6,475 matches
-
doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului legământ, care mântuiește omul. Isus însuși este Pomul Vieții, leacul bolii păcatului și morții. La începutul Facerii este descrisă creația lumii vegetale: Și a făcut Domnul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului legământ, care mântuiește omul. Isus însuși este Pomul Vieții, leacul bolii păcatului și morții. La începutul Facerii este descrisă creația lumii vegetale: Și a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi plăcuți
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului legământ, care mântuiește omul. Isus însuși este Pomul Vieții, leacul bolii păcatului și morții. La începutul Facerii este descrisă creația lumii vegetale: Și a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi plăcuți la vedere și
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
venirea Fiului în lume, pentru a elibera omul de păcat. Acesta sădește Biserica universală, după ce a pătimit pe cruce, a murit și a înviat. Astfel, crucea, înălțată pe un munte - Golgota -, în centrul lumii, reia în totalitate străvechea imagine a arborelui cosmic sau al lumii. De altfel în iconografia creștină apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a arborelui-Cruce, unde regăsim în despărțirea primelor două ramuri simbolistica furcii și a reprezentării ei grafice (litera "Y") sau a unicului și a dualului
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a arborelui-Cruce, unde regăsim în despărțirea primelor două ramuri simbolistica furcii și a reprezentării ei grafice (litera "Y") sau a unicului și a dualului. De remarcat e că Însuși Hristos devine prin metonimie arbore a lumii, axă a lumii, scară. O trăsătură remarcabilă a literaturii iudeo-creștine e locul pe care îl ocupă în cadrul acesteia Biserica. Biserica lui Hristos este văzută ca "sădire". Tema sădirii este prezentă atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament. Astfel
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
din belșug în tot Raiul: "profită de ocazia fericirii nebănuite căci tu, care nu ești în fața lui Dumnezeu decât o <picătură mică dintr-un vas, un grăunte de pulbere dintr-o arie, o ulcică în mâna olarului> poți deveni acel arbore <care se plantează la marginea apelor și, cu frunze neveștejite, rodește la vremea sa>, care nu va vedea nici focul nici securea". Aceeași idee este prezentă la Clement Alexandrinul, apoi la Origen, Ciprian al Cartaginei și la alți apologeți. Textele
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
elemente, cum ar fi cea a grădinii, a paradisului pe care am întâlnit-o deja. Biserica este paradisul lui Dumnzeu alcătuită din copaci care sunt creștinii sădiți prin botez. Tema lui Hristos ca pom al vieții interferează cu cea a arborelui care întruchipează comunitatea creștinilor. Ambele sunt întâlnite frecvent la Tertulian, Clement Alexandrinul, Origen, Iustin Martirul și Filosoful, Hermas și alții. Astfel, Iustin Martirul și Filosoful spune că: "Acesta pe care Scripturile Îl arată că după răstignire va veni iarăși plin
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
că: "Acesta pe care Scripturile Îl arată că după răstignire va veni iarăși plin de slavă, a avut ca simbol pomul vieții care se zice că fusese plantat în Rai"; iar în altă parte: "și va fi întocmai ca un arbore plantat la marginea apelor, care își va da roada sa și frunza sa nu va cădea și toate câte va face îi vor prospera lui". Iar Clement Alexandrinul spune că: "astfel Moise alegorizând priceperea dumnezeiască a numit-o <pomul vieții
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
dintre explicațiile frecvenței reprezentării cavalerului pe altarele funerare. Credința în nemurire, în viața de apoi, putea fi eventual înfățișată și prin lupta călărețului împotriva animalului. De remarcat este că șarpele ne face să ne gândim la un zeu vindecător, iar arborele, căruia îi este juxtapus altarul de sacrificiu, pare a fi de asemenea sacralizat de reptilă ca un arbore al vieții având o conotație biblică. Pomul spre care se îndreaptă cavalerul, imagine a arborelui cosmic sau a copacului ca axă verticală
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
