7,924 matches
-
respective. În prezent, există o serie de argumente potrivit cărora preocupările pot căpăta un caracter mai concret în urma unei abordări cognitiv-comportamentale care implică expunerea la imagini cu un conținut generator de neliniște (Stober și Borkovec, 2000). Din nou, s-a argumentat că identificarea componentelor concrete sau specifice ale îngrijorării contribuie la identificarea soluțiilor problemelor potențiale sau la invalidarea preocupărilor de natură abstractă (de exemplu: Nu voi face față sau Sînt incompetent). Intoleranța la incertitudine reprezintă o componentă esențială a modelului cognitiv-comportamental
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
perturbarea să cauzeze o detresă sau incapacitare semnificativă (criteriul F). Tulburarea are specificația de acută dacă durata simptomelor este mai mică de trei luni și specificația de cronică dacă are o durată de trei luni sau mai mult. Se poate argumenta că o perioadă de trei luni este insuficientă pentru specificația de cronică. Totuși, este o distincție importantă, care poate fi un punct de plecare pentru cercetarea diferențelor fenomenologice și a implicațiilor în ceea ce privește tratamentul, din perspectiva manifestărilor acute versus cronice ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
-i șansa de a învăța și a pune în practică abilități de a face față stresului și a-și dezvolta modele interne mai flexibile ale sinelui și lumii, prin care să asimileze mai ușor traumele viitoare. Această ipoteză a fost argumentată de Ruch și Leon (1983), care au descoperit o relație curbilinie între stresul anterior și adaptarea la trauma violului. Supraviețuitorii traumelor cu un nivel foarte ridicat sau foarte scăzut al stresului anterior au avut de suferit cel mai mult, iar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
predispoziție ridicată pentru această tulburare, intervențiile cît mai rapide facilitează procesul de recuperare și reduc prevalența apariției ulterioare a SSPT. Acest capitol își propune să prezinte pe scurt procedurile frecvent utilizate în tratamentul stresului acut și al SSPT și să argumenteze aplicarea lor ca strategie preventivă. Scopurile tratamentului Teoretic, toți oamenii manifestă o reacție psihologică la evenimente foarte înspăimîntătoare sau neplăcute. Acest fapt generează întrebări referitoare la specificul unui răspuns psihologic adaptativ față de traumă și, implicit, la scopurile realiste ale tratamentului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cel liceal, la disciplina Religie, elevii se întâlnesc cu teoria creaționistă (susținută de Biserica Creștină), pentru a explica apariția și evoluția omului și a universului. La rândul ei, știința, în cadrul disciplinelor pe care le studiază, susține teoria evoluționistă (formulată și argumentată de Darwin, în 1858, și susținută de adepții săi). Ambele au generat confruntări pătimașe în ultima sută și jumătate de ani și de la început s-a pus problema incompatibilității celor două teorii. În acest context, se poate pune întrebarea: dacă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se putea uni cu protonii spre a forma atomii de hidrogen. În plus, față de aceste particule, universul timpuriu conținea un ”ocean” furtunos de lumină. Pornind de la acest tablou, Gamow împreună cu matematicianul Ralph Alpher (1921-2007) au construit o teorie a nucleosintezei, argumentând că la un moment dat, după marea explozie, când temperatura a mai scăzut, electronii s-au atașat de protoni, rezultând hidrogenul și apoi, printr-o reacție de fuziune, a rezultat heliul. Ei au estimat că la sfârșitul fazei de nucleosinteză
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ne-am simțit bine, am depănat amintiri, ne-am bucurat. La fiecare dintre aceste pietre de hotar din viața mea, am primit în dar câte o poezie. Cu acordul autorilor, voi adăuga acestor versuri în volum, cu dorința de a argumenta încă o dată ceea ce s-a mai spus, că fizica... are o anume poezie și, de această dată, fizicienii știu să o scrie: O D Ă Mihai Popescu, Virgil Spulber, Rodica Popescu Mica Spulber, Gaby Cristian, Ilie Cristian Gaby Poenaru E
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
noi (bibliotecarii), cât și pentru elevi și cadre didactice. Cine cunoaște creația literară a scriitorului Teodor Pracsiu este imposibil de a nu-i mulțumi pentru impulsul de a studia mai mult. S-a implicat în numeroase activități luând cuvântul și argumentând cu citate ale clasicilor, determinându-ne să ne implicăm mai mult în munca noastră de bibliotecă. Aducem un omagiu și-l așteptăm în continuare să fie la fel de activ, dinamic și plin de umor. Irina Găluscă LA NOI LA VASLUI Activitatea
