7,540 matches
-
neagră mizerie la 29 aprilie 1878 (Din lucrarea „Țara Fagilor”) „Domnul Petrino este poate poetul cel mai talentat din Bucovina și cu toate acestea el e în prezent poate scriitorul cel mai necunoscut în țară. (Gazeta Bucovina, 22 septembrie, 1895) * „Cenzura, plantă necunoscută în pământul românesc și impusă prin o cârmuire străină din zi în zi se făcea tot mai aspră... ... Eliade, Murgu, Maiorescu, C.Roset, Brătianu, Bălcescu, frații Hurumuzăchești și alții... au onorat jurnalismul românesc... „...Gazeta Transilvaniei, realizată de dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
2/1904 sub titlul: „Marș festiv, dedicat Societății academice „Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de ani” pe care o redăm integral nu numai pentru idei și frumusețea versurilor dar și pentru a se înțelege mai bine ce însemna în fața cenzurii ultima strofă a poetului: „Pășiți feciori mereu cu fala-n frunte, Cu pași voioși și pieptul oțelit, Căci din noianul vremilor cărunte În pulsul vostru Roma s-a trezit! Uniți pășiți pe-a veacurilor punte Și apărați cu brațul moștenit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta Transilvaniei și Bucovina fraților Hurmuzachi de la 1848, presa românească, în ciuda cenzurii, tot mai prezentă, s-a dezvoltat, apărând ziar după ziar, și atunci când unele își încetau apariția. Am avut ziare nu numai la Cernăuți și Suceava, ci și la Câmpulung, Gura Humorului, Storojineț, Hotin, Alba, Soroca, la Rădăuți, Dorohoi și Siret
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întâlnit pe Al. Rosetti, Ioan Coman și H.Dj. Siruni. În Arhiva SW s-au păstrat câteva scrisori și cărți poștale trimise soției, cu timbre înfățișându-l încă pe Regele Mihai. În una dintre ele, singura scrisă în franceză, din cauza cenzurii și pentru facilitarea transportului, își roagă soția să trimită cartea sa V³yu (1941) la adresele bucureștene ale celor trei domni. S-au păstrat și câteva însemnări de schematic jurnal în marginea câtorva zile: în dreptul datei de 9 februarie - „întâlnire dimineața
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fost interziși timp de două decenii...". PCR-ul este considerat, pe bună dreptate, un coșmar al literaturii care, prin ravagiile provocate, a mutilat întreaga cultură și literatură română din 1947 încoace. Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea altor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în contra celor care au comunizat România, desfigurîndu-i chipul și identitatea. Semnificativă pentru felul de a fi al lui Virgil Ierunca este împrejurarea, narată de autor, prin care revista "Lumea" procomunistă (condusă de George Călinescu, în 1946) va fi suprimată de cenzura comunistă, în urma publicării unei recenzii elogioase, semnată de el, la romanul lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași. Profitînd de neștiința responsabilului "politic", va strecura această cronică, culmea, la insistențele acestuia, știind foarte bine că, de fapt, romanul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și dinafara granițelor țării". Plagiatul este un bun prilej de a impune trecerea oricărei viitoare tipărituri printre furcile vigilente ale conducerii centrale a U.S., care urma să dea bunul de tipar fiind, în fapt, o cale suplimentară de sporire a cenzurii. Tot la începutul lui 1950 sosește de la București o circulară în care sînt stabilite, alfabetic, sarcinile obligatorii ale filialei: "A) Stimularea creației literare, B) Ridicarea nivelului ideologic al membrilor filialei, C) Descoperirea, urmărirea și sprijinirea tinerelor talente muncitorești de la orașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
literară" tov. Savin Bratu în articolul "Virtuțile poeziei" o socotește printre "firele de aur ale viitorului". În funcție de cele mai sus arătate, vă rugăm să luați măsurile pe care le veți socoti necesare". În anii proletcultismului în floare, numai neatenția cerberilor cenzurii, însoțită de scurte perioade de dezgheț ideologic, au permis apariția unor opere importante. [Convorbiri literare, nr. 5(77), mai 2002] DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC În Diagonalele Monicăi Lovinescu, apărută anul trecut în colecția "Procesul comunismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se va răspîndi și în alte închisori din România, pentru a se stinge, la ordinul stăpînirii, în august 1952. Două au fost motivele, în opinia lui Virgil Ierunca, pentru care uitarea și tăcerea au cuprins aceste incredibile fapte: "Mai întîi, cenzura oficială a funcționat cu atît mai drastic, cu cît procesul cu țapi ispășitori înscenat de comuniști n-a putut să fie destul