17,527 matches
-
culmea �n acoperi?ul ale c?rei structuri curbe tangente se �nl?n?uie p�n? la cupola luminat? bl�nd. Complexitatea inedit? a acestui spa?iu, simbolic �ntr-un �nalt grad, rezult? din aplicarea cuno?țin?elor de geometrie ale arhitectului care poate astfel s? deseneze în abstracto structuri dincolo de practicile empirice �n vigoare pe ?antiere. ?tiin?a geometriei a lui Borromini explic? �n cea mai mare parte ingeniozitatea combină?iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi?ionale din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al cuno?țin?elor ma-tematice de v�rf. Beneficiind de reconstruc?ie dup? seismul din 1693, Sicilia se deschide urbanismului ?i arhitecturii baroce, mai ales la Noto, ref?cut �n �ntregime dup? planurile lui R. Gagliardi, care este ?i arhitectul bisericii Sf�ntul Gheorghe (Ragusa, 1744-1766), prev?zut? cu o fă?ad? traversat? de o tensiune dinamic? extrem?. Geografic, este vorba despre sudul Germaniei, Schwaben ?i Bavaria mai precis ?i despre ?inuturile unite sub flamurile casei de Austria. Contrareforma catolic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un lux mai subtil, ca Belvedere superior (1721-1722) de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din biserici de pelerinaj, somptuoase, ?i din m?n?știri opulente. Situate la ?ar?, puternicele sale institu?îi care urm?resc ?i r?sp�ndesc spiritul Contrareformei s�nt foarte libere fă?? de autoritatea temporal?, �n special �n alegerea unui arhitect. Aba?ia de la Obermarchtal (Schwaben, 1686-1692) este opera lui M. Thumb (1640-1692), un me?ter zidar care construie?te o biseric? pe plan rectangular, subliniat? de piloni puternici ?i de travee boltite �n form? de semicilindru. Ornamentele clasice din stucuri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la bibliotecă aba?iei Schussenried (1754-1761), una dintre foarte numeroasele biblioteci m?n?știre?ți care fac obiectul unei abord?ri tipologice marcate. O alt? tr?s?tur? original? a practicii arhitecturale �n teritoriile barocului germanic const? �n organizarea muncii. Arhitectul este �ns?rcinat cu planurile. El este un intermediar �ntre ?eful lucr?rîi � care-l consider? un �nalt func?ionar � ?i ?antierul condus de un me?ter zidar. Spre deosebire de confra?îi s?i italieni sau francezi, el este mult mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iuni populare sus?inute de o emo?ie ardent?. Acest sim? al spectaculosului este foarte diferit de cel din Italia sau Fran?a. El este superb ilustrat pe catapeteasma bisericii Șan Esteban (Salamanca, 1693), de J.B. Churriguera (1665-1725), sculptor ?i arhitect. Chiar din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, podoabele sculptate se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r? egal: fă?ada palatului Dos Aguas (Valencia, c?tre 1750) de pictorul Brocadel ?i sculptorul Vergara. F?r? �ndoial?, aspectul provincial al acestei arhitecturi este cel care determin? familia regal? la a comandă castelul s?u madrilean italianului Juvara, arhitect al cur?îi de la Torino. Acesta deseneaz?, �n 1735, o concep?ie monumental?, cu ordin colosal, influen?at? de proiectul lui Bernini pentru Luvru ?i de fă?ada dinspre gr?din? a castelului de la Versailles, dar cu un ritm de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Evul Mediu, se arăt? larg deschis? influen?e-lor italiene, mai ales �n programele oficiale de prestigiu; astfel, avem vastul palat-m?n?știre (1733-1770) comandat de Jo�o al V-lea lui J.-F. Ludwig (zis Ludovice), un arhitect ?vab, format la Romă, care reu?e?te o fuziune abil? de elemente baroce germanice cu modelele baroce române. �n apropiere de Lisabona, M. V. de Oliveira con-struie?te micul palat de la Queluz (1747-1752), a c?rui fă?ad? articuleaz? cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav?, dac? nu chiar sumbr?, este ceea ce se remarc?, pro-venind f?r? �ndoial? din ni?te accente palladiene. Cel?lalt arhitect baroc, N. Hawksmoor (1661-1735), colaborator principal al lui Wren, d? �ntreaga m?sur? a originalit??îi sale � superioare celei a lui Vanbrugh � �n bisericile a c?ror comand? o prime?te �n cadrul recon-struc?iei City-ului dup? incendiul din 1666
