167,112 matches
-
drepturi, fac politica guvernamentalăť. În urma acestui proces-verbal, considerăm dar incidentul ca închis." A doua zi, ziarele centrale publică două scrisori ale martorilor lui Stere adresate celui care i-a mandatat, precum răspunsul acestuia. În "Adevărul", ziar "independent", grupajul poartă titlul Afacerea Sterea - Scorțescu 22 și e introdus printr-o frază ce menține acuzația inițială, de delațiune, absentă din scrisori! Cea dintîi epistolă precizează că semnatarii ei, "nefiind în posibilitatea de a se înțelege cu martorii d-lui Scorțescu" (aceștia "au invocat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Vă mulțumesc, scumpi prieteni, că am fost silit să vă pun în contact cu un asemenea impostor. Vă mulțumesc că v-ați putut stăpîni dezgustul ce trebuie să vă inspire acest păcătos..." În replică, directorul "Evenimentului", în articolul O tristă afacere 24, declară mai întîi că nu are nimic de zis despre C. Stere, reiterînd însă injuriile 25. În continuare, sînt relatate întîlnirea martorilor, neînțelegerea lor, precum și faptul că ai săi au dresat, cum se obișnuia, un proces-verbal, apoi noile vizite
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
referire la scrisorile publicate de C. Stere și martorii săi în presa oficioasă, în care este acuzat că "vroiește a se deroba, a fugi, de frica, se vede, a teribilulșuiț matamor Sterea nihilistul". Scorțescu declară că pînă atunci avusese cinci "afaceri de onoare" și că "de două ori a fost pe teren, însă întotdeauna cu adversari bine cunoscuți, de o perfectă onorabilitate și pentru cauze bine determinate"26. "Minciunile" adversarilor sînt probate în numărul următor. Sub același titlu, O tristă afacere
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
afaceri de onoare" și că "de două ori a fost pe teren, însă întotdeauna cu adversari bine cunoscuți, de o perfectă onorabilitate și pentru cauze bine determinate"26. "Minciunile" adversarilor sînt probate în numărul următor. Sub același titlu, O tristă afacere, se reproduce procesul-verbal redactat de Nicu Gane și George Morțun 27 și o scrisoare a lui Grigore N. Macri, ce răspunde la întrebarea dacă a fost solicitat de directorul "Evenimentului" să fie arbitru și relatează contactele avute cu tinerii Scarlat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
centrale oficioase, martorii lui C. Stere au convocat o întrunire a studenților pentru 1 octombrie. În ziua respectivă, George Scorțescu inserează în paginile "Evenimentului" notița Pentru studenții ieșeni 28, în care reamintind simpatia arătată studenților, afirmă din nou că în "afacere" el "a expus faptele exact cum s-au petrecut" și că "omul care s-a pus în mod mincinos sub scutul milei publice ce-ți inspira un persecutat politic, reclamînd în contra unui pretins denunț făcut de voi șnoi?ț, denunț
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
răspuns că nu e bine să existe deosebiri între studenții munteni și moldoveni, mai ales în chestia națională, iar publicul va ști să judece aducîndu-și aminte, între altele, că tot din Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o polemică politică, în care, în conformitate cu spiritul epocii respective (dar oare numai al ei?), se recurge, fără cumpănire prealabilă, la armele pamfletului, într-o escaladare permanentă, regretabilă. Protagoniștii, precum s-a
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
al orașului Iași, primar fiind Nicu Gane. Colaborarea lor va continua și în anii următori, cînd fostul siberian intră în partidul liberal și va accede la șefia clubului liberal din Iași. Mai puțin clară ne este evoluția relațiilor dintre protagoniștii "afacerii" de la 1894. Ei au rămas adversari politici, George A. Scorțescu evoluînd treptat către formația condusă de N. Fleva. După ce este ales deputat în 1895, este reales în 1899, de data aceasta avînd drept contracandidat pe C. Stere. Vor fi schimbat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
aceasta avînd drept contracandidat pe C. Stere. Vor fi schimbat lovituri în timpul campaniei? E posibil. Cert este că Stere, în 1898, are cuvinte de laudă, în "Era nouă" (a conservatorului Petru Missir), pentru campania desfășurată de "Evenimentul" în așa-numita "afacere Morisseau", iar "Evenimentul" scrie relativ favorabil despre prestația lui ca ajutor de primar. 31 În nr. 489, din 6 octombrie 1894. 32 În nr. 488, din 5 octombrie 1894, p. 2. 33 Avea, în realitate, 29 de ani! Petre Petrescu
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
