17,588 matches
-
travaliul psihic al adolescentului. Din acest punct de vedere, existența unui părinte depresiv și, mai ales, deprimat este pentru adolescent un factor de risc major: nu numai că acest părinte deprimat constituie o imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru integritatea imaginii parentale. (cf. cazului Sylvie). Este ca și cum, încercând să păstrăm casa parentală amenințată de ruină, adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru integritatea imaginii parentale. (cf. cazului Sylvie). Este ca și cum, încercând să păstrăm casa parentală amenințată de ruină, adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de carii pentru a o construi pe a sa proprie: totul riscă să se prăbușească. Chiar dacă mama sa nu mai este din punct de vedere clinic deprimată, Élisabeth se teme de reapariția depresiei materne
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și să-l îngrijească). Dar în același timp, ea se identifică și mai mult cu mama deprimată din trecutul său și întărește relația secretă care o leagă de aceasta. Toate anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul. În sfârșit, evenimentele trecute
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul. În sfârșit, evenimentele trecute sau recente pot apărea ca tot atâtea imixtiuni în dezvoltare (Naguera, 1966), „dramatizând” această trăire a pierderii în adolescență. Existența în trecut a pierderilor reale și concrete, avertismentul pe care îl reprezintă aceste experiențe de pierdere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atâtea imixtiuni în dezvoltare (Naguera, 1966), „dramatizând” această trăire a pierderii în adolescență. Existența în trecut a pierderilor reale și concrete, avertismentul pe care îl reprezintă aceste experiențe de pierdere pot uneori să blocheze procesul de separare-individuare și să angajeze adolescentul pe calea depresiei: o cicatrice amenințând integritatea imaginii corpului, un eșec școlar ce vine să confirme o îndoială narcisiacă, o schimbare de domiciliu care îl face pe adolescent să piardă imaginile de identificare tranzitorie (prieteni, grupuri etc.), o decepție sentimentală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de pierdere pot uneori să blocheze procesul de separare-individuare și să angajeze adolescentul pe calea depresiei: o cicatrice amenințând integritatea imaginii corpului, un eșec școlar ce vine să confirme o îndoială narcisiacă, o schimbare de domiciliu care îl face pe adolescent să piardă imaginile de identificare tranzitorie (prieteni, grupuri etc.), o decepție sentimentală sunt tot atâția factori acceleratori posibili, ce fixează din ce în ce mai mult adolescentul asupra obiectelor sale interne pierdute. Astfel de evenimente se regăsesc cu o mare frecvență în trecutul îndepărtat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
eșec școlar ce vine să confirme o îndoială narcisiacă, o schimbare de domiciliu care îl face pe adolescent să piardă imaginile de identificare tranzitorie (prieteni, grupuri etc.), o decepție sentimentală sunt tot atâția factori acceleratori posibili, ce fixează din ce în ce mai mult adolescentul asupra obiectelor sale interne pierdute. Astfel de evenimente se regăsesc cu o mare frecvență în trecutul îndepărtat sau recent al adolescenților deprimați (cf. cazurile Alice, Sylvie, Gérard, Vincent etc.). DEPRESIVITATEA: TENTATIVĂ DE A TRIUMFA ASUPRA UNUI OBIECT INSUFICIENT SAU DE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de identificare tranzitorie (prieteni, grupuri etc.), o decepție sentimentală sunt tot atâția factori acceleratori posibili, ce fixează din ce în ce mai mult adolescentul asupra obiectelor sale interne pierdute. Astfel de evenimente se regăsesc cu o mare frecvență în trecutul îndepărtat sau recent al adolescenților deprimați (cf. cazurile Alice, Sylvie, Gérard, Vincent etc.). DEPRESIVITATEA: TENTATIVĂ DE A TRIUMFA ASUPRA UNUI OBIECT INSUFICIENT SAU DE A DISTRUGE UN OBIECT EXCITANT A trăi suferința unei pierderi, a aștepta un obiect înlocuitor sau chiar fixarea pe urmele obiectului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
