6,258 matches
-
scurt i18n, de la cuvântul englez "internationalization", format din literele "i", 18 litere intermediare și litera "n" la sfârșit). Internationalizarea este la rândul ei un design special de soft, astfel ca acesta să permită adaptarea la diverse limbi (naturale) fără modificarea algoritmilor. Este folosită foarte des în programele multilingve. Versiunea actuală este 0.17. Pentru majoritatea limbajelor de programare folosirea bibliotecii gettext se face înglobând textele de afișat în apelul funcției gettext. Pentru reducerea tastării și a dimensiunii codului, de obicei este
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
A fost cavaler al Legiunii de Onoare, membru al Academiei de Stiinte. Un crater de pe Lună îi poartă numele. Numele său este înscris pe Turnul Eiffel. A se vedea, de asemenea, [edit] Lista de lucruri numite eficiente Polinoame Legendre asociate Algoritmul Gauss-Legendre Constantă lui Legendre Formulă dublarea Legendre Ecuație Legendre în teoria numerelor Funcții Legendre Integrale eliptice a lui Legendre de relatie funcțională Ecuație diferențiala lui Legendre Conjectura lui Legendre Legendre sita subvarietate Legendrian simbolul Legendre Teorema lui Legendre pe triunghiuri
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
1927, acoperișul de șindrilă este înlocuit cu cel de acum din țiglă și tablă pentru turn. Aceste modificări survenite determină aspectul de azi al acoperișului. Locuitorii satului Totoreni ocupă partea stângă a bisericii iar cei din Băleni partea din dreapta. Același algoritm se folosește și la îngroparea morților în cimitir. are planul dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Lungimea bisericii este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
cercetătorii au concluzionat că Sharbat Gula este în mod sigur "Față Afgană" Totodată recunoașterea iridiană este folosită în identificarea refugiaților ce căuta ajutor umanitar. Conform lui John Daugman, specialistul iridian din Spitalul Oftalmologic Moorfield din Londra, când a lucrat cu algoritmul de potrivire al codurilor iridiene, acesta a primit o distanta Hamming de 0.24 pentru ochiul stâng și 0.31 pentru ochiul drept. După cum s-ar putea observa la istograma ce apare în momentul comparării unor iriși diferiți de către codurile
Sharbat Gula () [Corola-website/Science/312405_a_313734]
-
publicată în 1978. O generalizare a metodei lui Cocks a fost reinventată în 1977 de Ron Rivest, Adi Shamir și Leonard Max Adleman, toți de la MIT (Massachusetts Institute of Technology). Ultimii doi autori și-au publicat studiile în 1978, iar algoritmul a devenit cunoscut sub numele de RSA. RSA folosește produsul dintre două numere prime mari pentru a cripta și decripta, făcînd atît criptarea cheiei publice cît și semnătură digitală. Securitatea acestei metode se bazează pe dificultatea descompunerii numerelor mari, o
Criptografie asimetrică () [Corola-website/Science/310865_a_312194]
-
a selecta intrarea ce va trebui expulzată este cunoscută drept politica de înlocuire. Una din politicile populare de înlocuire, ultima recent utilizată (URU), înlocuiește intrarea de pe ultima poziție din lista sortată în ordine descrescătoare a celor mai recent utilizate (vezi algoritmii cache). cacheuri mai eficiente calculează frecvența de utilizare în raport cu dimensiunea elementelor stocate, ca și timpii de așteptare și debitele pentru cache și depozitul de rezervă. În timp ce această metodă funcționează bine pentru cantități mai mari de date, timpi de așteptare mari
Memorie cache () [Corola-website/Science/309548_a_310877]
-
detaliile de implementare și cele ale dispozitivului prin prezentarea unei interfețe abstracte ce oferă un set de primitive ce sunt folositoare în general pentru desenarea obiectelor grafice. În informatică, un nivel de abstractizare este o generalizare a unui model sau algoritm, în afara oricărei implementări specifice. Aceste generalizări provin din similarități mari ce sunt încapsulate cel mai bine în modele ce exprimă similaritățile prezente în diverse implementări specifice. Simplificarea adusă de un bun nivel de abstractizare ajută la o reutilizare ușoară prin
Nivel abstract () [Corola-website/Science/309579_a_310908]
-
trebuie mai trebuie rotite cu 90°. Astfel, există 4/2 = configurații posibile ale pătratelor centrale în poziția altfel rezolvată, crescând numărul total de permutări ale cubului de la (4.3×10) la (8.9×10). Au fost descoperiți independent mai mulți algoritmi de rezolvare a cubului Rubik. Cea mai populară metodă este cea dezvoltată de David Singmaster și publicată în cartea sa "Notes on Rubik's "Magic Cube"" ("Note asupra «Cubului Magic» al lui Rubik") în 1981. Acest algoritm implică rezolvarea cubului
