8,976 matches
-
și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de momentul Revelației). Pe suportul acestor expresii amprentate secular socotesc autorii menționați că se poate configura viitorul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Omului”î Sibiu, 1943Ă, operă ce trasează perspectivele ortodoxe asupra Persoanei Fiului în paralelă, polemică uneori, cu teologi protestanți și catolici. Din parcurgerea întregii opere a marelui gânditor român ajungem la concluzia că trei mari Sfinți Părinți și-a. pus amprenta în mod decisiv asupra gândirii lui Dumitru Stăniloae: Sf.Maxim Mărturisitorul, Sf.Grigorie Palamas și Sf. Chiril al Alexandriei. Alături de traducerile din autorii amintiți, în cazul primilor doi, Dumitru Stăniloae dezvoltă studiul asupra teologiei lor în doua studii monografice extrem de
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
suficiente argumente profesorului în întregirea imaginii pe care și-o construiește despre proiect și realizarea sa în asamblu. 5. Creativitatea se manifestă și sub aspectul calității activității elevului din punct de vedere personal, reflectându-se în produse originale care poartă amprenta efortului său. 6. Calitatea rezultatelor conferă un anumit grad de utilitate proiectului în sine și activității desfășurate de către cel care l-a realizat. Aplicabilitatea rezultatelor asigură proiectului confirmarea practică a ideilor și a strategiilor utilizate în elaborarea sa. Opțiunea pentru
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
este prezentată criptarea cu chei asimetrice. 1.3.2. Mecanisme biometrice Biometria (gr. bios =viata, metron = măsură) definește metode de recunoaștere unică a unei persoane pe baza uneia sau mai multor trăsături intrinseci fizice sau comportamentale. Ca exemple, putem aminti amprentele, scanarea retinei și a irisului, geometria mâinii și a degetului, recunoașterea caracteristicilor vocale și recunoașterea facială. În cele ce urmează, sunt prezentate câteva considerații cu privire la metodele biometrice folosite în întreaga lume. Aplicațiile biometriei sunt de asemenea prezentate, cu accent pe
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
prezentate câteva considerații cu privire la metodele biometrice folosite în întreaga lume. Aplicațiile biometriei sunt de asemenea prezentate, cu accent pe aplicabilitatea în informatică în special, ca o formă de gestionare și control al accesului. Sistemele biometrice folosite cel mai frecvent sunt: amprenta digitală, irisul, retina, fața, vocea. Acestea se pot clasifica în două categorii: * sisteme biometrice statice (amprenta, geometria mâinii, irisul, caracteristicile feței); * sisteme biometrice dinamice (vocea, semnătura). O altă clasificare a sistemelor biometrice se poate face astfel: * sisteme cu caracteristici fiziologice
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cu accent pe aplicabilitatea în informatică în special, ca o formă de gestionare și control al accesului. Sistemele biometrice folosite cel mai frecvent sunt: amprenta digitală, irisul, retina, fața, vocea. Acestea se pot clasifica în două categorii: * sisteme biometrice statice (amprenta, geometria mâinii, irisul, caracteristicile feței); * sisteme biometrice dinamice (vocea, semnătura). O altă clasificare a sistemelor biometrice se poate face astfel: * sisteme cu caracteristici fiziologice; * sisteme cu caracteristici comportamentale. Caracteristicile fiziologice sunt legate în general de trăsăturile corpului. Ca exemple putem
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
mâinii, irisul, caracteristicile feței); * sisteme biometrice dinamice (vocea, semnătura). O altă clasificare a sistemelor biometrice se poate face astfel: * sisteme cu caracteristici fiziologice; * sisteme cu caracteristici comportamentale. Caracteristicile fiziologice sunt legate în general de trăsăturile corpului. Ca exemple putem aminti: amprenta, geometria mâinii, fața, recunoașterea irisului, A.D.N.-ul etc. Caracteristicile comportamentale țin de comportamentul individului. Ca exemple, putem aminti: mersul, vocea etc. Sisteme biometrice au început să apară în ultima jumătate a secolului XX, în paralel cu ascensiunea sistemelor computerizate
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
în paralel cu ascensiunea sistemelor computerizate. Domeniul biometriei a înregistrat o explozie a activității în anii '90 și a început să pătrundă în aplicațiile de zi cu zi la începutul primului deceniu al secolului nostru. ( Considerații asupra sistemelor bazate pe amprentă digitală Identificarea persoanei după amprenta digitală are ca fundament științific proprietățile desenului papilar: unicitatea, stabilitatea. Unicitatea desenului papilar a fost constatată de cercetători pe baza experienței practice și a studiilor efectuate în acest domeniu, care au ajuns la concluzia că
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
computerizate. Domeniul biometriei a înregistrat o explozie a activității în anii '90 și a început să pătrundă în aplicațiile de zi cu zi la începutul primului deceniu al secolului nostru. ( Considerații asupra sistemelor bazate pe amprentă digitală Identificarea persoanei după amprenta digitală are ca fundament științific proprietățile desenului papilar: unicitatea, stabilitatea. Unicitatea desenului papilar a fost constatată de cercetători pe baza experienței practice și a studiilor efectuate în acest domeniu, care au ajuns la concluzia că este imposibil a se întâlni
