11,096 matches
-
etc.; d) Planificarea modalităților de operaționalizare a obiectivelor propuse, analiza efectelor acestora; e) Urmărirea realizării scopurilor, ca modalitate de contabilizare a succeselor sau eșecurilor raportate la planul stabilit inițial. Majoritatea specialiștilor susțin că, în condițiile în care este dificil să anticipezi evenimentele pe o perioadă foarte mare de timp și, adăugăm noi, în condițiile unui context social dinamic, este oportună planificarea flexibilă a carierei, considerarea unor trasee profesionale alternative. Dezvoltarea personalului nu reprezintă o opțiune unidimensională, ci o preocupare a organizației
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și de un atașament real față de școală, resimțit la nivelul fiecărui individ. Strategiile schimbării pot oferi șansa dezvoltării acestor dimensiuni organizaționale. În caz contrar, școala riscă să perpetueze neîncrederea, comunicarea deficitară, să adâncească fenomenul subculturilor. De asemenea, incapacitatea de a anticipa și planifica viitorul reprezintă, în opinia noastră, un alt dezavantaj potențial. Preocuparea permanentă pentru adoptarea inovației reflectă nu doar interesul pentru performanța prezentă, ci și tendința de a fi permanent pregătit pentru noi solicitări. Am putea spune că școala își
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul indivizilor. Perfecționarea continuă devine astfel una dintre condițiile fundamentale pentru menținerea echilibrului școlii. Analizată la timpul prezent, școala românească are nevoie de personal didactic nu doar bine pregătit sub aspectul cunoașterii academice, ci și deschis inovației, creativ, capabil să anticipeze și să inițieze schimbarea, să acumuleze noi competențe, să opereze o schimbare esențială la nivelul mentalității și al referențialului axiologic. De altfel, majoritatea studiilor de diagnoză a sistemului de învățământ au reliefat faptul că eficiența școlii ca organizație este asigurată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
strategia comunitară și activitatea privind: identificarea problemelor existente la nivelul comunității, analiza resurselor, elaborarea planurilor/ programelor de rezolvare a acestor probleme, realizarea concretă a acțiunilor și evaluarea impactului programelor derulate. d) cunoașterea grupurilor de interese, aspect prin care se pot anticipa potențiale surse conflictuale; e) analiza scopurilor actuale ale activității organizației, mai exact a capacității acestora de a veni în întâmpinarea nevoilor individuale sau comunitare sau măsura în care respectă standardele naționale; f) analiza SWOT, aceasta reprezentând cu siguranță cea mai
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
proiect ne obligă de la început la o delimitare conceptuală clară între proiectare și planificare. Deși ambele descriu parcurgerea traseului de la "ceea ce este", mai exact starea de facto a organizației școlare, la "ceea ce trebuie să fie", adică starea dezirabilă în care anticipăm că se va regăsi școala în urma aplicării proiectului/ planului, între cele două concepte există diferențe pragmatice. Astfel, proiectarea reprezintă o operație cu un grad ridicat de generalitate, responsabilă de formularea misiunii, a scopurilor generale, a motivației ce stă la baza
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-l propun și de nivelul la care se implementează. Astfel, vorbim despre: * proiecte educaționale ce însumează valorile generale ale educației și orientările fundamentale ale acesteia (concepția despre om, valorile societății, idealul educațional); * proiecte pedagogice/curriculare ce au rolul de a anticipa derularea activităților și proceselor educaționale concrete (de exemplu, proiectul didactic); * proiecte instituționale, fundamentate pe inovarea, schimbarea, dezvoltarea structural-funcțională a școlii. Deși configurează activități distincte, între cele trei categorii de proiecte există o relație de interdependență. Astfel, proiectul educațional vizează politica
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și lung și să țină seama de resursele existente pentru îndeplinirea obiectivelor. Toate acestea ne îndreptățesc să vorbim despre necesitatea realizării unei educații pentru schimbare care să conducă, în timp, la formarea unui individ capabil să se adapteze și să anticipeze mersul societății, pentru care viitorul să nu mai constituie o surpriză. Realitatea ne îndreptățește să susținem, încă de la început, o asemenea necesitate, precum și clarificarea celor mai importante elemente ale unei astfel de educații. VII. 1. 1. De la "problematica lumii contemporane
