10,800 matches
-
În acest ev mediu timpuriu, sentimentul religios este trăit Însă de populația românească. Folosindu-se de Încheierea păcii cu Bizanțul, În anul 864, principele Boris al Bulgariei se creștinează, avândul naș pe Însuși Împăratul bizantin Mihail. La noi, sub influența călugărilor macedoneni din Valea Vardarului, Chiril și Metodin vor pătrunde primele scrieri bisericești În alfabetul glagolitic Înființat de aceștia după ce fuseseră alungați din Moravia. Copii de pe scrierile acestora, care vor servi oficierii cultului divin În limba slavă veche, ajung și la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul Rugineștilor, foarte răspândiți În sat. Trei frați: Dumitru, Andrei (Călugărul) și Constantin se ridică În Preluca, iar al patrulea, Neculai, coboară În Zăpode pentru a scăpa de corvoada aducerii apei. După ce a trecut la cultul baptist, sătenii Îi ziceau Pocăitul. Ceilalți trei din Preluca sunt porecliți Pici. De unde o fi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
taciturnă, caz fericit de altfel. Femeile dacă vorbesc mai puțin nu-i rău. Vin apoi la rând Picii, așa-i porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese o vreme călugăr la Durău, dar necălcând a popă a ales să se Însoare și revine la condiția de mirean. Badea Andrei Călugărul era, cred, prea iubitor de viață ca să rămână călugăr, dar s-a Întors la viața de mirean nu pe ascuns
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese o vreme călugăr la Durău, dar necălcând a popă a ales să se Însoare și revine la condiția de mirean. Badea Andrei Călugărul era, cred, prea iubitor de viață ca să rămână călugăr, dar s-a Întors la viața de mirean nu pe ascuns, dovedind că poți părăsi viața monahală onorabil. Și ultimul dintre acești frați este Constantin, care nu a avut norocul să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese o vreme călugăr la Durău, dar necălcând a popă a ales să se Însoare și revine la condiția de mirean. Badea Andrei Călugărul era, cred, prea iubitor de viață ca să rămână călugăr, dar s-a Întors la viața de mirean nu pe ascuns, dovedind că poți părăsi viața monahală onorabil. Și ultimul dintre acești frați este Constantin, care nu a avut norocul să aibă urmași de la prima lui nevastă, Catrina, femeie aprigă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
harnică. Însă a doua soție i-a umplut casa de copii, rămânând singură să-i crească, fiindcă badea Constantin Între timp a dat ortul popii. Era deja bătrân când s-a Însurat a doua oară. Dintre acești frați Rugină, Andrei Călugărul era mai simpatic, o comoară de om pus tot timpul pe șotii. Avea simțul umorului și nu putea să urască pe nimeni. Avea mașină de tuns și se adunau vecinii seara la el ca În Poiana lui Iocan. Ne citea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
icoanelor la care se Închinau, ei vedeau făpturi atinse de har care poartă Însăși Transcendența revărsată În ele. Satul nu a dat nici sfinți și nici călugări. Oamenii de aici socoteau că treaba lor e să lucreze pământul. Doar un călugăr a ajuns dintre oamenii din sat, acolo la Durău În munte, dar nu s-a dovedit a avea vocația ascetismului. A revenit În sat și a intrat În rândul mirenilor, căutându-și o nevastă care să-i nască prunci. Neoprotestanți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
drumurile muntelui și pe mulți gospodari din satele prin care treceau, pe unde aveau să le fie masul. În două zile ajungeau. Puneau În căruță un sac-doi de grâu și câte ceva din celelalte recolte și le duceau acolo la acei călugări care sunt oamenii lui Dumnezeu și or Înălța rugi și pentru ei. Ajunși acolo, Își descărcau darurile și, după ce participau la Sfânta Slujbă, luau Înapoi drumul spre casă, mulțumiți că și-au făcut datoria. Apoi, caii obosiți de drum n-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nici de politică, susținându-și cu aplomb și înfocare ideile. Iacob Negruzzi, în Electorale îl portretizează sub numele literar de Părintele Smântână, devenit apoi celebru. Criza familială se acutizează în momentul în care soția, tot mai mult atrasă de egumenul călugăr Isaia Vicol Dioclias, va părăsi căminul, copilul și soțul. Acest fapt va avea repercusiuni grave asupra carierei preoțești a lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
