7,836 matches
-
de activitatea în urma căreia prestația medicală a clinicii să devină comparabilă și compatibilă cu a celorlalte clinici de chirurgie generală din București și țară. Dificultatea realizării acestui deziderat a constat în existența unui colectiv tânăr, în curs de formare și afirmare ulterioară, beneficiind de serviciile unei secții de terapie intensivă, care nu era specializată pe rigorile tratamentului bolnavilor cu urgențe chirurgicale abdominale și toracice, precum și de situația dotărilor logistice mai mult de cât precare. Este suficient să spunem că la acea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
3 000-3 500 internări anuale, 30-45 urgențe pe zi, 3-12 internări de urgență pe zi (48). Un rol important în organizarea asistenței de urgență a bolnavilor arși și al chirurgiei plastice, în crearea unei prestigioase școli în acest domeniu, al afirmării acesteia de la început, pe plan european, revine Profesorului Ionescu Agrippa (1925-2001). Profesorul Agrippa Ionescu s-a născut la București în 28 noiembrie 1925. A urmat primii ani ca student al Facultății de Medicină din Timișoara și a continuat ultimii ani
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
părerilor expuse mai sus. Ele se găsesc în schimb în deplin acord cu acele care reies din rapoartele, memoriile și corespondențele de tot felul ale agenților de deosebite categorii, depinzând de Ministerul Afacerilor Străine al Franței. Voi pune deci, în fața afirmărilor prietenilor Rusiei, povestirile, părerile și aprecierile agenților oficiali ai națiunii prietene și aliate cu Rusia. În capitolele ce urmează voi expune pe rând, după acele izvoare, care scopuri anume a urmărit în realitate politica rusească față de Țările Române, de la 1774
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nou un prilej potrivit să se facă puțină propagandă „succeselor” regimului de la București în „lupta contra naționalismului și a formelor sale cele mai importante: antisovietismul, antimaghiarismul și antisemitismul”. Exemplul a fost iarăși Lucrețiu Pătrășcanu, „îndepărtat” de la „linia șovinista”. „O puternică afirmare a solidarității internaționale a clasei muncitoare” se intitulează articolul lui D. Baboian, apărut în ziarul „Scânteia”, din 10 iulie 1948. Autorul consideră că „de la un capăt la altul al lumii, milioane și milioane de oameni ai muncii au salutat inițiativa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nu capătă îmbrăcăminte, „dorm pe jos în pădure, deseori în noroi, sub ploaie, deoarece nu există nici macar bărăci”. Politică regimului „titoist” este „național-șovinistă, rasială de tip fascist, de asuprire bestiala a minorităților naționale, de răpire a oricărui drept de liberă afirmare”. Organizațiile minorităților naționale sunt dizolvate, liderii lor arestați, în timp ce presa este strict controlată. Pentru noi, românii, se naște firesc - dacă ar fi sa comentam puțin - si nedumerirea legată de interesul scăzut al lui Gheorghiu-Dej față de conaționalii noștri, destul de numeroși pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
șeful delegației în Comisia Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă. Conform autorului „populația sârbă din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna anului 1947, „în mod fățarnic și cu intenția de a-si camufla planurile mârșave, guvernul titoist a încheiat cu România un tratat de prietenie și colaborare mutuala.” După adoptarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
crize economice evidente, rezultat al însăși politicii staliniste”. Aceasta se caracteriza în principal prin lipsă acută a produselor de bază, combinată adesea cu o „supraproducție de marfuri inutile”. Noii conducători de la Moscova au stabilit cursul tuturor statelor satelite, de unde și afirmarea unei noi politici economice, cu accent pe mărfurile de consum și agricultură. Modul de aplicare s-a deosebit mult în interiorul blocului, cele mai multe schimbări realizânduse în Uniunea Sovietică. În Polonia și Ungaria au generat un adevărat val de nemulțumire, în restul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
