5,865 matches
-
mai mult cu ocazia șederilor ulterioare din ce în ce mai fructuoase. Antropologul se află în situația unui student. Venit să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau, el va fi obligat să se intereseze de posedarea femeilor de spiritele defuncte masculine. În anii
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din ce în ce mai fructuoase. Antropologul se află în situația unui student. Venit să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau, el va fi obligat să se intereseze de posedarea femeilor de spiritele defuncte masculine. În anii 1970, eforturile pentru a descifra realitatea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
astăzi la ultimele forme de dezvoltare a individualismului în societățile occidentale. Analiza acestui individualism de consumator trebuie să țină seama de impactul considerabil al mijloacelor de comunicare în masă și de slăbirea instituțiilor care creează legături sociale, ca familia, rudele, clanul, Statul, Școala și chiar, în pofida salturilor spectaculoase, religia. De acum înainte, antropologia trebuie neapărat să țină cont de diferitele niveluri local, național și "mondial". Științele umane nu pot face economia unei analize contextualizate a relațiilor între indivizi într-un grup
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
înțelegere reciprocă. Apropierea în relațiile umane și sprijinul sunt extrem de valorizate. Scopurile personale sunt subordonate cooperării și obligației comunitare. Culturile comunitare sunt culturi colectiviste, sau culturi "noi", caracterizate de cadre sociale rigide. Oamenii se bazează pe in-grupul lor (familie, neam, clan, rudenie) pentru ajutor, suport, acesta devenind principala sursă de identitate. Interesele colective predomină față de cele individuale, identitatea se bazează pe rețele sociale. Copiii învață să gândească în termeni de "noi", de grup. Individul e dependent emoțional de organizațiile și grupurile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
serie de confuzii și mai ales de omisiuni. Notez, deocamdată, doar două dintre ele, care mi se par esențiale. Opinia publică trebuie bine informată: 1. Rezistența intelectuală n-a avut ca obiect numai răsturnarea a doi tirani odioși și a clanului lor. Ea s-a îndreptat și împotriva sistemului care a făcut posibilă această dictatură. Rezistență, deci, nu numai împotriva unor persoane, ci și a sistemului, care le-a produs. Iar acesta are un nume precis: comunismul și marxismul. Rezistență, deci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
numai tipologie), care a făcut adesea aluzii anticeaușiste, dar nu și radical anticomuniste. El a criticat aberațiile sistemului, dar n-a respins niciodată sistemul însuși, ca atare. Literatura sa poate fi deci clasată la rezistența anticomunistă doar în măsura în care Ceaușescu și clanul său reprezentau simbolul sistemului comunist. Dar nu mai mult. Dar cazul falșilor dizidenți și rezistenți? Nu se poate nega, de pildă, că Adrian Păunescu a publicat, înainte de 22 decembrie, unele poezii de rezistență, Analfabeților, de pildă. Poate fi socotit, totuși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de situații, rolul esențial l-au jucat relațiile personale și o gamă foarte largă de cointeresări și reciprocități. în societatea și cultura română, predominante, chiar și sub comunism, n au fost niciodată normele generale, abstracte, ci relațiile personale și de clan. Ele au mereu o valoare și funcție de adevărat arhetip național. Probabil cel mai profund sens al acestei rezistențe culturale este însă de ordin moral. Dar, în același timp, și cel mai greu de analizat și dovedit prin texte categorice, irefutabile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
partide neo comuniste-naționaliste, care sunt expresia directă a acestei noi clase. Ea este garantul stabilității și ireversibilității situației. Dă dovadă de solidaritate de tip mafiot sau nu, solidaritate totuși , își plasează oamenii peste tot, apără cu dinții pe toți membrii clanului în primejdie, cumpără indivizi în dreapta și în stânga. Și, să recunoaștem, plătește bine. Unii scriitori mai avizați, antrenați în oportunisme, au prins la timp mișcarea. A învinge această forță socială negativă nu este deloc o întreprindere ușoară. Rămâne mitul de care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