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
folosind titlul de Maiestate pentru Principesa Elena și Măria Sa pentru fostul Rege Mihai, devenit, prin Legea din 8 iunie 1930, Mare Voievod de Alba Iulia. Principesa nu-i dă acceptul Patriarhului să o pomenească în biserică cu titlul de Maiestate, argumentând astfel: „Ce-i aia Maiestatea Sa Elena ? Fără cuvântul Regină ? Ori sunt principesă și, deci, Alteță Regală, ori dacă nu-s regină, nu pot fi nici Maiestate”. Marți, 24 iunie. Din inițiativă parlamentară, a fost depus proiectul de lege pentru
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din tagma lui vremelnică. Mai târziu ne- am lămurit, era călugăr "stilist” iar mănăstirea era, firesc, "pe stil vechi”. Călugărul Ciprian avea doar 24 de ani, făcuse liceul la Ploiești și armata la Roman. Părea un om instruit fiindcă-și argumenta afirmațiile cu convingeri generate de cărți, și de discuțiile îndelungate pe aceleași teme. Mai târziu ne-a condus prin mănăstire, la grajduri (se pare că orientarea religioasă impunea să nu mânânce carne, însă comercializau, prin schimb, produse alimentare), și apoi
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
A căutat prin câteva cutii și a găsit bilele. După ce împreună cu Mircea am montat bicicleta, eram nehotărât: era târziu, trebuia să dorm undeva și știam că nu erau camere libere, nicăieri în oraș. Am încercat totuși la hotelul nou, și argumentând, repetam Am mers jumătate de țară, am fost pe Transfăgărășan, și acum n-am cum ajunge la Roman cu bicicleta?!”etc, etc. Până la urmă s-a găsit un loc într-o cameră, împreună cu încă cineva. Am răsuflat ușurat, și din
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Cel dintâi care dăduse atenție unor puncte de vedere ca acestea fusese Albert Thibaudet; remarcabila sa Istorie a literaturii franceze (de la 1789 până în zilele noastre, 1936) e structurată ferm pe criteriul generațiilor. Reputatul critic, unul dintre modelele lui George Călinescu, argumenta că o generație se delimitează de alta la aproximativ trei decenii; în literatura franceză, s-au succedat așadar generațiile 1789-1820; 1820-1850; 1850-1995; 1885-1914; o alta era în mers, când Albert Thibaudet se stingea, în 1936. Elemente conjuncturale, în forme diverse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lângă cel torturat, transformarea forțată a victimei în agresor, precum și proporțiile și brutalitatea schingiuirilor. Victor Leahul acordă paternitatea acțiunii violente lui Anton Makarenko, cu toate că nu îi absolvă de responsabilitate nici pe Bogdanovici ori Țurcanu, care i-au aplicat metoda. El argumentează că Securitatea acționa la ordinele directe ale NKVD-ului, oferind în acest sens mărturia unui anchetator de-al său, și identifică trei momente ale dezvoltării 'metodei Makarenko': faza perfidă (în care se creează condițiile și mediul propice pentru ca victima să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a acționat, pe bază de reflexe condiționate, sunt scopurile ascunse ale metodei, în opinia lui Leahul. O altă victimă care este de părere că Ministerul de Interne a inițiat, sprijinit și încurajat acțiunea de la Pitești este Fag Negrescu, care își argumentează părerea și prin desele vizite ale lui Sepeanu, Zeller ori Nicolschi în închisoare. Prima victimă care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe un 'laborator de distrugere a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a lui Makarenko (care, totuși, se baza mai mult pe munca în colectiv decât pe bătaie), urmărea mutilarea ori distrugerea sufletului, anihilarea personalității, dezumanizarea și robotizarea pe plan individual, dar și anihilarea tineretului studențesc din punct de vedere socio-politic. Ostrovschi argumentează că acțiunea de la Pitești avea și un rol experimental, dorind să se evidențieze consecințele supunerii deținuților la tortură continuă. Costin Merișca identifică trei țeluri ale acțiunii: obținerea de informații suplimentare celor din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului-cel mai puternic adversar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul reeducărilor de înlăturarea grupului din jurul Anei Pauker, o posibilă explicație fiind încercarea lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