urmărea înlăturarea lui Tito a fost demis și înlăturat din toate funcțiile în 1966, fără a fi judecat sau reținut. Cădeau atunci aproximativ 1500 de persoane, înlăturarea lor însemnând o relativă înfrângere pentru adepții centralismului excesiv, deschizându-se posibilitatea pentru afirmarea diferitelor republici și provincii. Mărturii recente plasează într-o oarecare măsură și țara noastră în derularea acestiu episod. Este vorba mai degrabă, cum se întâmplă de multe ori în istorie, de rolul întâmplării. Precizam anterior, în cadrul prezenței lucrări, ca la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
salvatorul. Prin aceștia se exprimă viziunea coerentă și completă a unui destin colectiv. În jurul lor se manifestă prin accese puternice emoția, așteptarea, speranța, adeziunea. Cei mai mulți sînt eroi normali, dar regăsim și eroi excepționali. Cariera eroilor e împărțită în trei timpi: afirmarea, gloria și martiriul. Ascensiunea lor nu se face în grabă. Procesul de "eroificare", de trecere de la real la mitic, la imaginar implică anumite procese de manipulare, anumite jocuri și puneri în scenă. Acest proces se realizează în mai multe perioade
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
opusă o viziune ce pune în centru particularitățile fiecărui sistem penal, date de specificitatea culturilor și a religiilor naționale. Această viziune limitează comunicarea cu cealaltă, impunînd un pact de neagresiune. Exagerarea specificității poartă în sine germenele unui război al civilizațiilor. Afirmarea pluralismului civilizațiilor carcerale este, în realitate, o reacție antimodernizatoare. Teoriile privind limitele creșterii s-au opus și ele viziunii universaliste, căci opuneau tema echilibrului temei dezvoltării și modernizării, ca și cum procesul civilizării nu e decît o fază provizorie, de smulgere brutală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ghidează comportamentele în viață se bazează, în cazul stresului și agresivității, pe evitarea lor la femei și pe provocarea acestora la bărbați. Încă de mici, băieții învață să-și exprime violența prin jocuri ca o componentă esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lipsă de răspundere și sentimentul că nu se poate bizui decît pe sine însuși, în orice situație s-ar afla. Analizînd această problemă, Roger Mucchielli 163 arăta că vagabondul prezintă unele caracteristici specifice: nevoi alimentare minime; nevoi sexuale aproape inexistente; afirmarea de sine extrem de redusă; teama de a provoca ostilitate în mediul prin care trece; dezvoltarea sentimentului libertății; dezinteresul complet pentru comunicare; o plăcere a vieții și a jocurilor. Aflat în derivă, minorul se asociază în bandă sperînd să găsească în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
societății împotriva lor este mare. De-abia în această fază se manifestă refuzul societății, al normelor sale, al valorilor și al participării sociale. Azvîrliți din interiorul familiei, neînțeleși de cadrele școlare, respinși de societate atunci cînd ultima lor speranță de afirmare de sine și echilibru sufletesc era legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valorilor și al participării sociale. Azvîrliți din interiorul familiei, neînțeleși de cadrele școlare, respinși de societate atunci cînd ultima lor speranță de afirmare de sine și echilibru sufletesc era legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un narcisism morbid înțelegînd prin asta o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de bani, atribuirea și conservarea; V. afirmarea de sine și realizarea scopurilor personale. De-abia cu aceste trăsături structura mintală a minorului delincvent devine organizată, coerentă, reprezintă un Univers al Desocializării, cînd conștiința lui morală și legăturile lui sociale sînt puternic perturbate. Soții Sheldon și Eleanor Glueck
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
această lume a adulților îl asigură, un comportament nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale la unii infractori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