număr de oameni trîndavi ce se află la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc jumătate din întreaga populație, iar acolo unde muncesc femeile, majoritatea bărbaților sforăie în locul lor. Apoi, droaia numeroasă și leneșă de popi și de călugări! Mai puneți la socoteală pe toți bogătașii, mai ales pe marii proprietari de pămînturi, așa-numiți oameni de neam și nobilii; adăugați la aceștia servitorimea lor, adică toată acea adunătură de pierde-vară în livrea și, în sfîrșit, puneți potopul de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
această stare, Patriarhul se simte încolăcit de un demon, Ornias, metamorfozat fie „ca o ființă înaripată”, fie „ca un leu de foc”, „vlăguind” ființa vulnerabilă și făcând-o să sufere. Asistăm la stări halucinatorii, torturante, la care este supus bătrânul călugăr. Naratorul reflector, de multe ori, în postură de justițiar, conchide: „Venise vremea să se predea... Dumnezeu îl părăsise. Sau el îl Sărăsise pe Dumnezeu...” Contrastele „eului” ating apogeul... „răcnea ca un leu rănit de moarte, fără glas și fără speranță
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
inumane) „vor (putea) pieri ca-n răzvrătirea lui Core...” (Epistola sobornicească a Sf. Ap. Iuda 11) Reținem că naratorul-reflector știe când să intervină pentru a oferi acele detalii care au rolul de esență diplomatică, spre exemplu, în aprecierea: „Soldatul și călugărul au în comun disciplina, ascultarea, instrucția, șupta cu Răul” (Cap. 10). Dacă vreodată suntem tentați să ne-ntrebăm „Ce e fericirea?”, am putea avea certitudinea unui răspuns liniștitor?! Gândind la noi înșine, mireni fiind, întrebarea-frământare pare firească, dar când această
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să zboare” sau la câte „chirurgii estetice” erau supuse anumite fotografii, numai ca cei implicați să iasă basma curată. Așa că, după modelul binecunoscut, uneori ar fi de preferat să nu cunoaștem prezentul și să te învălui în mister, precum solitarul călugăr din munții Bucovinei. în concluzie, lectura acestor cărți de memorialistică este nu doar incitantă și plăcută, ci transmite un autentic fond educativ (Acasă la Constantin Noica, Iatăși un pensionar...), amintindu-ne de noblețea relației student-profesor sau de generozitatea și verticalitatea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sînt apoi sumedenii de mobile, vechi de cînd lumea, care nu și-au găsit loc nicăieri și au fost strînse aici așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației. Poți vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capucin care cînd plouă iese din chilia lui; gravuri de o sluțenie care-ți taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit și cu dungi aurite; o pendulă încadrată în solzi de aramă; o sobă verde, lămpi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
părțile trupului astfel alcătuite (sau cel puțin așa le știam pe vremea mea): Creierul din aceeași plămadă și de aceeași mărime cu fudulia stîngă a unei căpușe de parte bărbătească. Ventriculul creierului cu un piron. Membranele ca o glugă de călugăr. [urmează 73 de organe interne] (32) Postul cel mare, a spus mai departe Xenoman, e destul de bine făcut, iar părțile trupului oarecum bine potrivite, afară de cele șapte coaste, care depășesc măsura obișnuită la ceilalți muritori. Are degetele de la picioare ca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Întrucât erau interzise botezurile, fratele păstor Lulușa la fel ca și alți frați păstori s-au temut să oficieze un botez, a fost chemat fratele Popescu Florea de la Măderat. Fratele Florea Popescu era mai cu râvnă pentru că el a fost călugăr sau preot ortodox înainte de a se întoarce la Dumnezeu; el umbla în continuare cu barbă și în haine de călugăr astfel că atunci când predica evanghelia oamenii nepocăiți îl ascultau. Candidații pentru botez au fost familia Nicoară Crăciun și Florița , familia
