9,828 matches
-
Board reiese că, În general, exigențele locale sunt suportabile. Dacă există cazuri În care Întreprinderile renunță la investiții sau decid să se retragă din cauza acestor practici, cele două părți Își fac, de obicei, concesii În ceea ce privește exigențele și obiectivele lor. Totuși, amploarea acestor concesii din partea Întreprinderii depinde de natura exigențelor impuse de țara-gazdă. De exemplu, În cazul deciziilor de ordin pur comercial, Întreprinderile sunt cu atât mai doritoare de negociere cu cât tipul obligațiilor nu pare a avea efecte majore În ceea ce privește descurajarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
negre care apar În prezent pe orice produs vândut În magazine) și a aparatelor de scanat au eliminat cozile interminabile și erorile de contabilitate, dar a declanșat o revoluție În controlul informațiilor legate de consumatorul final. Fenomenul a luat rapid amploare. Peste 95% din supermarketurile din SUA folosesc În prezent codul-bară și scanerul. În 1988, În Întreaga lume, din Cehoslovacia până În Papua-Noua Guinee, existau peste 78.000 de astfel de echipamente. Prin intermediul lor, detailistul poate urmări traseul a mii de articole
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de dependență a unei Întreprinderi față de alta. Se poate ca unul dintre parteneri să vrea să renunțe la acordul Încheiat, ceea ce nu pare să fie posibil. Aceasta depinde de gradul de specializare a activelor aduse de fiecare partener și de amploarea transferului de competențe Între aliați. Ca urmare, fiecare aliat are tendința de a-și reduce dependența, căutând să-și dobândească autonomia asupra activităților realizate În cooperare. Una din căile prin care se poate realiza această autonomie este captarea know-how-ului partenerului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1904, Însă primul război mondial i-a stopat activitatea. Fiat este o altă firmă europeană care s-a multinaționalizat: filială la Viena În 1907, la Poughkeepsie (statul New York) În 1909 și uzină de producție În Rusia În 1912. Dar marea amploare a fenomenului multinaționalizării În industria automobilelor este dată de firmele americane, În special de Ford și General Motors. Din 1903, Ford se instalează În Canada, unde Își transformă atelierul de asamblare Într-o uzină de fabricație, din cauza taxelor vamale foarte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1899, tânărul italian Giovanni Agnelli a descoperit necesitatea militară a automobilului, mai ales pentru ofițerii de stat-major. După numai câțiva ani, firma Fiat devenise furnizorul principal al corpurilor militare din Italia, Rusia și Austro-Ungaria. Producția americană a căpătat o asemenea amploare, Încât a necesitat instalarea de uzine În străinătate. În același timp, din cauza producției lor puțin importante, firmele europene Își valorifică produsele dincolo de granițele naționale numai prin intermediul exportului. Piața mondială a automobilelor devine astfel foarte repede americană: În 1920, Ford deține
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
diminueze producția În filialele engleze, care până atunci aprovizionau cea mai mare parte din piața europeană. În același timp, beneficiile realizate În Germania au fost Înghețate, iar firma a fost obligată să le folosească În vederea dezvoltării unei industrii de mare amploare, destinată unor scopuri militare (Wilkins și Hill, 1964, p. 247). La nivelul anului 1939, 23,2% din producția firmei Ford se realiza În străinătate, din care 35% În Canada, 40,5% În Anglia, 19% În Germania, 0,42% În Franța
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ales În politica lor de implantare În Asia. Japonezii se bucură de protecționism pe piețele europene. Acordurile lor, precum investițiile În Europa, sunt puțin numeroase, dar se dezvoltă rapid. În cazul acordului anunțat În martie 1990 Între Daimler-Benz și Mitsubishi, amploarea activităților grupurilor a făcut ca automobilul să fie numai unul dintre motive. În același timp, a trebuit să se țină seama de faptul că Japonia și-a câștigat o bună experiență internațională. Constructorii europeni, mai numeroși, au rămas mult timp