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
independent mai mulți algoritmi de rezolvare a cubului Rubik. Cea mai populară metodă este cea dezvoltată de David Singmaster și publicată în cartea sa "Notes on Rubik's "Magic Cube"" ("Note asupra «Cubului Magic» al lui Rubik") în 1981. Acest algoritm implică rezolvarea cubului nivel cu nivel, în care întâi se rezolvă un nivel, cel de sus, apoi cel median, și în cele din urmă și cel de la bază. Rezolvarea cubului nivel cu nivel poate fi făcută în mai puțin de
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
care întâi se rezolvă un nivel, cel de sus, apoi cel median, și în cele din urmă și cel de la bază. Rezolvarea cubului nivel cu nivel poate fi făcută în mai puțin de un minut de o persoană învățată cu algoritmul. Printre alte soluții generale se numără metodele „colțurile întâi” sau combinații de alte câteva metode. Majoritatea tutorialelor expun metoda nivel cu nivel, întrucât ea se pretează la explicarea într-un ghid pas cu pas. Notațiile conform regulamentului oficial sunt următoarele
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
cu 180 de grade. Astfel "R" înseamnă fața din dreapta rotită în sens orar, dar "R"' înseamnă fața din dreapta rotită în sens trigonometric. În jargonul pasionaților, o secvență de mutări memorată și care are un anumit efect asupra cubului se numește "algoritm". Această terminologie derivă din utilizarea termenului de "algoritm" din matematică, cu semnificația de listă bine definită de instrucțiuni pentru realizarea unui scop, pornind dintr-o stare inițială și trecând prin stări succesive bine definite, până la o stare finală dorită. Diferitele
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
din dreapta rotită în sens orar, dar "R"' înseamnă fața din dreapta rotită în sens trigonometric. În jargonul pasionaților, o secvență de mutări memorată și care are un anumit efect asupra cubului se numește "algoritm". Această terminologie derivă din utilizarea termenului de "algoritm" din matematică, cu semnificația de listă bine definită de instrucțiuni pentru realizarea unui scop, pornind dintr-o stare inițială și trecând prin stări succesive bine definite, până la o stare finală dorită. Diferitele metode de rezolvare a cubului Rubik folosesc fiecare
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
bine definită de instrucțiuni pentru realizarea unui scop, pornind dintr-o stare inițială și trecând prin stări succesive bine definite, până la o stare finală dorită. Diferitele metode de rezolvare a cubului Rubik folosesc fiecare câte un set al său de algoritmi, împreună cu descrieri ale efectelor pe care le au, și cu situațiile în care pot fi folosite pentru a duce cubul la o stare mai apropiată de rezolvare. Majoritatea algoritmilor sunt gândiți pentru a transforma doar o mică parte din cub
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
a cubului Rubik folosesc fiecare câte un set al său de algoritmi, împreună cu descrieri ale efectelor pe care le au, și cu situațiile în care pot fi folosite pentru a duce cubul la o stare mai apropiată de rezolvare. Majoritatea algoritmilor sunt gândiți pentru a transforma doar o mică parte din cub, fără a avea impact asupra altor părți care ar fi putut fi deja rezolvate, astfel încât să poată fi aplicate repetat în părți diferite ale cubului până când întregul cub este
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
transforma doar o mică parte din cub, fără a avea impact asupra altor părți care ar fi putut fi deja rezolvate, astfel încât să poată fi aplicate repetat în părți diferite ale cubului până când întregul cub este rezolvat. De exemplu, există algoritmi cunoscuți pentru ciclarea a trei colțuri fără schimbarea restului cubului, sau pentru a schimba orientarea unei perechi de muchii, lăsându-le pe celelalte intacte. Unii algoritmi au un anumit efect dorit asupra cubului (de exemplu, interschimbarea a două colțuri) dar
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
repetat în părți diferite ale cubului până când întregul cub este rezolvat. De exemplu, există algoritmi cunoscuți pentru ciclarea a trei colțuri fără schimbarea restului cubului, sau pentru a schimba orientarea unei perechi de muchii, lăsându-le pe celelalte intacte. Unii algoritmi au un anumit efect dorit asupra cubului (de exemplu, interschimbarea a două colțuri) dar altele ar putea avea și efectul secundar de a schimba alte părți ale cubului (cum ar fi permutarea unor muchii). Există unii algoritmi care adesea sunt
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
