Caracal. Adolescența agitată și-o încheie într-o școală militară de artificieri din București (1924-1930). Între 1934 și 1938 audiază cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București. Lucrează ca angajat civil în diferite servicii ale armatei. Din 1956 până în 1963 face
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
-și asupra lui și acum, și mai târziu, dragostea paternă. După ce urmase clasele primare la Școala de Băieți „Petrache Poenaru” din București, este înscris ca elev bursier la Colegiul „Sf. Gheorghe”, unde studiază din 1896 până în 1902. Încă din anii adolescenței el se închipuia coborâtor din stirpe aristocratică și își căuta strămoșii în familii domnitoare din îndepărtate veacuri, spre iritarea tatălui. În noiembrie 1904, când I. L. Caragiale se așază provizoriu și apoi, în martie 1905, se autoexilează la Berlin, împreună cu familia
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
metaforice ale actului de creație (Poeții, Ciocârlia), resemantizări ale unor simboluri (Culbecul), tablouri în tușe întrucâtva suprarealiste, onirice ( Când simți zăpada, Ecoul râsului), relatări ale unor întâmplări obișnuite, răsucite spre metafizic (Timp de o iarnă, 1965), rememorări ale copilăriei și adolescenței, unele cu bogate inserții de etnos (La nașterea soră-mi, În grădina lui Ion). Mai consistente și mai bine orchestrate sunt în Răsărit de fată mare, dar și în versurile de mai târziu, proiecțiile în universul tradițional, fie el familial
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu, Utopia adolescenței, O, 1975, 11; Dan Cristea, „Trilogia în alb” și autorul ei, RL, 1976,16; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 136-144; Roxana Sorescu
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu, Utopia adolescenței, O, 1975, 11; Dan Cristea, „Trilogia în alb” și autorul ei, RL, 1976,16; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 136-144; Roxana Sorescu, Permanența romantismului, RL, 1977, 30; Tudor-Anton, Ipostaze, 112-118; Laurențiu Ulici, „Cireșarii”, CNT, 1979, 22; Florin Mugur
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
încât chiar și psihopedagogi versați (precum Maurice Debesse sau Jean Chateau) au ajuns să îl considere firesc. Dar negativismul infantil de la 3-4 ani nu este altceva decât preludiul numeroaselor forme de „revoltă juvenilă”, „criză de teribilism”, „inadaptare” și „ratare” de la adolescență și maturitate. La fel trebuie judecate și banalul bătut cu pixul în catedră sau îndemnul răstit adresat de profesor pentru a cere elevilor atenție și ordine în clasă. Ambele devin semnale pentru a întări și transforma în habitudini două dintre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
România. Așadar sunt diferențe între generații, tinerii simțind mai acut nevoia de schimbare și de confort ca și de neprevăzut. Sunt copii născuți și crescuți de pildă în Italia sau Spania. Venirea lor în România la vârsta copilăriei sau a adolescenței este însoțită de frustrări și de tensiuni inclusiv cu părinții. Cum vor acționa ca adulți mai târziu nu se știe. Cert este că peisajul demografic român se îmbogățește cu tipuri provenite din alte culturi. Și aceasta va conta, indiscutabil, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Buna Vestire”, „Seara” (aici a fost, în perioada iulie-ianuarie 1943-1944, redactor al paginii de cultură), „Revista Fundațiilor Regale”, „Iconar”, „Gândirea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ateneu”, „Glasul bisericii”, „Magazin istoric”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Tomis”, „Colocvii”, „Revista muzeelor”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta învățământului”, „Cutezătorii”, „Ramuri”, „Adolescența”. Deși a publicat, în timpul vieții, cărți precum Mode și veșminte din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române, iar a doua fiind o prezentare a operelor de
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
și să impresioneze prin erudiția sa, s-a putut baza pe un contact mai vechi cu textul românesc, este puțin probabil ca maturul Cantemir să se fi bizuit pe amintirile unei lecturi a manuscrisului, făcută la o vârstă necoaptă, în adolescență. Sigur, toate aceste informații nu fac decât să ne readucă la una dintre întrebările inițiale: respira Cantemir aerul nerarefiat al culturii autohtone? S-a format el în acest spațiu cultural, lipsit de continuitate, de organicitate? Reprezintă alegoria sa un efect
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și mai mirat și se lăsa prins și mai repede, căci își fixa ochii asupra lor. Tinerele fete cu ajutorul cărora este prins unicornul trebuiau să fie nobile, nu țărănci; nici adulte cu totul și copile cu totul, ci în plină adolescență: pe acestea le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte pentru fecioare este de notorietate. Unele surse insistă chiar asupra faptului că, dacă fata respectivă nu este fecioară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împreună cu "un ansamblu de bobine memoriale" conținând în special emoțiile omenești. Astfel, femeia- robot poate "simula orice acțiune umană". Ea poate, de asemenea, să-și alimenteze circuitele memoriale cu filme și lecturi, ceea ce și face, citind jurnalul intim scris în adolescență de unul dintre cei doi prieteni și uitându-se la serialele sentimentale de la televizor. Ea se îndrăgostește de Dave, care, după multe eschive și refuzuri, sfârșește prin a-i mărturisi că și el o iubește. Vor petrece împreună mulți ani
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
vârstă 15-29 ani. Și la acest studiu (coordonat de Kirsten Ohm Kyvik din Danemarca), Centrul de Diabet din București a participat activ. Ambele studii au avut darul să conștientizeze dimensiunea prevalenței T1DM în cea mai vulnerabilă perioadă de viață (copilărie, adolescență și prima tinerețe). Din acest trunchi s-au desprins substudii epidemiologice în diferite țări europene, confirmând, în general, datele obținute în studiul-mamă. Începând din acest an (2004), grupul EURODIAB-ACE va marca trecerea pe o a doua spirală a sa (sub