al relației care îi condiționează, dar nu îi rezolvă în întregime, eficient și în beneficiul lor. Există, desigur, și scriitori care se descurcă și în economia de piață, și încă de ieri, nu de azi. Moličre, de exemplu, având simțul afacerilor, a cucerit piața (spectacolului de teatru, desigur) lansând produse noi, la început a vândut bilete la jumătate de preț, și-a citit piesele în saloane înainte de a le juca, știind în același timp să joace, să scrie, să conducă, să
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
s-a întâmplat, Alteță, să fiu mai zilele trecute martorul unei scene în Bulevardul Elisabeta, în care Alteța Voastră a jucat, ca să zic așa, rolul principal. ...Fiind totodată Prinț, Colonel și Regent, sportmen și Comandor, Alteța Voastră este pururi grăbită. Foarte explicabil: afaceri de Stat, inspecții, recepții etc. ...în ziua cu pricina, Alteța Voastră, grăbită ca de obiceiu, urca Bulevardul Elisabeta cu o viteză care depășea pe cea stabilită, pe străzile Capitalei, de ordonanțele în vigoare ale prefecturei de poliție. Și Augusta Voastră mașină
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
decât ar fi trebuit și decât ar fi meritat, fiindcă Măria Ta L-ai fi confundat, după nume, cu mine. Nu, Alteță, n-am fost eu. Dealtminteri, am credința că memoria Ta a uitat numele meu. Și cu drept cuvânt: afaceri de Stat, recepții, etc. Luminăția Ta! Supușii Tăi, pe care-l conduci cu mașina și cu picioarele, s-au cam revoltat, fiindcă ei pretind ca Măria Ta să aibă și cap. August sau nu - dar să fie cap. Căci ei
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
într-un interval de timp mai lung, refuzul de a înghiți pe nemestecate ideile de-a gata ale unor "analiști politici", înrolați cu arme și bagaje, determinați ca niște pușcași marini să servească interesele unor moguli ai presei, oameni de afaceri sau politicieni influenți - vorba cuiva, ce rost are să cumperi ziare când e mult mai simplu să cumperi ziariști - , pot, uneori, produce revelații semnificative despre specificitatea vremii pe care o trăim. Totul este să ne păstrăm mintea limpede, să trecem toate
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
șoferul acestuia și omul de încredere, iar el are o idee genială, aceea de a elimina intermediarii importînd droguri direct de la sursă, adică din Bangkok, printr-un văr care lucrează în cadrul armatei. Livrările se fac direct cu avioanele militare, iar afacerea merge ca pe roate, noul produs fiind intitulat ademenitor-soporific, blue magic. Prosperitatea lui Frank înseamnă și prosperitatea familiei sale, înseamnă o soție frumoasă, o casă uriașă, mașină la scară, luminile rampei, o viață strălucitoare în preajma vedetelor de cinema. Cea de-
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
de interese diferite, se stinge treptat: Dejan vrea doar să ajungă la un statut social pe care altfel nu-l poate obține și la averea Sybillei. Venirea pe lume a micuței Mira nu cimentează legătura. Dejan se lasă angrenat în afaceri dubioase, își reîntîlnește vechi amici care își conștientizează acut originea romă abia în străinătate. încă din eseul său despre Balcani teza era enunțată de autor: "}iganii servesc dorinței de exotic". Fata bogată ilustrează ideea relevînd și caracterul fatal al acestui
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
au refugiat în străinătate), ceea ce dovedește că aveau sentimentul vinovăției și, într-un fel, ar fi acceptat să fie judecați. În scurtă vreme, constatând că nu se întâmplă nimic, au revenit în spațiul vieții publice, ca politicieni sau oameni de afaceri, au distrus documentele care puteau fi folosite împotriva lor, au constituit rețele de sprijin reciproc, au trecut chiar la incriminarea și persecutarea victimelor lor de altădată. Cu tehnici de dezinformare preluate de la fosta Securitate și de la KGB, au manevrat opinia
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
Pavel Șușară La Galeria Eleusis din Iași, acolo unde prof. Emil Stratan, om de afaceri amator și visător profesionist, încearcă să reactiveze viața artistică locală, de mai multă vreme căzută într-o letargie suspectă, băcăuanul Ilie Boca a deschis recent o expoziție de pictură. Lucrările expuse acum, deși, în mare parte, realizate în ultimii ani
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
în România pentru a-și alege soții. Dar ne lăsau în schimb ceva din spiritul lor de întreprinzători și o anumită savoare a bunului gust. În zona Timișoarei există în momentul de față peste cincisprezece mii de italieni, veniți cu afaceri de lungă sau scurtă durată, dar și destui stabiliți pentru totdeauna. E greu să nu-i admiri, să nu vrei să fii ca ei. Cu unii m-am împrietenit la cataramă, așa că nu-mi imaginez că de sărbători n-am