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Și totuși, scurta radiografie a palierelor de evoluție a societății globale ne îndreptățesc să afirmăm că în realitate construirea viitorului este posibilă. Pentru aceasta suntem de acord cu J. Delors (2000, p. 11) care susține că provocările viitorului pot fi anticipate numai în măsura în care vom deveni capabili să depășim anumite tensiuni existente la nivel individual sau care se pot insinua în problematica secolului XXI: * tensiuni între global și local: calitatea de cetățean universal nu implică anularea identității, dimpotrivă. Fiecare individ are obligația
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
problematica de mare actualitate a schimbării sociale și educaționale. Pentru soluționarea acestor aspecte este nevoie de stabilirea unor ținte strategice, a unor obiective care să se traducă ulterior în comportamente superioare, observabile. Acest aspect nu a scăpat specialiștilor care au anticipat atât "pericolele" pe care le incumbă schimbarea, cât și direcțiile pe care se impune cu necesitate formarea individului. Este și motivul pentru care Liviu Antonesei (2002, p. 179) consideră că, din perspectivă teleologică, se pot delimita patru categorii majore de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
obiectiv prezintă avantajul că oferă individului șansa de a-și exersa capacitățile de proiectare a noului, de anticipare a acestuia, precum și de măsurare a efectelor schimbării. 3. Întâmpinarea schimbărilor, obiectiv ce-și propune să-i formeze individului capacitatea de a anticipa viitorul, de a privi în perspectivă pentru a atenua șocul schimbării. Această capacitate devine fundamentală în condițiile în care nu toate schimbările sunt ușor previzibile, iar întâmpinarea acesteia ar putea avea efect de amortizare a stresului, conflictelor sau lipsei strategiilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlii; * Materializarea parteneriatului școală-comunitate în proiecte comune de dezvoltare; * Asigurarea resurselor necesare dezvoltării școlii etc. Acestea reprezintă doar o parte dintre imperativele schimbării educaționale. Cert este că o întreagă comunitate profesională este pusă în fața unei mari provocări: cum se pot anticipa, întâmpina într-o manieră optimă nevoile de mâine ale tinerilor? Probabil acum este cel mai bun moment pentru a recunoaște că acest aspect a fost multă vreme neglijat sau promovat doar la nivel de slogan. Încercarea de a răspunde unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ordinii, a narațiunii rezonabile, a așteptărilor împlinite. Ficțiunea Desperado, joc, jurnal ori cum i-am zice, ne taie răsuflarea. Dacă pentru ficțiunea Fluxului conștiinței cititorul era ocupat să descifreze, cititorul Desperado gâfâie adaptându-se la fiecare carte nouă, învață să anticipeze diferențele care unesc. Orice carte nouă vrea să vină mai aproape de ce simțim, de real, de adevăr, de noi. Cu toate acestea, fiecare convenție nouă și această epocă Desperado are o imaginație debordantă în materie de convenții noi e o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îngenuncheată la picioarele lui Popeye the Sailorman, idolul noii generații de copii. Meditația, lecția nerostită a autorului pare să murmure: Ce ne mai rămâne din noi înșine? Unde e mândria națională de altă dată? An Artist of the Floating World anticipează în parte The Remains of the Day, mai ales politic vorbind. În Rămășițele zilei, America privește cu îngăduință Anglia, ca pe un aliat în mizerie. În Artist al lumii plutitoare, America domină o Japonie cu capul plecat. Artistul îngenuncheat spre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
despre ce se întâmplă într-o tabără de copii la focul de tabără. Acțiunea focului asupra receptorilor cauzează retragerea copiilor din fața focului. Dewey interpretează în mod diferit acest act. Sesizarea focului nu poate reprezenta pentru el un excitant, care să anticipeze reacția motorie. Pentru sesizarea flacărei, după el, mai înainte sunt necesare o serie de alte reacții ca: mișcarea ochilor, sistemul muscular al capului, etc. Nici mâinile nu reacționează direct în raport cu flăcările, ci doar sub comanda controlului vederii. Elementele senzoriale și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
exprimă versificat concepția asupra lumii, care a fost rezultatul unor transformări instantanee, dictate de zei, într-un câmp al fanteziei, populat cu eroi și legende, cu supranaturalul. Metamorfozele rămâne cea mai valoroasă lucrare a lui Ovidiu, în care el a anticipat crearea lumii, a admis ideea existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
răspund diferit la conflict (Gallego și Oberski, 2011). În plus, cercetări recente din zona psihologiei sau a științelor cunoașterii indică faptul că reacția la conflicte deschise (față-în-față) este condiționată de anumite trăsături biologice sau de personalitate. Pornind de aici, putem anticipa că și reacțiile la conflictele politice sunt diferite. Studiile la care s-a făcut trimitere mai sus nu analizează însă reacția indivizilor la conflictele mediatice, atunci când aceștia reprezintă un terț, neimplicat direct în conflict. Dincolo de reacții psihice, există și reacții
