7,814 matches
-
sovietici. Îmbuibații ofițeri și soldați din C.Al.C., își cumpăraseră în ziua de 7 decembrie alimente în valoare de 200.000 de lei, când au văzut că merge și așa și că oricum nu li se poate împotrivi nimeni! Bieții conțopiști ai Prefecturii Tutova, își făceau în continuare conștiincioși treaba, notând toate bonurile aduse spre decontare. Pe 9 decembrie, cei de la comandamentul muscălesc mai ORDONASERĂ cumpărarea unei cantități de ceapă de pe piața bârlădeană în valoare de 16.550 lei, iar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
am transportat într’o cameră dela atenanse, unde era instalată femeia Maria Gâțu (...). În ziua de 3 Ianuarie (1945, n.n.), femeia a venit să mă anunțe că au venit soldați sovietici ca să ridice pianul (subl.ns.), fără a arăta motivele”. Bietul om căzut în mare impas, s-a hotărât să apeleze la ajutorul organelor competente, adică noii poliții bârlădene comandate de avocatul Zainea Buhuși, fără să știe că, de fapt, acesta fusese numit cu consimțământul expres al maiorilor Kapelov și Voronov
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Astfel, amintindu-și de oareșce chestii întâmplate prin luna septembrie a anului 1944, mai-marii noștri (de fapt mai-micii noștri) din CRPAA, trimiteau Centralei de la București la data de 9 iunie 1945 adresa nr.152 în care, chipurile, plângeau pe umerii bieților țărani tutoveni jefuiți mai rău ca la drumul mare tot de către aceiași lotri cu rubăști și bonete: „La data de 25 Septembrie 1944, Comandamentul Sovietic a convocat pe reprezentanții autorităților române și a cerut Prefecturii Județului Tutova, să predea pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deciziilor. Dar, ce decizie putea lua profesorul Gheorghe Gâlcă, șeful județului, odată ce aceste acțiuni îi fuseseră ultimativ ordonate de către cei doi ofițeri aciuați pe la Bârlad, din care unul mare amator de acorduri muzicale pe pian furat cu nerușinare de la o biată profesoară vârstnică? Semna tabelele și le trimitea inchizitorilor neavând, realmente, altă soluție! Cu toate că oficial și legal (conform Convenției de Armistițiu) operațiunea „depistați, prindeți și arestați refugiați” urma să se desfășoare NUMAI pe durata câtorva luni de la data semnării acestui document
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care alegorice, echipamente sportive, steaguri ale partidului sau ale României cu stema comunistă în centru, pentru a „prinde” un loc liber la grădina-restaurant „Parcul trandafirilor” și, mai târziu, la „Copou” sau la barăcile improvizate de la Parcul silvo-cinegetic Brodoc, unde un biet câine „dingo” veșnic năpârlit, o căprioară jumulită și un mistreț chior își duceau amărâtele zile. Acolo, truditorii grătarelor fierbinți și ai navetelor cu sticle de bere sau vin, își făceau dintr-o dată planul la realizări dar și la bacșiș. Iată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ajuns și pe „front”. Nici n-au apucat să descalece din camioane sau TAB-uri, când, din clădirea vecină ministerului a început un tir necruțător de arme. Mii de gloanțe de calibrul 7,62 au început să se reverse asupra bieților tineri complet derutați! Cad primii militari în termen. Unii mor pe loc, alții sunt răniți. Câțiva dintre atinși sunt în stare gravă. Printre ei, rănit de glonț ROMÂNESC, se află și Laurențiu Chiriac. Dima scapă neatins, dar câțiva camarazi nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bioritmurile și trendurile literaturii. Ei bine, uitați-vă ce fenomene culturale de amploare națională au generat Gabriel Liiceanu cu Humanitas în anii '90 și Silviu Lupescu la Polirom în anii 2000: se pot ele, oare, compara, ca forță iradiantă, cu bietele scandaluri de la plagiatul lui Barbu și Ion Gheorghe, cu alianța Manolescu-Cenaclul de luni, sau cu micile mari demonstrații de forță ale Sistemului precum Meditația transcendentală, Viața pe un peron, Ion Anghel Mănăstire ș.a.m.d.? După susținerea prelecțiunii de la Pogor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Caragiale și naivitatea mea mă făceau să sufăr groaznic.") pînă cînd va remarca "infinita nestatornicie a simțirii sale"; nu l-a iertat și îi subliniază trivialitatea chiar și în deznădejdea pierderii celor două copile: "Era așa o trivială deznădăjduire în bietul om." Pe