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil și responsiv în relație, el sporește stresul și reînvie tiparul atașamentului stabilit în copilărie și adolescența timpurie, față de figura de atașament. în cazul atașamentului securizant, interpretările și comportamentele vor fi calme și bazate pe încrederea în celălalt. În cazul atașamentului insecurizant evitant sau a celui ambivalent/ rejectant, comportamentele violente față de partener vor fi inevitabile, deși diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Aceste grupuri cărora le aparține își pun amprenta asupra identității sale și a modului sănătos de a funcționa printre ceilalți. Unii autori vorbesc despre un simț (sentiment) al comunității ce reprezintă o motivație prezentă la orice individ, începând cu vârsta adolescenței, și care se face simțit într-o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că hărțuirea la școală începe doar când copiii au deja 9 ani (Trudel, Puentes-Noiman, Ntebutse, 2002), plasând deci hărțuirea în proximitatea cronologică a adolescenței. Dar alți autori arată că hărțuirea poate fi întâlnită încă de la grădiniță (Dill et al., 2004), când un coleg este marginalizat, i se iau jucăriile, este bătut, înlăturat, agresat verbal de alți colegi. O definiție comună a hărțuirii consideră că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimization se asociază cu maladaptări sociale și internalizări comportamentale. Când victimizarea se petrece în grădiniță, efectele devin vizibile deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii poate deveni în anumite condiții agresor, probând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celorlalți copii. Este o mare distanță între așteptarea lui de a fi în centrul atenției în fiecare moment și de a obține orice vrea, imediat, și incapacitatea lui de a veni în întâmpinarea dorințelor și a intențiilor altor copii. La adolescență, incapabil de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
servi decât la satisfacerea nevoilor unei alte persoane (Glaser, 2007). în același sens, alte studii longitudinale arată că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se însoțesc la vârsta pubertății de o agresivitate crescută, de o rejectare a socialului, iar în adolescență, de o scădere a competențelor socioemoționale (Shaffer, Yates, Egeland, 2009). Abuzul emoțional este cel mai puțin sensibil la campaniile de educare și la orice alte forme de prevenire (Killen, 1998). 2. Abuzul fizic este cel mai ușor de recunoscut. O
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
succesului școlar și proiectarea unor metode de intervenție validate prin cercetare (SSSS), coordonat de către prof. Maria Roth, de la Universitatea Babeș-Bolyai, datele privind succesul școlar, colectate pe un număr de peste 2.500 de elevi din clasele VII-XI, arată că la vârsta adolescenței, profesorii sunt mai importanți decât familia, în construirea planurilor de viitor ale copiilor (Muntean, Roth, Iovu, 2010). Școala poate fi așadar cea mai eficientă platformă pentru promovarea și susținerea strategiei de prevenire a consecințelor sărăciei la copii (Lee, Burkam, 2003
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
capitol distinct (abandon, diversele forme de abuz și maltratare, inclusiv în plan sexual etc.). De altfel, orice schimbare de macaz existențial, adică de confruntare cu un nou eveniment (inclusiv unul fericit), se poate coagula sub forma unei experiențe traumatice. Până în adolescență, părinții sunt primii responsabili de acest metabolism nefast, dacă se produce și cum anume. începând cu această vârstă, persoana ar trebui să dobândească unele prerogative în controlul stresului și al inerentelor traume. Altfel spus, să-și exerseze anduranța pentru ca, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cu toate acestea, evenimentele ulterioare nu sunt lipsite de efect asupra dezvoltării copilului, mai ales în momentele de sensibilitate crescută, așa cum sunt la trecerea spre un nou stadiu de dezvoltare. Sub aspectul șansei de schimbare, cea mai sensibilă perioadă este adolescența. La trecerea dintre adolescență și vârsta adultă, factori protectivi cum ar fi: inițierea unei relații romantice pozitive și angajarea într-o muncă satisfăcătoare, pe fundalul disponibilității la schimbare pe care îl creează adolescența, pot conduce la normalizarea comportamentelor tânărului. Așadar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ulterioare nu sunt lipsite de efect asupra dezvoltării copilului, mai ales în momentele de sensibilitate crescută, așa cum sunt la trecerea spre un nou stadiu de dezvoltare. Sub aspectul șansei de schimbare, cea mai sensibilă perioadă este adolescența. La trecerea dintre adolescență și vârsta adultă, factori protectivi cum ar fi: inițierea unei relații romantice pozitive și angajarea într-o muncă satisfăcătoare, pe fundalul disponibilității la schimbare pe care îl creează adolescența, pot conduce la normalizarea comportamentelor tânărului. Așadar putem păstra mereu speranța
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de schimbare, cea mai sensibilă perioadă este adolescența. La trecerea dintre adolescență și vârsta adultă, factori protectivi cum ar fi: inițierea unei relații romantice pozitive și angajarea într-o muncă satisfăcătoare, pe fundalul disponibilității la schimbare pe care îl creează adolescența, pot conduce la normalizarea comportamentelor tânărului. Așadar putem păstra mereu speranța unor schimbări pozitive, mai ales când se cunosc momentele de sensibilitate sporită, precum și factorii protectivi cei mai adecvați momentului. Stroufe și colaboratorii săi (2010, p. 45) argumentează ideea că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]