înlocuirea lor cu oameni de la periferia societății. Pericolul imediat l-au constituit astfel vârfurile studențești, cei care urmau să le ia locul, în mod natural, vechilor elite. Nu credem că Piteștiul urmărea obținerea 'omului nou' din această categorie și ne argumentăm părerea prin aceea că nici uneia dintre victime, indiferent că a colaborat sau nu cu agresorii și autoritățile comuniste, nu i s-a permis accesul în funcții și nu a fost preluată de aparatul de propagandă pentru a ilustra principiile transformării
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dovedească în luptă. S-a desprins din mulțime albanezul. S-au uleiat, s-au făcut pariurile și s-au luat la luptă dreaptă. Albanezul a ieșit învingător și i s-a oferit miza pusă în joc. A refuzat-o și, argumentând că el a luptat nu pentru propria glorie, ci pentru cea a comunității care l-a adoptat, a oferit-o Primăriei orașului. Pentru acest gest, Consiliul local a hotărât ca din acel moment prăvălia eroului să fie oficial denumită La
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de intelectuali, care vedeau în asta o soluție politică și o alternativă la Iliescu. Am făcut, în această situație, la fel ca la Punctul 8, pe care pe față l-am susținut, dar, în privat, am început foarte devreme să argumentez că Punctul 8 nu este o rezolvare pentru noi. Noi nu o să scăpĂm de Iliescu cu Punctul 8, cel mult o să facem Punctul 8 impopular. La fel era și această idee cu regele. Era o iluzie absolută că noi putem
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
deci se angajează să distribuie onest, echilibrat și proporțional resursele. V.A. : Deci e un contract între două părți care trebuie să-și respecte și drepturile și îndatoririle. A.M.P. : Iar la contractul Ăsta e foarte greu de ajuns. Ce argumentez în cazul ales, în cartea mea, este că a fost mai ușor să se ajungă la acest contract când statul era încă mic. Ce făcea statul danez pe la 1800 ? Foarte puține lucruri. Și atunci a fost relativ mai ușor, iar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de manifest. Nu e o abordare științifică, îți arată cât de propagandiști deveniseră unii, că ajunseserăm să credem toți în minunea asta. Și ultima mea lucrare academică, publicată acum șase luni, se cheamă Revizitând puterea transformatoare a Europei, în care argumentez că această putere e mult mai mică decât s-ar crede. Ea este foarte puternică pe partea economică, de exemplu, prin atra‑ gerea de investiții. Dar pe partea de guvernanță pro‑ priu-zisă, de exemplu, Italia și Grecia nu au evoluat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dureroase... În primele sale numere, D. Marmeliuc, unul dintre conducătorii ei, semna editorialul „Tot cenzura”, în care cerea, „din motive bine stabilite, introducerea cenzurii pentru toate publicațiile ce se tipăresc în cuprinsul țărișoarei noastre, așa dar și pentru noi”, pentru că, argumenta autorul, „gazetele germane răspândesc știri din toată lumea și cu predilecție știri neprielnice aliaților și adesea dușmănoase nouă și potrivnice aspirațiilor naționale și ideii de stat român unitar.” Alături de cenzură, mai târziu, Glasul Bucovinei, în nr.74, reamintea cititorilor că în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează în materialul citat. Revista trata probleme importante pentru cultura generală a cititorilor săi: „Fundamentul pedagogic al literaturii pentru copii”, „Problema denatalității, aiurea și la noi”, „Sectele religioase, mijloc de subminare a statului”, „Învățătorul român în regimurile eteroglote”, „Învățătorul ca factor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1940-1941 și 19441991 (aproape 48 de ani) nordul Bucovinei este încorporat Uniunii Sovietice; 5. 1991 - nordul Bucovinei (regiunea Cernăuți care include și ținutul Herței și fostul județ Hotin), face parte din Ucraina, ca și sudul Basarabiei, înglobat în regiunea Odesa.” Argumentând că mentalitatea bucovineană de toleranță și respect între reprezentanții diferitelor naționalități, creată în urma unei politici naționale, susținută de imperiul AustroUngariei, autoarea preia ideea la care istoricul bucovinean I. Nistor a reacționat cu temperamentu-i caracteristic și-i redă spusele publicate în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un trecut destul de bogat... Scriitorul povestitor Ion Creangă și-a primit primele învățături de la un dascăl. Primii oameni de cultură ai satelor noastre au fost preotul și dascălul.” Astăzi, alături de învățător și medic, de preot, dascălul se alătură intelectualilor satelor, argumenta Petru Suhari și susținea că revista Lumina își va avea rostul... Lumina apărea lunar, avea articole și rubrici adecvate, cu autori din rândul dascălilor și în care se mai publicau și redacționale, informații, decese, poșta redacției etc. Dimitrie Sidoriuc, redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]