Heliade-Rădulescu, Caragiale îl numea în zeflemea "Părintele Literaturii Române" comunicînd lui Zarifopol că "D-ta nu-ți poți da seama bine de calitățile fiicei dacă nu cunoști de aproape pe părintele ei" iar pe Odobescu îl găsea "mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care obturează accesul la realitate și poate genera monstruozități: "Mateiu s-a visat un mare scelerat concluzionează Ovidiu Cotruș capabil de isprăvi sîngeroase sau monstruoase, un soi de arhanghel răzvrătit împotriva legilor firii, și nu era, omenește vorbind, decît un biet astenic, ale cărui vise fastuoase sau mohorîte pluteau ca o negură între conștiința lui și realitate." E momentul cînd Mateiu pare a cădea în lumea lui Dostoievski, pregătit pentru spovedanie și automărturisire. Cel care pe un blazon ex libris includea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la Eleutheriu Popescu (Două loturi). Prin raportare la Nică a lui Ștefan a Petrei (sintagmă denomitativă cu valoare de biografie și încadrare în neam și spiță), Goe apare ca un nume suspendat, D-l în chestie neavînd un model patern, biet Hamlet în pantaloni scurți într-o lume a femeilor; genial este intuită și funcția numelui Mitică indicînd lipsa de individualitate și manifestînd parcă tendința de a deveni substantiv comun; soțul care profită senin de expedițiile erotice lucrative ale consoartei (Mici
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ridichi cu fasole și imposibilitatea execuției muzicale poate provoca chiar moartea; "cazul" e dezvoltat în nuvela Kir Ianulea: "Asta e un fel de boală care bîntuie mai cu seamă în postul Paștelui la christianii răsăriteni... Greșesc oamenii c-așa e bietul om supus greșelii mănîncă întîi ridiche și pe urmă fasole...Vezi bine, ridichea își repede tăria-n sus, iar fasolea își năvălește puterea spre partea dimpotrivă; una-mpinge, alta nu se lasă; se-ncinge luptă cu iuțeală mare în măruntaie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
paralizantă. Noi am început cu veselie și sfîrșim cu mîhnire" mărturisea Caragiale despre propria sa generație, profețind apoi cu adîncă amărăciune despre a noastră: Nebunie va fi odinioară starea normală a minții omenești. Planeta noastră va fi un vast balamuc. Biata omenire! După atîta prostie, frumos sfîrșit!" Începem o altă istorie, mai puțin veselă decît cea de pînă ieri; rîsul și gluma nu vor mai putea sluji de mîngîiere ca altădată față cu cele ce se vor petrece în lumea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
poate să ucidă, prin imprudență, în continuare, în sfidarea unei judecăți echitabile. Ce sa mai vorbim de adevăr și dreptate?! Pe deasupra, chiar în acest moment, un grup de "artiști" face bani și spectacol din suferința unor dreptcredincioși și moartea unei biete creștine rătăcite. Drama temniței pe nedrept și a morții, a Ortodoxiei române spurcate de vrăjmași a devenit un "spectacol" macabru de "primitivism românesc", dar și o "creație" de bonton, "gustată" pe scenele lumii și comentată în foaierele teatrelor de "lumea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cercurile de afaceri, de presă, de agrement, de trafic și așa mai departe? Unde este omul în acest conglomerat de legi și lupte politico-gangstericești? Atâta vreme cât dezbaterile noastre publice, învățământul și ministerele nu vor conștientiza că cea mai importantă problemă în biata noastră societate este Omul, vom rămâne cu toții în sfera incertitudinii și sărăciei materiale și spirituale. Dacă trebuie luptat pentru ceva, acel ceva este Omul. Statul, înainte de a păși pe calea reformelor politice, administrative, economice sau de învățământ, trebuie să-și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cerc durere-amară, Gândind că-n cursul anilor Va fi rob el în țară!” („Muma tânără”) Cântecul de leagăn al lui Cezar Bolliac se metamorfozează într-un poem cu caracter social, intitulat sugestiv „Muncitorul”: „Amorul mamei însă hrănește și-ncălzește, Și biata măiculiță, cu doru-i, izbutește Din viață-i să-mi dea viață, Lucrând și zi și noapte, și vara pe greu soare, Și fără foc pe iarnă când firea toată moare, Când firea toată-ngheață, Ea n avea altă grijă decât