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Chambre Syndicale des Constructeurs d’Automobiles, 1986-1989). Începând cu anii ’70, constructorii de automobile au Înregistrat creșteri enorme de productivitate, În special ca urmare a programelor de automatizare costisitoare. Gradul de automatizare a liniilor de asamblare este foarte divers, iar amploarea efortului financiar de modernizare a echipamentelor foarte variabilă; de altfel, programele investiționale cele mai costisitoare nu sunt Întotdeauna și cele mai eficiente - este cazul firmei General Motors. Constructorii europeni și americani au Înțeles, treptat, că eficiența procesului de producție japonez
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comun cu greu putea să nu aibă consecințe asupra orientărilor strategice ale celor doi constructori de automobile. Astfel, participarea minoritară (20%) a firmei Honda la capitalul firmei Rover În 1989 a apărut ca o reglare a situației. Caseta 1 arată amploarea relațiilor dintre constructorii americani și cei japonezi. Aceste acorduri pun problema interdependenței strategice, cu atât mai strânse cu cât firmele americane dezvoltă alianțe și cu alți constructori asiatici, mai ales coreeni, ajungându-se la formarea unor veritabile rețele. Acestea nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale cărei cântece le-a publicat George Muntean. Culegerea prilejuiește cunoașterea mai amănunțită a cântecului de lume, cu compoziția lui complexă și cu funcțiile lui diverse: cântec de petrecere
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
o foarte clară și bine rânduită unealtă de introducere în studierea scrisului românesc medieval. În acest context (ce va fi drastic „hotărnicit”, în 1941, de strălucitoarea „explozie” călinesciană), C. publică, între 1940 și 1945, Istoria literaturii române vechi, redefinind, prin amploarea informației și a concepției ordonatoare, prin metoda de cercetare, prin sistemul de abordare a faptului literar, o disciplină ce dispunea de o tradiție considerabilă, dar care, paradoxal, își aștepta încă o codificare modernă. Toate caracteristicile fundamentale arată în Istoria literaturii
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
sofismele și mai cu seamă metaforele sar una asupra altora, se încalcă, se asupresc, se acopăr și reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. VLADIMIR STREINU Construcția devine astfel grandioasă, de o amploare formidabilă. Nu știi ce să admiri: pătrunderea psihologică, probitatea științifică, frumusețea literară. Toate sunt de o egală valoare. Și toate prezentate într-unul din cele mai mari stiluri din câte cunoaște literatura română. MIHAI RALEA „Marele Gim”, cum îi spuneau
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
dar Guthrie pare să se fi apropiat cel mai mult de această performanță. Citindu-i lucrările, putem resimți că autorul era animat de intuiții de-a dreptul geniale. În orice caz, ca personalitate a științei, Guthrie i-a depășit prin amploare pe mulți dintre predecesorii și contemporanii săi. Era totuși, ca orice geniu, contradictoriu. Ar fi putut, fără îndoială, să depășească behaviorismul care-i domina epoca. Dar nu a făcut-o. S-a închinat, de-a lungul întregii cariere, aceluiași idol
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
psihologic mai jos prezentat. 8.1. Viața și opera lui Carl Rogerstc "8.1. Viața și opera lui Carl Rogers" Prima mare revoltă împotriva „antiumanismului psihologic” a fost declanșată de un enfant terrible care părea să producă o revoluție de amploare în „știința sufletului”. Dar acest presupus geniu nu și-a putut realiza decât parțial ambițioasele intenții. Născut în 1902 la Oak Park, Illinois, Carl Ransom Rogers și-a completat studiile la Universitatea din Wisconsin și Universitatea Columbia, obținându-și doctoratul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în acest scop. Un astfel de protocol va conține rubrici în care studenții pot să noteze modul și gradul de contribuție a celor din cercul interior la dezvoltarea cazului, a ideii respective, în care să menționeze sentimente, tipuri de reacții, amploarea acestora, modul în care fiecare a încurajat contribuția celorlalți, tipul de concluzionare folosit etc. Ulterior, după ce studenții din cercul exterior și-au expus observațiile, urmează schimbarea locurilor între cele două „cercuri”. Se pornește cu o altă idee controversată pe care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Weaver, 1986, p. 257); b) brainstorming-ul pe grupuri mici este cel mai frecvent utilizat (fiind și cel descris, în mod accentuat, de noi în aceste rânduri); un