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
botez, a fost chemat fratele Popescu Florea de la Măderat. Fratele Florea Popescu era mai cu râvnă pentru că el a fost călugăr sau preot ortodox înainte de a se întoarce la Dumnezeu; el umbla în continuare cu barbă și în haine de călugăr astfel că atunci când predica evanghelia oamenii nepocăiți îl ascultau. Candidații pentru botez au fost familia Nicoară Crăciun și Florița , familia Ivan Vasile și Gheorghina, conform procesului verbal din data 5 și 7 VIII 1971. Pentru a nu sesiza oamenii din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
constituie, referindu-se la răspândirea Ordinului în Europa conform relatărilor lui Giordano din Giano, ale lui Toma din Eccleston, dar și ale lui Salimbene. În același context, trebuie avute în vedere nu numai reacțiile laicilor, ale clerului secular și ale călugărilor, ci și acelea ale fraților înșiși, uneori aproape neîncrezători în propriul „succes”. Apoi situația e și diferită, mai ales pentru că toate aceste izvoare sunt tardive, niciunul nefiind anterior jumătății secolului al XIII-lea. În cazul în care martorii vorbesc, ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
LAUWERS, «Sub evangelica regula». Jacques de Vitry, témoin de l’«évangélisme» de son temps, în Ėvangile et évangélisme (XIIe-XIIIe siècle) (Cahiers de Fanjeaux, 34), Ėd. Privat, Toulouse 1999, 171-198. 1. Celor trei ordine religioase existente până acum (al eremiților, al călugărilor și al canonicilor), Domnul a adăugat, în aceste zile, o a patra instituție religioasă, frumusețea unui nou ordin, sfințenia unei noi Reguli, astfel încât temeinicia fundamentului acelora care trăiesc urmând o Regulă să rămână fermă în trăinicia ei. 2. Însă, dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Scriptores, XXVI, 464. [Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se admite că Burcard, călugărul premonstratenz († 1230), priorul Abației din Ursperg, din Dieceza de Augsburg, se bazează pe un artificiu cronologic verificabil, și anume, întâlnirea sa la Roma cu Bernardo Prim, întemeietorul mișcării „Săracii din Lyon”. Acest fapt trebuie să fi avut loc în 1210
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
său Isus Cristos. Într-adevăr, este scris în Legenda sa că, după vederea în extaz a Serafimului răstignit, «au început să-i apară în mâinile și în picioarele sale semnele cuielor». B) Patima Sfântului Verecundo Această «patimă», scrisă de un călugăr benedictin anonim, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, este foarte importantă pentru că citează doi martori oculari, încă în viață în momentul în care cronicarul își nota însemnările sale. Sunt de remarcat informațiile referitoare la următoarele întâmplări: ospitalitatea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, este foarte importantă pentru că citează doi martori oculari, încă în viață în momentul în care cronicarul își nota însemnările sale. Sunt de remarcat informațiile referitoare la următoarele întâmplări: ospitalitatea «binevoitoare» a călugărilor, prin care se pare că se încearcă repararea unui tratament străvechi nu prea rafinat oferit «crainicului marelui Rege»; capitulul de la Acre la care au participat trei sute de frați; apariția stigmatelor; relatarea cu privire la lup, care probabil stă la baza renumitului episod
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
am inserat și numerotarea progresivă a întregului text). 1. (6). Printre evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să puteți primi coroana fericirii veșnice (cf. 2Tim 2,5) (p.158). B) Cezar din Heisterbach Lucrarea, dedicată arhiepiscopului Henrich († 1238), povestește viața și martiriul Sfântului Enghelbert (1225), episcop de Köln în perioada 1217-1225. Ea a fost scrisă de un călugăr cistercian, pe nume Cezar (circa 1180-1240), din Abația Heisterbach, între 1225 și 1235. El a fost ales abatele mănăstirii respective în 1227. Mărturia prezentată aici este prețioasă pentru istoria răspândirii franciscanilor în Germania, fenomen însoțit deseori de opoziția clerului local
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]