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Doamne, de-ar fi dat de mine, Ce bătaie!” Și în lirica lui Octavian Goga întâlnim imaginea unei mame îndurerate, la vârsta senectuții, pioasă, plângând aceeași înstrăinare, aceeași îndepărtare a urmașilor de spațiul protector al satului străvechi: „Așa... vă treceți, bieți bătrâni, Cu rugi la Preacurata, Și plânge mama pe ceaslov, Și-n barbă plânge tata...” („Bătrâni”) Duioșia cântecelor de leagăn, îngânate lângă pătuțul pruncilor, alungă orice durere și orice lacrimă deoarece numai mama este capabilă de a-și ocroti copiii
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaițul, și tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ales din acest univers al Bibliotecii Roz unde cu un bănuț intram fără probleme? Degeaba vedeam norii ce se adunau în zare, prevestind o tragedie, care putea fi imaginată în propria sa odaie, cu ușile-nfundate, de răbdarea răvășită, de bietele lucruri pe care le credeam dobîndite, căci eram acolo, în spaimă sau revoltă, agățîndu-ne de ceea ce ni se părea mai bun decît îndoiala, încă mai găsind puterea de a supraviețui în vechea credință. Louis Aragon, La Mise à mort Alegerea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ne pălmuiască obrazul! Lumea va deschide ochii și va fi uimită de propria-i confuzie..." Valorile menajere, simboluri ale economiei burgheze pîinea, casa, munca sînt din nou evocate, dar asta pentru a fi ridiculizate și batjocorite: N-am venit precum bietul zeu al supei Binevoitor, clipind din ochi în aburul cărnii și al verzei. Strigă tare, suflete-al meu, ia-o cu avînt înainte! Vă propun să vă curățați de rușinea voastră și să ieșiți din josnicia voastră. Și să vă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
i-a făcut pe ceilalți să-și dea seama că nu se pricep deloc să manevreze tunurile. Ne trezim cu el, plăpînd cum era, general, șef al armatei din Italia, o armată care n-avea hrană, muniție, încălțăminte, îmbrăcăminte, o biată armată goală pușcă. "Prieteni, ne spuse, iată-ne împreună. Să vă intre în cap că peste cincisprezece zile veți fi învingători, veți avea haine noi, veți avea mantale, jambiere bune, bocanci buni; dar, copiii mei, trebuie să ajungem la Milano
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al Pietrosului, țigan de douăzeci și patru de carate. Acesta provenea din Subcetate și În timp ce era căprar În armată a dus-o pe una cu vorba spunându-i că În Gălăuțaș are un adevărat palat. Îl chema Moldovan. Când a venit aici biata femeie a descoperit, spre stupoarea ei, că palatul era de fapt un bordei de patru metri pe patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În Gălăuțaș are un adevărat palat. Îl chema Moldovan. Când a venit aici biata femeie a descoperit, spre stupoarea ei, că palatul era de fapt un bordei de patru metri pe patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
avut bărbăția așa de mare Încât medicii i-au fixat pe ea niște inele, limitându-i astfel posibilitatea unei vieți sexuale normale. Se spune că numai una a lui Vasile a Truții Îl accepta să lucreze la Întreaga lui capacitate. Bietul om! Cine știe care o fi fost adevărul? Parcă te poți lua după gura satului? Uitasem să-l pomenesc pe unul Neciu și nu știu mai cum Îl cheamă. Era un biet sărman, ca și o femeie, Iulișca, despre care nu știu unde locuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a Truții Îl accepta să lucreze la Întreaga lui capacitate. Bietul om! Cine știe care o fi fost adevărul? Parcă te poți lua după gura satului? Uitasem să-l pomenesc pe unul Neciu și nu știu mai cum Îl cheamă. Era un biet sărman, ca și o femeie, Iulișca, despre care nu știu unde locuia. Acest Neciu nu știu de unde venea aici În Gălăuțaș, fiindcă nu știu să fi avut aici Înaintași. Știu că avea două fete și un băiat, Liviu, coleg de clasă cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu ciucuri În care Își puneau ceva merinde pentru drum și schimburi, fiindcă erau duși la concentrare de către austro-ungari, de fapt la un fel de muncă silnică.Unei astfel de traiste În limba maghiră i se spunea “Roitoș toarișnea. După ce bietul om era pe cale de a nu fi luat la concentrare și părăsește cabinetul comisarului, acesta din urmă Îl recheamă spunând : “ acela cu roitoș toarișnea să vină Înapoi!.Cei de afară Îl cheamă strigăndu-i : măi roitoș, hai Înapoi că n-ai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]