de bine pus la punct spre a se desfășura la lumina zilei și a acredita versiunea dorită de partid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fabricanților și moșierilor. În aceste vremuri vitrege, cînd se dezvolta o intensă activitate a cîrdurilor de scribi vînduți sacului cu bani, în vremea cînd rostirea adevărului te expunea atacurilor brutale sau perfide ale criticii "oficiale", iar în ultimă instanță intervenției cenzurii și represaliilor poliției, flacăra poeziei legată de popor a continuat totuși să ardă, luminînd calea spre ziua de mîine. Cu intensități diferite, razele ei animă creația unor poeți de mult intrați în istoria literaturii române, ca: G. Topîrceanu, A. Toma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
animă creația unor poeți de mult intrați în istoria literaturii române, ca: G. Topîrceanu, A. Toma, Emil Isac, G. Bacovia sau maestrul Tudor Arghezi, pe care avem bucuria de a-l număra și astăzi printre membrii activi ai rîndurilor noastre". Cenzura, represaliile polițiste, atacurile perfide încetează o dată cu eliberarea de sub jugul fascist, astfel: "a fost înlăturată principala stavilă care împiedica rostirea răspicată a adevărului în artă, iar poezia a dobîndit și ea adevărata, mult visata libertate: libertatea de a se situa deschis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îndeplinit niște obiective, pentru care s-au acordat onorarii, onoruri și notorietate. Chiar dacă există și suficiente dovezi în favoarea ruperii (astăzi) de precedentul tip de cultură, asta nu înseamnă că nu trebuie întreprinse tentative de analiză a genezei, a mecanismului de cenzură și de uniformizare a gîndirii în cadrul acestui tip de cultură. Situația atribuirii etichetei de marfă de import, fără nici o legătură cu specificul național, ni se pare prea facilă și comodă, întrucît literatura realist-socialistă nu a fost un simplu termen, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
politică sau / și deportarea țăranilor care s-au opus; reprimările etnice, materializate în deportare cu scop de exterminare, nu mai puțin gonirea și "vînzarea" evreilor și germanilor; genocidul practicat în contra culturii și valorilor naționale, respingerea artei și culturii occidentale, practicarea cenzurii, arestarea și umilirea intelectualilor nealiniați ori protestatari, în tot intervalul 1945-1989; reprimarea și înăbușirea mișcărilor studențești (1956), muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1985) și a celorlalte greve și mișcări din anii '80 mișcarea studențească din 1987 de la Iași, a muncitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nevoia și sărăcia pe care o presupunea, iar documentele prezentate în acest volum o demonstrează". Metodele de urmărire erau: filajul prin care se înțelege urmărirea directă și secretă a unei persoane, realizat de către echipe specializate; interceptarea corespondenței făcea parte din cenzura informațională: introducerea de microfoane în locuință; ascultarea prin intermediul telefonului, prevăzut, din construcție cu un număr de circuite nefolosite, care urmau a fi conectate în caz de necesitate. După Dicționarul Robert cuvîntul privat este definit ca locul unde nu are acces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și opt de opere literare sînt interzise". Pînă la 1 august 1945, zeci de publicații sînt scoase din circulație (e incredibilă viteza și eficiența cerberilor comuniști în decerebrarea nației n. n.). Editorii lor arestați. Epurarea părea a fi opera unui nebun. Cenzura comunistă înscrie la index edițiile operei lui Eminescu, egale în număr cu cele ale lui Hitler și Mussolini. Miorița și poeziile populare ale lui Alecsandri, operele lui Voiculescu, Pillat, Radu Gyr... Dar nu doar cărțile, manuscrisele, fotografiile, dactilogramele sînt înghițite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
volum minat de clișee staliniste - ca și cele ale lui Labiș! -, dar care Îl pregătea pe al doilea, O viziune a sentimentelor, primul lui volum cu adevărat bun și care avea să revoluționeze Într’adevăr - sub ochii neputincioși ai cerberilor cenzurii și ai partidului - Întreaga lirică românească; spun asta pentru acei „distinși neghiobi” printre care se numără și unii „prieteni dragi” care afirmă cu o seninătate ce „mă face să urlu”, cum se spunea În tinerețea mea, că „În România comunistă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Din norma acelei vremi, a acelui stat, a acelei „victorii a clasei muncitoare”, a „istoriei”, ce mai! Și.... ei au „Înțeles”, au acceptat-o, această, cam grotescă explicație, că... un scriitor tânăr, talentat și care reușise să publice sub nasul cenzurii