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
fundament științific proprietățile desenului papilar: unicitatea, stabilitatea. Unicitatea desenului papilar a fost constatată de cercetători pe baza experienței practice și a studiilor efectuate în acest domeniu, care au ajuns la concluzia că este imposibil a se întâlni două persoane cu amprente identice, fiecare deget având caracteristici unice. Putem aminti aici schimbările care intervin datorită vârstei și anumitor boli, însă forma (structura) desenului papilar rămâne aceeași (modificându-se eventual dimensiunile), ceea ce face ca amprenta digitală să fie una dintre cele mai importante
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
este imposibil a se întâlni două persoane cu amprente identice, fiecare deget având caracteristici unice. Putem aminti aici schimbările care intervin datorită vârstei și anumitor boli, însă forma (structura) desenului papilar rămâne aceeași (modificându-se eventual dimensiunile), ceea ce face ca amprenta digitală să fie una dintre cele mai importante metode de identificare a persoanelor, folosite cu precadere în domeniul securității informațiilor. Studiile specialiștilor în domeniul amprentelor digitale și a celor în informatică s-au materializat în crearea unor sisteme de identificare
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
boli, însă forma (structura) desenului papilar rămâne aceeași (modificându-se eventual dimensiunile), ceea ce face ca amprenta digitală să fie una dintre cele mai importante metode de identificare a persoanelor, folosite cu precadere în domeniul securității informațiilor. Studiile specialiștilor în domeniul amprentelor digitale și a celor în informatică s-au materializat în crearea unor sisteme de identificare automată a amprentelor digitale încă din anul 1980. Aceste sisteme automate de identificare a persoanelor sunt cunoscute sub numele de A.F.I.S. (Automated Fingerprint Identification
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
fie una dintre cele mai importante metode de identificare a persoanelor, folosite cu precadere în domeniul securității informațiilor. Studiile specialiștilor în domeniul amprentelor digitale și a celor în informatică s-au materializat în crearea unor sisteme de identificare automată a amprentelor digitale încă din anul 1980. Aceste sisteme automate de identificare a persoanelor sunt cunoscute sub numele de A.F.I.S. (Automated Fingerprint Identification System). Astăzi aceste sisteme sunt într-o continuă perfecționare și expansiune pe plan mondial. În continuare, figurile 1
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cu sistemul A.F.I.S. Figura 1.10. Plansă demonstrativă sistemul A.F.I.S. Avantajele utilizării sistemelor A.F.I.S., care dispun de o arhitectură modulară și flexibilă vin din practică și se referă la21: * automatizarea unor operațiuni în procesul de valorificare a amprentelor (selectarea datelor, compararea urmelor); * precizia și fiabilitate (analiza a milioane de urme în câteva minute); * codificarea automată a oricărei amprente; citirea directă a amprentei de pe degetul persoanei fără a mai fi nevoie de amprentarea clasică prin scanare; * posibilitatea de prelucrare
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
o arhitectură modulară și flexibilă vin din practică și se referă la21: * automatizarea unor operațiuni în procesul de valorificare a amprentelor (selectarea datelor, compararea urmelor); * precizia și fiabilitate (analiza a milioane de urme în câteva minute); * codificarea automată a oricărei amprente; citirea directă a amprentei de pe degetul persoanei fără a mai fi nevoie de amprentarea clasică prin scanare; * posibilitatea de prelucrare a imaginii (operatorul poate interveni prin măriri, completări etc.). Aplicațiile biometriei Dintre aplicațiile biometriei, cele mai întâlnite sunt în controlul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
flexibilă vin din practică și se referă la21: * automatizarea unor operațiuni în procesul de valorificare a amprentelor (selectarea datelor, compararea urmelor); * precizia și fiabilitate (analiza a milioane de urme în câteva minute); * codificarea automată a oricărei amprente; citirea directă a amprentei de pe degetul persoanei fără a mai fi nevoie de amprentarea clasică prin scanare; * posibilitatea de prelucrare a imaginii (operatorul poate interveni prin măriri, completări etc.). Aplicațiile biometriei Dintre aplicațiile biometriei, cele mai întâlnite sunt în controlul accesului și pașaportul biometric
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
dispozitivelor de control acces bazate pe elemente biometrice este monitorizarea persoanelor (unde pot intra sau nu unele persoane). Biometria este deci folosită pentru controlul accesului în cadrul firmelor. Dispozitivele biometrice îmbină foarte bine securitatea cu confortul. Foarte răspândite sunt cititoarele de amprentă pentru controlul accesului. Multe organizații, chiar instituțiile bancare, spitalele sau închisorile folosesc astfel de dispozitive. ( Pașaportul biometric După atacurile teroriste de la 11 Septembrie 2001, necesitatea introducerii unor documente de călătorie bazate pe elemente biometrice s-a conturat foarte rapid. S-