oferind copilului siguranța existenței unui obiect pe care poate conta, adică a unui „obiect intern bun”. Dar această pierdere nu este nici acceptată nici chiar recunoscută totdeauna. Atunci când „obiectul intern bun” n-a devenit destul de solid încât să-i permită adolescentului să aibă o încredere neclintită în acesta, orice pierdere riscă atunci să-l dirijeze, în cel mai bun caz, spre o neglijență, o absență niciodată satisfăcută sau, mai rău, spre un „obiect intern rău” persecutor, făcut responsabil de starea de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să-l dirijeze, în cel mai bun caz, spre o neglijență, o absență niciodată satisfăcută sau, mai rău, spre un „obiect intern rău” persecutor, făcut responsabil de starea de rău. Într-un anumit număr de cazuri lucrurile se întâmplă ca și cum adolescentul ar spune: „n-am nevoie de nimic, nu sufăr de nimic, nu depind de nimeni”. Auzim uneori aceste formule în mod direct: aspectul lor negativ semnalează refuzul recunoașterii sau constituirii unui obiect sursă de satisfacție. De aici rezultă o anume
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
n-am nevoie de nimic, nu sufăr de nimic, nu depind de nimeni”. Auzim uneori aceste formule în mod direct: aspectul lor negativ semnalează refuzul recunoașterii sau constituirii unui obiect sursă de satisfacție. De aici rezultă o anume incapacitate a adolescentului de a se deprima. Laufer propune să „distingem între depresia adolescenților atașați unui obiect interiorizat și depresia fără obiect interiorizat”. „Cei care resimt o anobiectalitate internă sunt pentru mine afectați mai serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de nimeni”. Auzim uneori aceste formule în mod direct: aspectul lor negativ semnalează refuzul recunoașterii sau constituirii unui obiect sursă de satisfacție. De aici rezultă o anume incapacitate a adolescentului de a se deprima. Laufer propune să „distingem între depresia adolescenților atașați unui obiect interiorizat și depresia fără obiect interiorizat”. „Cei care resimt o anobiectalitate internă sunt pentru mine afectați mai serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat” la „anobiectualitatea internă” merită a fi aprofundată mai mult. Într-adevăr
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiect interiorizat și depresia fără obiect interiorizat”. „Cei care resimt o anobiectalitate internă sunt pentru mine afectați mai serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat” la „anobiectualitatea internă” merită a fi aprofundată mai mult. Într-adevăr, acești ultimi adolescenți fac parte dintre aceia care, în fața pierderii stării de bine anterioare dezvoltă reacții de apărare de natură proiectivă mai degrabă decât una de elaborare internă: „dacă mă simt rău asta se întâmplă deoarece există ceva în exterior care încearcă să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
internă”, nici o trăire internă satisfăcătoare (după ipotezele lui Klein: nici un obiect intern bun) nefiind capabilă să se opună trăirii răului intern (obiectul intern rău). Strategia va consta în acest caz în descompunerea obiectului persecutor: trebuie să înțelegem bine că pentru adolescent acest obiect persecutor poate fi reprezentat de o persoană (sau un lucru) extern, dar și de corpul său în totalitate sau parțial și chiar, uneori, de propria sa funcționare mentală. În plan psihopatologic acești adolescenți oscilează între măsurile de apărare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să înțelegem bine că pentru adolescent acest obiect persecutor poate fi reprezentat de o persoană (sau un lucru) extern, dar și de corpul său în totalitate sau parțial și chiar, uneori, de propria sa funcționare mentală. În plan psihopatologic acești adolescenți oscilează între măsurile de apărare contra depresiei așa cum le-a descris Klein cu ajutorul „atitudinii depresive”, pe de o parte, și a proiecțiilor persecutorii paranoide pe de altă parte. În plan metodologic problema clinică constă în a ști dacă acești pacienți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imediat confruntat cu multiplele diminuări ale imaginii de sine și ale investiției sale sau, altfel spus, cu multiplele diminuări ale elaborării narcisismului. Nici un afect depresiv