celelalte intacte. Unii algoritmi au un anumit efect dorit asupra cubului (de exemplu, interschimbarea a două colțuri) dar altele ar putea avea și efectul secundar de a schimba alte părți ale cubului (cum ar fi permutarea unor muchii). Există unii algoritmi care adesea sunt mai simpli decât cei fără efecte secundare, și sunt folosiți la începutul soluționării cubului când mare parte din joc nu a fost rezolvat, iar efectele secundare nu sunt importante. Spre sfârșitul soluției, în schimb, sunt folosiți algoritmii
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
algoritmi care adesea sunt mai simpli decât cei fără efecte secundare, și sunt folosiți la începutul soluționării cubului când mare parte din joc nu a fost rezolvat, iar efectele secundare nu sunt importante. Spre sfârșitul soluției, în schimb, sunt folosiți algoritmii mai specifici (și de obicei mai complicați), pentru a preveni stricarea unor părți ale jocului care au fost deja rezolvate. Există unele soluții gândite cu scopul de a face rezolvarea cubului Rubik cât mai rapidă cu putință. Cea mai cunoscută
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
unele soluții gândite cu scopul de a face rezolvarea cubului Rubik cât mai rapidă cu putință. Cea mai cunoscută soluție rapidă a fost dezvoltată de Jessica Fridrich. Este o metodă nivel-cu-nivel foarte eficientă și care necesită un număr mare de algoritmi, mai ales pentru orientare și pentru permutarea ultimului nivel. Colțurile primului nivel și cel de-al doilea nivel sunt rezolvate simultan, fiecare colț împreună cu o piesă de pe o muchie a nivelului al doilea. O altă metodă foarte răspândită a fost
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
a nivelului al doilea. O altă metodă foarte răspândită a fost dezvoltată de Lars Petrus. În această metodă, se rezolvă întâi o secțiune 2×2×2, extinsă apoi la 2×2×3, și apoi muchiile incorecte sunt rezolvate cu ajutorul unui algoritm de trei mișcări, care elimină nevoia unui posibil algoritm de 32 de mișcări ce ar putea să fie necesar mai târziu. Unul dintre avantajele acestei metode este acela că ea tinde să dea soluțiile după mai puține mișcări. Din acest
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
a fost dezvoltată de Lars Petrus. În această metodă, se rezolvă întâi o secțiune 2×2×2, extinsă apoi la 2×2×3, și apoi muchiile incorecte sunt rezolvate cu ajutorul unui algoritm de trei mișcări, care elimină nevoia unui posibil algoritm de 32 de mișcări ce ar putea să fie necesar mai târziu. Unul dintre avantajele acestei metode este acela că ea tinde să dea soluțiile după mai puține mișcări. Din acest motiv, metoda lui Petrus este foarte des folosită în
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
ea tinde să dea soluțiile după mai puține mișcări. Din acest motiv, metoda lui Petrus este foarte des folosită în concursurile în care se urmărește atingerea unui număr minim de mutări. Soluțiile elementare necesită învățarea a doar patru sau cinci algoritmi, dar sunt în general ineficiente, rezolvarea întregului cub necesitând în medie aproximativ 100 de rotații. Prin comparație cu acestea, metoda avansată a lui Fridrich necesită învățarea a aproximativ 120 de algoritmi dar permite rezolvarea cubului în medie în doar 55
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
Soluțiile elementare necesită învățarea a doar patru sau cinci algoritmi, dar sunt în general ineficiente, rezolvarea întregului cub necesitând în medie aproximativ 100 de rotații. Prin comparație cu acestea, metoda avansată a lui Fridrich necesită învățarea a aproximativ 120 de algoritmi dar permite rezolvarea cubului în medie în doar 55 de mutări. Un alt fel de soluție dezvoltată de Ryan Heise nu utilizează algoritmi, ci mai degrabă se bazează pe un set de principii de bază ce pot fi utilizate pentru
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
de rotații. Prin comparație cu acestea, metoda avansată a lui Fridrich necesită învățarea a aproximativ 120 de algoritmi dar permite rezolvarea cubului în medie în doar 55 de mutări. Un alt fel de soluție dezvoltată de Ryan Heise nu utilizează algoritmi, ci mai degrabă se bazează pe un set de principii de bază ce pot fi utilizate pentru a rezolva cubul în mai puțin de 40 de mișcări. „Soluția supremă” (în ) a lui Philip Marshall este o variație a metodei lui
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
fi utilizate pentru a rezolva cubul în mai puțin de 40 de mișcări. „Soluția supremă” (în ) a lui Philip Marshall este o variație a metodei lui Fridrich, având doar 65 de rotații în medie, dar necesitând memorarea a doar doi algoritmi. Metodele manuale de soluționare descrise mai sus sunt gândite pentru a fi ușor de învățat, dar s-au depus eforturi mari pentru a găsi soluții și mai rapide pentru cubul Rubik. În 1982, David Singmaster și Alexander Frey au emis
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]