grup foarte mic poate fi asemuit cu un foc rapid: discuția ia amploare foarte repede, dar subiectul este epuizat rapid; c) ținând de un mod aparte de împărțire a colectivului de cursanți, brainstorming-ul pe grupuri mari poate fi considerat o metodă de tip Phillips 66 (de unde observăm flexibilitatea procedurală a granițelor dintre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau Târgu-Mureș. Migrația internă, ca și cea externă, confirmă, pe de o parte, decalajele regionale în distribuția oportunităților sociale, iar pe de altă parte contribuie, prin mecanisme de tipul cercului vicios, la adâncirea acestor inegalități. În cazul acesta, cu cât amploarea este mai mare, cu atât efectul de prezumat este mai important. Rezultatele și ipotezele din rândurile de mai sus susțin teza deficitului de modernizare al județelor secuiești, comparativ cu celelalte regiuni ale Transilvaniei. Aceasta constituie un fundal suficient pentru șansele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
culturale naționale prin împărtășirea și exemplificarea elementelor culturii naționale. Transformările ce au marcat familia după anul 1990 au fost rezultatul acțiunii mai multor factori politici, economici, sociali, culturali și din acest context nu poate fi omis rolul migrației. Judecând după amploarea fenomenului migrațional și îndeosebi a migrației circulatorii pentru munca în străinătate se poate determina o influență reciprocă între familie și migrație. Din acest punct de vedere migrația trebuie privită ca rezultat al acțiunii mai multor factori, dar și ca punct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
diminua. Analizând aceste perspective, V. Preda (1998, 10) nu exclude adevărul exprimat de cei doi sociologi. Însă este de părere că dezvoltarea industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de ani, „ariile de delincvență” sunt caracterizate de prezența masivă a alcoolicilor, toxicomanilor, sinucigașilor). Autorul remarcă totuși că amploarea crescută și intensificarea delincvenței, în anumite arii ale orașului, nu sunt determinate direct de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru dreptul de vot al femeilor - și exemplele ar putea continua), a căror operă a fost - și, din păcate, mai este încă - ocultată de sociologia, în general, dominată de bărbați. Câți știu și recunosc faptul că Harriet Martineau (1802-1876), prin amploarea și profunzimea operei sale, poate fi așezată pe același plan cu Émile Durkheim și cu Max Weber? Se ignoră faptul că prima femeie sociolog din Marea Britanie și din lume a scris un tratat de metodologie a cercetării sociologice înainte ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței sale în sursele textuale (Fiziolog, Floarea darurilor etc.) decât reprezentărilor sale plastice. Dar chiar și cu această miză fragmentară, cartea reprezintă, deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar întâmpina din start mari probleme, fiind azi aproape imposibilă o reconstituire cât mai precisă a locului și frecvenței acestor reprezentări zoomorfe în arta plastică, decorativă, heraldică din veacul de mijloc românesc, dat fiind faptul că, spre deosebire de mediul occidental, puține
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de inorog 63. Deloc întâmplător, tot în această perioadă, credința în efectul atot-tămăduitor al cornului este foarte puternică, iar prețurile care se pretind și se oferă în schimbul acestei comori ating apogeul. Și totuși, în 1579, apare o lucrare de mare amploare, semnată de un celebru chirurg, Ambroise Paré, intitulată Le discourse de la Licorne. Este a doua lucrare consacrată acestui subiect, după cea publicată în 1566, la Veneția, de un alt medic, Andrea Marini, Discorso contro la falsa opinione dell'Alicorno 64
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1989, Kirsten Staehr Johansson a fost persoana cheie în inițierea faimoasei Declarații de la St. Vincent, pe care am semnat-o în frumoasa stațiune montană din nordul Italiei, ca unic reprezentant al României la această manifestare. A fost prima acțiune de amploare în domeniul diabetului a OMS, alături de EASD și IDF. Kirsten Staehr Johansson Relația Est - Vest din domeniul diabetologiei poate reprezenta subiectul unei lucrări mai vaste, a cărei concluzie ar putea fi următoarea: oamenii de știință (în cazul de față diabetologii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]