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
delimita impactul tipurilor de conflicte prezente în știri asupra percepțiilor legate de sfera politică. În altă ordine de idei, ne propunem să explorăm care sunt factorii care afectează direcția sau intensitatea efectelor cadrajelor conflictuale și propunem câteva caracteristici individuale care, anticipăm noi, vor afecta (amplifica sau diminua) reacțiile audienței la conflictele prezentate. Studii recente dedicate cadrajelor media au identificat impactul diferit al cadrajelor media, atunci când este intermediat de emoțiile produse (Gross și Brewer, 2007). Emoțiile sunt importante, în primul rând, pentru că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederii și activismului politic, mai ales în cazul persoanelor care au puține cunoștințe politice, nu au încredere că se pot implica în politică, sunt introverte și preferă să evite conflictele în situațiile cotidiene. Un al treilea rezultat pe care îl anticipăm este acela că știrile conflictuale vor da naștere unor reacții emoționale negative, precum furia, frustrarea sau dezgustul, care vor amplifica intensitatea cadrajelor axate pe conflict. Pentru a testa ipotezele avansate, am realizat o cercetare bazată pe un design experimental, singurul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de conflictele politice îi va face pe unii dintre participanți să resimtă furie, frustrare sau dezgust (după caz), iar acest lucru se va traduce printr-o accentuare a cinismului sau o scădere a încrederii politice. Mai mult decât atât, am anticipat că acest lucru nu se va manifesta în rândul tuturor participanților la experiment, ci, mai ales, în rândul acelora care au mai puține cunoștințe politice, sunt mai dependenți de informația primită din media, au mai puțină încredere că se pot
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din punctul de vedere al informației prezentate decât cadrajele neutre, substanțiale 14 (Bennett, 2006), care se limitează la prezentarea evenimentele, fără să accentueze antagonismele dintre actorii implicați sau luptele și manevrele politice (Gross și Brewer, 2007). Pornind de aici, putem anticipa existența unor efecte diferite ale cadrajelor conflictuale în raport cu cadrajele neutre. Dat fiind că oferă imaginea unor organisme disfuncționale, este oarecum previzibil faptul că informația conflictuală are consecințe negative. Mai exact, din moment ce o focalizare pe conflictele prezente pe scena politică nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
negativitatea și intruzivitatea conflictelor vor potența influența cadrajelor asupra celor trei variabile dependente. Vom testa deci impactul diferențiat al cunoștințelor politice asupra grupurilor experimentale considerate la extremă: cel expus unui conflict necivilizat intruziv și cel expus unui conflict civilizat neintruziv. Anticipăm faptul că: Ipoteza 3.1: Cunoștințele politice sunt un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. A
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
rolul frustrării în procesarea informației legate de conflicte și, implicit, în declanșarea anumitor reacții față de cadrajele din știri. Frustrarea diferă de activitățile cotidiene motivate de atingerea unui anumit scop și este intrinsec legată de conflict (Marcus et al., 2000). Sintetizând, anticipăm faptul că informația conflictuală va suscita furie, dezgust și/sau frustrare, care se vor traduce într-o creștere a cinismului și o scădere a încrederii și participării politice. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor declanșa furie, dezgust și/sau frustrare, care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
avut un efect condițional asupra acestor emoții, în timp ce alte tipuri de cadraje nu au avut niciun efect (Gross și Brewer, 2007). Având în vedere aceste date, care indică faptul că fiecare informație reprezintă un stimul diferit, care angajează emoții diferite, anticipăm faptul că diferența dintre diversele tipuri de conflicte prezente în știri va produce emoții diferite. Astfel, în funcție de subiectul lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de valoarea etică a unei opere, vede în Eminescu un exemplu de valorificare în cadrul unei confrerii literare (Junimea), care caută să impună opțiunile sale lumii întregi. Dacă Eminescu poetul se bucură încă de la început de aprecierile mentorului junimist, care îi anticipează influența asupra unei întregi culturi, Eminescu publicistul este caracterizat prin grilă ideologică și politică de Nicolae Iorga. Deschizând seria interpreților publicisticii eminesciene prin articolul "Un nou Eminescu apăru...", Iorga deplasează discuția în spațiul dezbaterilor ideologice. Pledând pentru întoarcerea la publicistica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]