atotputernice și al partidului câteva romane nu prea „realist-socialiste”, ba, dacă te uitai mai cu atenție, se pare că erau chiar Îmbibate, aceste pagini masive, de un clar spirit „anarhic-individiualist” și care preamăreau filosofi ciudați, „anti-umani”, dacă nu „fasciști” de-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a răzgândit În ajunul plecării, spre disperarea Mamei. Nu aș fi fost, În școlile americane, un paria, dar aș fi ajuns oare scriitor? Și dacă da, oare ce fel de texte aș fi elaborat, nu cumva absența obstacolelor teribile ale cenzurii comuniste m-ar fi Împins „acolo” să debutez precoce, cu texte nemature? Sau, chiar și mai târziu, În carieră, aș fi fost format de aceiași zei literari, un Stendhal, un Dostoievski, un Cehov, scriitori pe care Americanii Înșiși i-au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ai Uniunii Scriitorilor - o organizație de breaslă mult hulită și care, Într-adevăr, numără Într-o proporție aproape dezastruoasă inși nepotriviți cu o structură Înalt profesională, intrați aici „Înainte”, dar și după ’90; inși care, profitând de dispariția totală a cenzurii - atât cea politică, cât mai ales cea profesională, lucru ce nu are loc În țările libere, de mare cultură, a Apusului! -, publică În toate colțurile țării și În capitală tone de versuri, mai ales, dar și proză, teatru, critică și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
umilită de politicieni și de ziare, de mass-media, s-a hotărît să ia În mîini aceste „organe” și s-a strecurat la televiziune, ziare, și chiar În noile partide politice. Primisem dreptul, indiscutabil, de a comenta orice și pe oricine, cenzura, orice fel de cenzură - chiar și cea a gramaticii sau a sintaxei frumoasei limbi române! - dispăruse În colbul trecutei dictaturi, dar nu ne-am mulțumit doar cu acest „privilegiu”, de a comenta! Din martori am vrut să devenim și „actori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de ziare, de mass-media, s-a hotărît să ia În mîini aceste „organe” și s-a strecurat la televiziune, ziare, și chiar În noile partide politice. Primisem dreptul, indiscutabil, de a comenta orice și pe oricine, cenzura, orice fel de cenzură - chiar și cea a gramaticii sau a sintaxei frumoasei limbi române! - dispăruse În colbul trecutei dictaturi, dar nu ne-am mulțumit doar cu acest „privilegiu”, de a comenta! Din martori am vrut să devenim și „actori”, din spectatori, chiar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
volume de schițe, cum o făceau talentații mei congeneri, dar și cum o făcuseră clasicii romanului modern românesc. Orgoliul de a reactualiza Încă o dată romanul, deși mi se șoptea că e o cale imposibilă, atunci, comandamentele aspre ale partidului și cenzurii cereau ca orice roman să conțină elemente ale „noii structuri”, partidul, activistul, muncitorul luminat sau intelectualul laș și dușmănos! Și, după cum se știe, cu primul meu roman am aplicat chiar „rețeta lor”, un roman de uzină, un activist „luminat” și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu iritare: „Or, ce fel de literatură putea apărea În acele edituri comuniste?!...“. În ciuda sfatului unor prieteni de acolo, Români sau Francezi, să dau la iveală texte inedite care ar fi avut și „meritul” de a nu fi trecut prin cenzura „diabolică” de partid, nu am făcut-o, dintr-un fel de „Încăpățânare sinucigașă”, afirmând peste tot și crezând că cele trei romane vor fi o dovadă suficientă că „sub comunism” au putut apărea opere valabile oriunde. Sigur, m-am așteptat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Și cum ambele, de care se face atâta caz, nu au Întotdeauna vreo legătură directă cu ambientul social, cu istoria, societatea sau secolul. Deși, ades, prea ades, se afirmă contrariul. Libertatea - de creație! - e legată aproape Întotdeauna de absența unei cenzuri - există și cenzuri ale moralei de un tip sau altul, nu numai politice, și un de Sade sau D.H. Lawrence au simțit-o pe proprie piele! -, ba, uneori, și de nivelul de trai al autorului. Iar sinceritatea sa - cea creatoare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de care se face atâta caz, nu au Întotdeauna vreo legătură directă cu ambientul social, cu istoria, societatea sau secolul. Deși, ades, prea ades, se afirmă contrariul. Libertatea - de creație! - e legată aproape Întotdeauna de absența unei cenzuri - există și cenzuri ale moralei de un tip sau altul, nu numai politice, și un de Sade sau D.H. Lawrence au simțit-o pe proprie piele! -, ba, uneori, și de nivelul de trai al autorului. Iar sinceritatea sa - cea creatoare! - e pusă În raport cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]