înfățișată și prin lupta călărețului împotriva animalului. De remarcat este că șarpele ne face să ne gândim la un zeu vindecător, iar arborele, căruia îi este juxtapus altarul de sacrificiu, pare a fi de asemenea sacralizat de reptilă ca un arbore al vieții având o conotație biblică. Pomul spre care se îndreaptă cavalerul, imagine a arborelui cosmic sau a copacului ca axă verticală a lumii, simbolizează în tradiția creștină crucea răstignirii lui Iisus Hristos; cu alte cuvinte crucea făcută din lemnul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
ne gândim la un zeu vindecător, iar arborele, căruia îi este juxtapus altarul de sacrificiu, pare a fi de asemenea sacralizat de reptilă ca un arbore al vieții având o conotație biblică. Pomul spre care se îndreaptă cavalerul, imagine a arborelui cosmic sau a copacului ca axă verticală a lumii, simbolizează în tradiția creștină crucea răstignirii lui Iisus Hristos; cu alte cuvinte crucea făcută din lemnul pomului cunoștinței binelui și răului este identificată sau se substitue Arborelui cosmic ca axă ce
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
îndreaptă cavalerul, imagine a arborelui cosmic sau a copacului ca axă verticală a lumii, simbolizează în tradiția creștină crucea răstignirii lui Iisus Hristos; cu alte cuvinte crucea făcută din lemnul pomului cunoștinței binelui și răului este identificată sau se substitue Arborelui cosmic ca axă ce unește lumea terestră de cea celestă. Ea este descrisă ca un arbore veșnic ce stă în mijlocul cerului și al pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
tradiția creștină crucea răstignirii lui Iisus Hristos; cu alte cuvinte crucea făcută din lemnul pomului cunoștinței binelui și răului este identificată sau se substitue Arborelui cosmic ca axă ce unește lumea terestră de cea celestă. Ea este descrisă ca un arbore veșnic ce stă în mijlocul cerului și al pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al noii Teologii: prin moarte mântuirea omenirii, biruința vieții asupra morții și a păcatului, câștigarea nemuririi. Așadar
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
pomului cunoștinței binelui și răului este identificată sau se substitue Arborelui cosmic ca axă ce unește lumea terestră de cea celestă. Ea este descrisă ca un arbore veșnic ce stă în mijlocul cerului și al pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al noii Teologii: prin moarte mântuirea omenirii, biruința vieții asupra morții și a păcatului, câștigarea nemuririi. Așadar, cultul cavalerului, prin conținutul lui teologic și iconografic, a vehiculat idei și valori inclusiv
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
dispărute, dar studiile paleobotanice ale polenului și ale mulajelor trunchiurilor de copaci întipărite în lavă, au indicat faptul că, în trecut, insula a avut o vegetație bogată care cuprindea o serie întreagă de specii de arbori, arbuști, ferigi și ierburi. Arborele dominant făcea parte dintr-o specie de palmier acum dispărută ("Paschalococos disperta"), înrudită cu palmierul de vin din Chile ("Jubaea chiliensis"). Acest palmier ajungea la maturitate în circa 100 de ani. Eforturile cercetătorului Tony Hunt, dar și ale altora, au
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
polinezian a împiedicat, practic, reproducerea acestor arbori. Acest lucru, plus faptul că multe zone au fost defrișate pentru a face loc noilor așezări au condus în cele din urmă la extincția palmierului din Râpă Nui acum circa 350 de ani. Arborele toromiro ("Sophora toromiro"), prezent cândva pe insulă, nu se mai regăsește în sălbăticie. Singurele locuri în care se mai regăsește acest arbore sunt Grădină Botanica Regală Kew (Marea Britanie) și Grădină Botanica din Göteborg. Arborii toromiro din aceste grădini își au
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
așezări au condus în cele din urmă la extincția palmierului din Râpă Nui acum circa 350 de ani. Arborele toromiro ("Sophora toromiro"), prezent cândva pe insulă, nu se mai regăsește în sălbăticie. Singurele locuri în care se mai regăsește acest arbore sunt Grădină Botanica Regală Kew (Marea Britanie) și Grădină Botanica din Göteborg. Arborii toromiro din aceste grădini își au originea în semințele culese de către exploratorul Thor Heyerdhal în anii 60 ai secolului trecut. În prezent se derulează un proiect de reîmpădurire