nu este tolerat, nici o separare nu este luată în considerare deoarece fragilitatea narcisiacă face ca adolescentul să se teamă de o prăbușire, de o dispariție. Așa cum formulează Ladame (1981), obiectivul este „păstrarea controlului situației și păstrarea în perfectă stare a imaginii idealizate, atotputernice și iubitoare care face parte integrantă din imaginea de sine”. Cazul clinic al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prețul expunerii la pericol sau al negării trebuințelor corpului; sau chiar printr-o negare a oricărei dependențe față de alte persoane, acceptând în același timp sau căutând dependența de lucruri sau de substanțe considerate ca obiecte manipulatoare, supuse forței puternice a adolescentului... Conduitele de ruptură sunt tot atâtea strategii comportamentale pentru a „învinge” dependența de obiect și incapacitatea de a înfrunta separarea. Astfel, se constată frecvent în antecedentele acestor tineri adolescenți rupturi multiple: întreruperea bruscă a frecventării școlii, escapade repetate, părăsirea bruscă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conflict care face ca orice revenire sau chiar orice contact cu familia să devină imposibil etc. Ruptura are drept scop în același timp distrugerea relației cu obiectul și a obiectului însuși, sau cel puțin înlocuirea lui cu un obiect astfel încât adolescentul să creadă că păstrează un control absolut asupra relației cu acest obiect. Refuzul dependenței, afirmația veleitară a unei independențe, a unei libertăți totale provin din diminuarea relației afective precoce: sentimentul de a fi dependent își găsește originea în slăbirea relațiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
angoasele de pierdere și abandon sunt prea puternice, reflectându-se imediat în căutarea unei relații nirvanice perfecte. Psihoterapia propusă rămâne subordonată posibilității lui Catherine de a se deplasa autonom, ceea ce nu s-a realizat încă. Putem deci considera că acești adolescenți aparțin acelui ansamblu psihopatologic numit „situații limită” și pentru care „sindromul borderline” citat deja, descris de Masterson, reprezintă prima opțiune. Acești pacienți suferă mai mult de sentimentul vidului, al neantului, al nonsensului decât de existența unor afecte depresive și a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sentimentul vidului, al neantului, al nonsensului decât de existența unor afecte depresive și a unor reprezentări ale obiectului pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul furtunii emoționale și nu cauza” (Ladame, 1988). Adolescentul trăiește un „vid intern”, vid al reprezentării, al afectului, al emoției, al investiției, el trăiește această plictiseală care ia puțin câte puțin forma unei proaste dispoziții grave, a unei retrageri care invadează diferitele sectoare ale vieții. În același timp, prin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale vieții. În același timp, prin proiecție, el dezvoltă uneori sentimentul că este înconjurat din ce în ce mai mult de obiecte persecutoare, asediatoare, invadatoare: aceste obiecte nu sunt decât exponentele unei proiecții ale unor părți necunoscute și pierdute în spațiul psihic intern al adolescentului ce declanșează furie și dorință. Trebuie să înțelegem că furia și dorința apar atât cu ocazia unui eveniment sau a unei relații agreabile cât și dezagreabile, și poate chiar mai des atunci când interacțiunea este în mod potențial sursa mulțumirii, deoarece
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separarea în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI TRĂSĂTURĂ DE PERSONALITATE Studiile referitoare la psihopatologia depresiei adolescenței sunt în prezent rare. În schimb, numeroase lucrări epidemiologice analitice încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani s-a manifestat un interes deosebit privind situația adolescenților handicapați sau retardați mental. Printre aceste lucrări și fără a pretinde exhaustivitate, se numără și cele pe care le vom prezenta în continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea fi atribuită acestei puternice expresivități emoționale a fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]