biroului, accesul la linie telefonică internațională, telefonul mobil, fax, e-mail etc., toate acestea într-un mediu economic sănătos, prosper, sînt pur și simplu mijloace utile îndeplinirii obligațiilor profesionale. În închisoare toate aceste "mijloace de producție" se îmbogățesc cu conotații de afirmare a statusului. O altă hermeneutică a produselor fizice este legată de dreptul la diferență. Un caz foarte interesant l-a reprezentat dreptul de a nu purta uniformă. Loiale valorilor militare, respectînd uniforma militară și însemnele militare, vîrfurile ierarhiei sistemului penitenciar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în comunitate. În fostele țări comuniste ei au avut vreme îndelungată și mai au încă un statut ridicat, datorat asocierii cu casta militară. Demilitarizarea îi va obliga la eforturi suplimentare pentru menținerea unei poziții sociale ridicate, legate în special de afirmarea în asociațiile științifice. Cum nivelul profesional actual este extrem de scăzut, este previzibil că despuierea de gradele polițienești îi va arăta publicului ca un grup de profitori și paraziți întreținuți de stat. Așa cum s-a întîmplat cu securiștii trecuți în rezervă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poeziei lui Vasile Voiculescu, în Grădina Ghetsimani, necesară pentru a ilustra conceptul de poezie tradiționalistă, pentru parcurgerea celor șase etape fiind necesare două ore. Prima etapă a analizei - descrie - constă în integrarea poeziei în volumul Pîrgă (1921), volum care marchează afirmarea originalității stilului lui V. Voiculescu, prin spiritualizarea imaginii și înnoirea expresiei. Scenele și motivele biblice nu mai sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale neliniștilor omului în aspirația lui către Dumnezeu. A doua etapă - aplică - are drept scop interpretarea semnificației
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul, putem trage concluzia că factorii
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
cărei importanță mi se părea incontes ta bilă - în istoria specifică a țării sale. Mai mult, într-o dimen siune vocală absolută. Cu alte cuvinte, cine era Viorica Cortez și cum se configura personalitatea ei în acei ani, imediat după afirmările sale succesive în prestigioasele concursuri de canto internaționale de la Toulouse și s’Hertogenbosch? Era o cântăreață-actriță, în multe privințe comparabilă cu marea Gianna Pederzini, care continua glorioasa tradiție a ar tiștilor români afirmați pe scenele italiene încă de la sfârșitul secolului
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vorbesc la telefon cu nimeni alta decât Grace Bumbry, una dintre cele mai fascinante cântărețe ale secolului trecut, Carmen, Eboli, Tosca, Lady Macbeth, Amneris, Salomeea și Venus iconice. Alături de Leontyne Price, Martina Arroyo și Jessye Norman, a deschis larg porțile afirmării în teatrul liric pentru artiștii afro-americani. Alături de Shirley Verrett, a șters granițele între distincțiile tradiționale "soprană/mezzosoprană", melanjând repertoriile și, cel mai adesea, ieșind învingătoare din această transgresiune altfel fatală. Alături de Viorica Cortez, a fost adesea considerată "falcon", o specie
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fi un om religios. Despre el nu se poate spune că este „căldicel”, deoarece pune patos în încercarea de a demonstra că, în lipsa lui Dumnezeu, singura idee măreață a omului este accea a sinuciderii, interpretată aici ca posibilitate de afirmare a libertății omului. într-un anume sens, destinul lui Kirillov ar putea fi fi interpretat în lumina unui alt verset biblic: „Voi sunteți chemați la libertate.” Diferența majoră este însă că textul evanghelic identifică libertatea cu Dumnezeu, pe când personajul lui
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
știre la difuzor și la sate. Li s-a dat șansa celor din agricultură, să plece în lume pentru a urma diferite școli,acum aveau ocazia copii de la țară să învețe diferite meserii și să se afirme. Având posibilitatea de afirmare și cei care nu cunoșteau decât scormonitul pământului și rugăciunile către Dumnezeu, pe care le făceau pentru ploaie, ca să aibă ce culege toamna. Unii au îndrăznit chiar să meargă mai sus, învățând carte și devenind preoți, ingineri, profesori, procurori, doctori
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]