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Le Roy. Valoarea documentar? a acestor plan?e gravate dove-de?te o abordare arheologic? scrupuloas?, care se va aplica �n continuare Greciei ?i extensiei sale elenistice �n Asia Mic?. Astfel se asigur? �nlocuirea culegerii de modele � celebre dar aproximative � ale arhitectului austriac Fischer Von Erlach, Entwurf Einer Historischen Architektur (1721). Rela?ia mitic? a arhitec?ilor cu antichitatea clasic?, �ncep�nd din secolul al XVII-lea, face loc unei abord?ri obiective anun? nd consituirea unei istorii a arhitecturii europene care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
loc unei abord?ri obiective anun? nd consituirea unei istorii a arhitecturii europene care �nglobeaz? f?r? excep?ie stilurile trecutului. Totu?i, curentul arheologic pitoresc g?se?te expresie cu o emfaz? dramatic? �n seriile de superbe gravuri ale arhitectului vene?ian G. Piranesi (1720-1778), zis Piranese, mai ales Antichita Române (1756) sau Diff�rentes Vues de Quelques restes... de l�ancienne ville de Pesto (1778), reprezent�nd celebrul sit doric de la Paestum. Impactul este considerabil: Aceste plan?e se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Pesto (1778), reprezent�nd celebrul sit doric de la Paestum. Impactul este considerabil: Aceste plan?e se g?sesc �n toate atelierele neoclasicismului ?i romantismului� (A. Chastel). �n Anglia va apărea, �n 1759, Treatise on Civil Archi-tecture de W. Chambers, arhitect erudit, care discut? ches-tiuni stilistice ridicate de folosirea ordinelor �n timpul Antichit??îi ?i al Rena?terii. �n ceea ce-l prive?te, M.-J. Peyre (1730-1785) studiaz? la Romă (1753-1756) termele, circurile, vila lui Hadrian ?i extrage din acestea proiecte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Romă, 1830) sau ale lui G. Semper (Dresda, 1834). 2.�Ra?ionalitate teoretic? ?i constructiv? Grijă pentru o documenta?ie arheologic? obiectiv?, care d? desigur loc unor interpret?ri diverse �n func?ie de cultură, de obiectivele ?i de personalitatea arhitectului care o �ntrebuin?eaz?, este contemporan?, mai ales �n Fran?a, cu lucr?ri teoretice de inspiră?ie ra?ionalist?, inaugurate de Essai sur l�architecture (1753) a iezuitului Marc-Antoine Laugier (1713-1769). Aceast? lucrare, tradus? �n englez?, �n german? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sf�r?it, pu?ina receptivitate la formele baroce de o parte ?i de alta a canalului M�necii constituie, �n Europa, terenul cel mai favorabil concretiz?rîi idealurilor neoclasice. �n Fran?a, operă lui A.-J. Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi?ie de articulă?ie. R?m�-n�nd, la �nceput, pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o oarecare ��ntoarcere la manieră antic? , măi degrab? romanic?, �n cele dou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acest stil mai multe palate particulare ?i mai ales Grand-Th��tre (1773-1780), monument sobru ?i demn. F?cut s? fie primitor, prin porticul s?u ?i prin galeriile laterale, tea-trul ocup? un loc special �n acest cartier nou pentru care arhitectul proiecteaz? o m?rea?? pia?? deschis? �n form? de semicerc c?tre portul la Lune (1785). Numeroasele teatre construite �n vremea aceea �n Fran?a au o miz? social?, pentru c?, a?ez�nd acolo pe to?i spectatorii, arhitec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe grotescuri pe fonduri colorate �n verde, galben, mov, �n acord cu decorul pardoselii ?i al mobilierului. Nici cu H. Holland (1745-1806), autor al Carlton House (Londra, 1783; distrus?) ?i foarte apropiat de neoclasicismul francez, nici cu J. Wyatt (1747-1813), arhitect str?-lucit, care jongleaz? cu diverse stiluri, nu-?i g?se?te neoclasicismul, �n Anglia, un limbaj propriu, ci cu G. Dance Junior (1741-1825), măi �nt�i prin �nchisoarea de la New Gate (Londra, 1769), �arhitectur? vorbitoare�, ale c?rei ziduri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dance este capabil s? bolteasc? sala de la Crandbury Park (1778) �n manieră termelor române, dar �ndulcit? de o re?ea de muluri lineare. Interpretul cel mai inventiv al neoclasicismului r?m�ne șir J. Șoane (1753-1837), cunoscut mai ales ca arhitect al B?ncii Angliei. �n s?lile mari � Stock Office (1792) sau Old Colonial Office (1818) � boltite �n ma-nier? antic?, lumina zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister formele abstracte ale structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