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
insulei. Încă nu este cunoscut cum au fost deplasate statuile. Unii au sugerat că transportul acestora a necesitat un miro manga erua, adică un fel de sanie în formă de Y, trasă cu ajutorul unor funii făcute din scoarță dura a arborelui hau-hau (triumfetta semitriloba) care erau legate în jurul gâtului statuii. Pentru deplasarea în acest mod erau necesari între 180 și 250 de oameni, în funcție de marimea statuii. 50 dintre statui au fost reînălțate în epoca modernă. Primul moai care a fost reînălțat
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
galben = nord, albastru = vest, roșu = sud, alb = est, centrul lumii și zenitul = multicolor iar negru = pământul. La populațiile maya, patru culori desemnează geniile celor patru puncte cardinale care domină pământul și inspiră sentimentele omului. Astfel, albului îi corespunde nordul, primul arbore, primul om, făgăduința și speranța, negrului îi corespunde vestul, centrul ascuns și invizibil, noaptea, nenorocirea, roșului - estul, mierea, pofta de averi și putere, iar galbenului - sudul, porumbul, glia care hrănește. Percepții diferite dintre elementele cosmogonice și culori se întâlnesc și
Simbolistica culorilor () [Corola-website/Science/302774_a_304103]
-
Regnul Protista este un grup parafiletic eterogen de microorganisme eucariote cu organizare celulară simplă. Acestea pot fi fie organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi specializate superioare. În arborele filogenetic al organismelor eucariote, protistele au format grupuri monofiletice separate, sau au inclus membrii care sunt strâns înrudite cu oricare din celelalte 3 regnuri de eucariote. Termenul a fost propus de Ernst Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
care i se impuneau condiții înjositoare. Constantin Titel Petrescu, demobilizat din Armată, rămâne în București, dar nu înceteză lupta politică. El convoacă la 18 aprilie o serie de fruntași social-democrați, printre care Ilie Moscovici, Iordan Ionescu, Tache Georgescu și Ecaterina Arbore redactând și semnând un manifest protest față de lașitatea Guvernului Marghiloman care „a dus țara la dezastru”. La 14 noiembrie 1918, Constantin Titel Petrescu și alți intelectuali sociali-democrați scot gazeta „Trăiască socialismul”, devenită imediat „Socialismul”. După doar trei săptămâni publicația este
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
Ginkgo biloba, sau (în limba chineză și limba japoneză 銀杏, pinyin romanizat ca: "yín xìng", Romaniazare Hepburn: "ichō" ori "ginnan"), este o specie de arbore dioic unic în lume, fără părinți vii. Ginkgo biloba era răspândit, în toată emisfera nordică în Jurasic, dar în prezent arealul său natural este redus la o mică regiune din sud-estul Chinei. Este denumit popular „patru-bani”, „arborele templier japonez”, „caisa
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
o specie de arbore dioic unic în lume, fără părinți vii. Ginkgo biloba era răspândit, în toată emisfera nordică în Jurasic, dar în prezent arealul său natural este redus la o mică regiune din sud-estul Chinei. Este denumit popular „patru-bani”, „arborele templier japonez”, „caisa argintie”. După ce în Europa a fost introdus în 1730, în Olanda, acum se cultivă și în alte țări atât pentru aspectul său ornamental (în parcuri, pe alei, în grădini botanice) cât și în scop terapeutic. Deoarece această
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie vegetală cărnoasă. Pulpa fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiric prezent în
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
foarte variată reprezentată prin : Majoritatea principiilor active se găsesc în mugurii foliari. Ginkgo biloba este o plantă de referință în medicina tradițională chineză și japoneză. Pentru aplicații medicinale se utilizează învelișul sâmburelui, precum și frunzele. Preparatele obținute din frunzele și fructul arborelui ginkgo biloba intră în compoziția a cel puțin 25 de produse medicamentoase. Ginkgo biloba are o serie întreagă de calități medicinale: este expectorant, sedativ, antifungic, antispasmodic, vasodilatator, antiinflamator, antibiotic, vermifug. Ginkgolidele acționează ca inhibitor al factorului PAF (factorul de agregare
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]