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
Iancu Dumitrescu. Două mașini aveau numere din Franța, cea de-a treia, număr autohton. În Franța și în Belgia mașina cu număr românesc nu li s-a părut suspectă frontieriștilor. În Elveția - asta se întîmpla după ce a explodat în Italia afacerea expulzărilor - domnii polițiști au lăsat să treacă fără probleme cele două mașini cu numere franțuzești și s-au rățoit la ocupanții celei de-a treia, cu număr de România. Aud cei patru din automobil ordinul și se dau jos. "De ce
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
cîștigați. Că pentru bancherii elvețieni banii sînt inodori e de înțeles - nu și de aprobat! -, dar pentru statul elvețian neutru această complacere cu duhoarea haznalei bancare se cheamă neutralitate formală și complicitate cu tot ce e mai jegos din lumea afacerilor tenebroase internaționale. Din acest punct de vedere, mi se pare absolut revoltător să-ți pută compatrioții lui Mailat în timp ce te faci că nu simți uriașa mizerie din care ți se trage salariul de la stat și bunăstarea națională. Începînd de la polițiștii
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
această tentativă de linșaj intelectual și moral. Am crezut în mine, în cărțile mele, în convingerile la care am ajuns. Nimeni nu mă poate face mai bun sau mai rău decât sunt. Viața mea, cărțile și tot ce fac sunt afacerea mea personală. Îmi spuneam în sinea mea că, dacă aceste nulități care mă urmăreau cu ura lor reușesc să mă distrugă, înseamnă că îmi merit soarta. Iar apoi, acești-nu-știu-cum-să-le-spun contestă pe cei ce există. Dacă se contestă ei între ei
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
Un recviem sîrb, despre asasinarea prim-ministrului Zoran Djindjic la comandă politică, de către mafia economică provenită din serviciile secrete, nu putem să nu ne gîndim ce s-ar fi putut întîmpla și la noi, dacă nu s-ar fi stopat afacerile ilegale cu țigări (operațiunile "}igareta") și petrol ("Jimbolia") în care erau implicați membri ai S.P.P., S.R.I. și altor servicii secrete. l încă și mai interesantă e analiza intitulată Rusia azi, făcută de istoricul și sociologul Perry Anderson de la University of
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
a fost distribuită între două grupuri care, până de curând, păreau să se sfâșie între ele. În fruntea uneia se află însuși patriarhul Daniel Ciobotea. E vorba de grupul pe care l-aș numi "al întreprinzătorilor", al oamenilor dotați pentru afaceri, care și-au propus să facă din BOR instituția cea mai bogată din România. În fruntea celuilalt grup, al "ideologilor", s-a înstăpânit deja, cu binecunoscutul amestec de șiretenie și intoleranță, Vincențiu Ploieșteanu, episcop vicar patriarhal, o trompetă nervoasă prin
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
și un fel de partidă de vînătoare cu premii pentru orice dornic freelancer posesor de gun. De la intervenționismul oarecum sictirit și aleator al desperados-ului, într-o ipostază mai degrabă vagaboandă, - era în stație, nu mai circula nici un autobuz, etc -, întreaga afacere crește exponențial ajungînd în cercurile înalte ale puterii, deși nu este foarte clar de ce acest copil reprezintă o miză atît de serioasă pentru a i se dori moartea cu orice preț. Explicația oferită în film mi se pare destul de inconsistentă
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
nu ar trebui ca succesorii scriitorilor importanți să aibă doar prioritate în activitatea de editare a scrierilor celor pe care îi moștenesc și să nu dețină monopolul asupra lor? Ce ar trebui să întreprindă statul român pentru ca, respectând ceea ce constituie afacere în destinul unei opere literare, să-și constituie totuși un patrimoniu de texte, așa cum există unul de picturi și sculpturi, garantând accesul tuturor cetățenilor la acest patrimoniu? Acestor întrebări și altora, referitoare la dreptul de autor și la soarta creației
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
180.000 de dușmani?") etc. Dealtfel, "armarea țărei" a fost, alături de "Instrucțiunea poporului", de "Poprirea străinilor de tot felul de a forma Stat în Stat pe teritoriul român. Apărarea românismului de dincoace și de dincolo de Carpați. Respingerea ingerințelor diplomatice în afacerile țărei. Simpatia pentru popoarele latine din occidinte. Menținerea deplinei autonomie a Statului român contra pretențiunilor otomane. Desvoltarea gustului literar și științific. încuragiarea industriei naționale", unul din punctele programului ziarului "Columna lui Traian" - a cărui deviză era "Românism în democrațiă. Democrațiă
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]