inut? de la mijlocul secolului al XVIII-lea a?a cum dovedesc, cu fă?ada-i complicat?, teatrul La Scală (1776-1778) de G.�Piermarini, sau poartă Ticinese (1801-1814) de L.�Cagnola, de un neoclasicism foarte sobru, dar monumental, ca la vila arhitectului (1813-1833). Tot la Milano, Porta Venezia (1827-1833) este desenat? de R. Vantini sub influen?a lui Ledoux. �n Spania, muzeul Prado (1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului, este o pies? reper pentru �nfrumuse??rile, din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Arts and Crafts propune �n magazinele Liberty, la Londra, un mobilier simplu, func?ional ?i ieftin, fabricat la mă?în?. Revista �The Studio� (1893) este suportul acestei noi orient?ri pragmatice mai degrab? dec�ț ideologice. Tot �n vremea aceea, arhitectul Ch. A. Voysey (1857-1941), mai cu seam? �n casă să The Orchard (Hertfordshire, 1899), se �ndep?r-teaz? de medievalismul fondatorilor ?i deseneaz? forme simple ?i elegante, măi degrab? indigene, dar integr�nd tehnicile moderne de produc?ie. Neogoticul ?i na
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
labirint de experien?e�. Drept dovad?, construirea la N�mes de c?tre C. A. Questel a bisericii Saint-Paul (1835-1850) �n stil neoro-man ?i a palatului de juști?ie (1838-1850) �n stil neogrec. Se mai �nt�mpl? adesea că un arhitect s?-i prezinte comanditarului s?u versiuni stilistice diferite ale aceluia?i proiect: Friedrich-Werdersche Kirche (1821-1830) de F. Schinkel. G. G. Scott (1811-1878), �n ceea ce-l prive?te, trebuie s? deseneze pentru noul minister al Afacerilor externe de la Londra (Foreign
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n special �n Anglia, �n secolul al XVIII-lea, primul pod de font? cu o deschidere de vreo treizeci de metri este aruncat peste Severn, �n apropiere de Coalbrook-dale, �n 1777-1779, de c?tre me?terul feronier A. Darby ?i arhitectul Ț. F. Pritchard. Din 1801 p�n? �n 1803, inginerii Cessart ?i Dillon construiesc, la Paris, Pont des Arts; pu?în mai ț�rziu, arhitectul B�langer ?i inginerul Brunet acoper? Hala de gr�ne din Paris cu o cupol
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n apropiere de Coalbrook-dale, �n 1777-1779, de c?tre me?terul feronier A. Darby ?i arhitectul Ț. F. Pritchard. Din 1801 p�n? �n 1803, inginerii Cessart ?i Dillon construiesc, la Paris, Pont des Arts; pu?în mai ț�rziu, arhitectul B�langer ?i inginerul Brunet acoper? Hala de gr�ne din Paris cu o cupol? din arce de font? (1805-1813). Apoi, �n 1813, prototipul podurilor suspendate este construit peste Tweed de S. Brown. Coloane ?i grinzi de font? s�nt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Deci, expresivitatea arhitectonic?, adesea �ndr?znea?? ?i virtuoas?, exhib�ndu-?i ordinea structural? ?i materialele industriale, este cea care contribuie la transformarea sensibilit??îi estetice prin intermediul figurilor constituite de facto �n simboluri ale v�rstei industriale. Ceea ce-l determin? pe arhitectul H. Van de Velde s? scrie, nu f?r? dispre?, c? �frumuse?ea inginerului rezult? din faptul c? el nu este con?tient de c?utarea frumuse?îi� (1899). Izolarea relativ? a arhitec?ilor O parte din ce �n ce
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de programele noi �n con?inuturi ?i �n dimensiuni ?i pentru procedeele de construc?ie industrial?. G?rile de cale ferat?, construite �n num?r mare �nc? din anii 1850, par s? stigmatizeze, �n multe din cazuri, opozi?ia dintre arhitect ?i inginer. �ntr-adev?r, �n partea dinspre pia??, ele evoc? �n acela?i timp un arc de triumf ?i un palat, cu holul salon de ceremonie ?i cu forum modern � desenate �n forme academice de un arhitect. �n partea dinspre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]