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
și a imigrației ilegale. Figura 1.11. Elemente ale pașaportului biometric Potrivit Art.1 alin. (2) din Regulament la nivel european nr. 2252/200422, pașapoartele și documentele de călătorie includ un suport de stocare care conține o fotografie facială și amprentele digitale în formate interoperabile. Datele sunt securizate iar suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor. Elementele biometrice din pașapoarte sunt folosite numai pentru a verifica autenticitatea documentului și identitatea titularului
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cu care a fost criptat mesajul)29. Astfel autentificarea expeditorului are loc. Un document semnat nu este obligatoriu criptat, confidențial. Mesajul este transmis în clar, necriptat, însă semnat digital (critarea cu cheia secretă a emițătorului). Practic, semnătura digitală reprezintă o amprentă a documentului semnat, amprentă care se calculează prin aplicarea unei funcții de dispersie (hash) documentului ce trebuie semnat. De obicei amprenta (semnătura digitală) este de lungime fixă, indiferent cât de mare este documentul, asigurându-se totodată că nu există două
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
criptat mesajul)29. Astfel autentificarea expeditorului are loc. Un document semnat nu este obligatoriu criptat, confidențial. Mesajul este transmis în clar, necriptat, însă semnat digital (critarea cu cheia secretă a emițătorului). Practic, semnătura digitală reprezintă o amprentă a documentului semnat, amprentă care se calculează prin aplicarea unei funcții de dispersie (hash) documentului ce trebuie semnat. De obicei amprenta (semnătura digitală) este de lungime fixă, indiferent cât de mare este documentul, asigurându-se totodată că nu există două semnături identice pentru două
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
iar a două integritatea datelor. Semnătura se atașează documentului și orice modificare a documentului atrage anularea semnăturii digitale. Destinatarul poate decripta semnătura cu cheia publică a expeditorului obtinând semnătura mesajului transmis. Aplică asupra mesajului recepționat aceeași funcție de dispersie și compară amprenta rezultată cu cea primită. Dacă nu sunt egale, rezultă că mesajul a fost modificat după ce acesta a fost semnat de către expeditor. Există trei formate de bază pentru mesaje în criptografia cu cheia publică 31: * mesaj criptat: mesajul este criptat cu
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
după ce acesta a fost semnat de către expeditor. Există trei formate de bază pentru mesaje în criptografia cu cheia publică 31: * mesaj criptat: mesajul este criptat cu o cheie simetrică, iar aceasta este criptată cu cheia publică a destinatarului; * mesaj semnat: amprenta mesajului este criptată cu cheia secretă a emitentului; * mesaj semnat și criptat: mesajul este semnat utilizând cheia secretă a emitentului, iar mesajul și semnătura sunt criptate cu cheia publică a destinatarului. Avantajele folosirii semnăturii digitale sunt, printre altele: * e oficializează
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
de inventariere și arhivare a informațiilor cu care organizația lucrează; * Menținerea disponibilității informațiilor cu care organizația lucrează prin copii de siguranță; * Existența în organizație, a unui sistem de acces modern bazat pe cartela de acces și verificarea unui element biometric (amprentă); * Sprijinul total al top managementului organizației pentru care securitatea informațiilor reprezintă o prioritate având în vedere tipurile de servicii oferite de companie; * Existența unui responsabil privind securitatea echipamentelor din organizație; * Un bun management al privilegiilor și parolelor privind accesul la
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
al parolelor; * revizuirea drepturilor de acces ale utilizatorilor; * identificarea echipamentelor în rețea; * protecția porturilor; * coordonarea, împreună cu managerul de IT& C, a sistemului informatic pentru supravegherea video; * controlul conectării la rețea; * monitorizarea sistemului de acces în organizație, bazat pe elemente biometrice (amprentă digitală) și cartelă de acces; * izolarea sistemelor critice; * restricții de acces la informații; * menținerea integrității și disponibilității informației și a sistemelor de procesare a acesteia (copii de siguranță); * manipularea mediilor de stocare (previnirea divulgării neautorizate, modificării sau distrugerii resurselor și
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
securității informațiilor în cadrul organizațiilor: 1) Studiu bibliografic privind cele mai importante mecanisme de asigurare a securității informațiilor (mecanisme criptografice, steganografice și biometrice) precum și a celor mai noi concepte folosite în domeniu: certificatul digital, semnătura electronică, controlul acces pe bază de amprentă digitală etc; 2) Realizarea unei cercetări bazată pe chestionar privind domeniul securității informațiilor în cadrul organizațiilor din România situația existentă și perspective (cunoașterea standardelor internaționale ale ISO cu privire la domeniul securității informațiilor, cunoașterea beneficiilor certificării unui S.M.S.I., intenții de certificare a unui
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]