puțin, personalizat, bazat în mod fundamental doar pe un sistem de relații personale. Cum autorul o și repetă și demonstrează pe larg, într-un excelent editorial din Sfera Politicii: Patroni și Clienți: Este o societate personalizată în care structura de clan, relațiile patron-client s-au dovedit mai puternice decât succesivele revoluții și tentative de reformă. O societate deci foarte diferită de cea occidentală, impersonală, bazată pe contract, pe instituții și norme. în anii '80, instituția centrală a fost clanul Ceaușescu și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
structura de clan, relațiile patron-client s-au dovedit mai puternice decât succesivele revoluții și tentative de reformă. O societate deci foarte diferită de cea occidentală, impersonală, bazată pe contract, pe instituții și norme. în anii '80, instituția centrală a fost clanul Ceaușescu și nu P.C.R. sau statul. Cine n-a intuit această profundă realitate românească va face, în continuare, doar politologie abstractă, calchiată, compilatorie, imitativă, deci minoră. în mod evident, Stelian Tănase este croit dintr-o altă stofă. Din care cauză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îngr. Ieronim Tătaru și Nina Nicolae, pref. Maria Dulgheru, Ploiești, 2002; Mircea Tomuș, Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Cluj-Napoca, 2002; Maria Vodă Căpușan, Caragiale?, Cluj-Napoca, 2002; Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale, coordonator Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2002; Ion Vartic, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, 2002; Dorina Grăsoiu, Caragiale în presa vremii, București, 2002; Aurel Buzincu, Caragiale. Discurs și expresie, Suceava, 2002; Caragiale în Iașii „Junimii”, Iași, 2002; Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, București, 2002; Marta Petreu, Filosofia lui Caragiale, București, 2003; Theodor Codreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Îi cerusem unui grafician să găseas-că un simbol pentru Grupul celor Zece, iar el ne-a propus acest logo 5-5 ce reprezintă două mîini care se încrucișează. B.C. A posteriori, aveți impresia că Grupul celor Zece a funcționat ca un clan? J.R. Nu, membrii Grupului celor Zece aveau cu toții, cred, o mare deschidere a inimii și a spiritului. Erau curioși și nu au căutat niciodată să întărească clanul ori să aducă noi oameni în acesta. Un clan e închis. B.C. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
B.C. A posteriori, aveți impresia că Grupul celor Zece a funcționat ca un clan? J.R. Nu, membrii Grupului celor Zece aveau cu toții, cred, o mare deschidere a inimii și a spiritului. Erau curioși și nu au căutat niciodată să întărească clanul ori să aducă noi oameni în acesta. Un clan e închis. B.C. Toate persoanele care făceau parte din Grupul celor Zece erau francezi. Nu v-ați gîn-dit la vremea respectivă să invitați personalități de nivel internațional? J.R. N-am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a funcționat ca un clan? J.R. Nu, membrii Grupului celor Zece aveau cu toții, cred, o mare deschidere a inimii și a spiritului. Erau curioși și nu au căutat niciodată să întărească clanul ori să aducă noi oameni în acesta. Un clan e închis. B.C. Toate persoanele care făceau parte din Grupul celor Zece erau francezi. Nu v-ați gîn-dit la vremea respectivă să invitați personalități de nivel internațional? J.R. N-am avut ocazia, dar mulți dintre membrii Grupului celor Zece, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ați gîn-dit la vremea respectivă să invitați personalități de nivel internațional? J.R. N-am avut ocazia, dar mulți dintre membrii Grupului celor Zece, precum Joël de Rosnay, Edgar Moin, René Passet, aveau nume-roase contacte cu străinătatea. Ideea unui spirit de clan menit să dețină o anumită putere în Hexagon le era firește străină. Prin natura noastră, aș spune aproape prin dispoziția spiritului și a inimii, nu ne-am gîndit niciodată să utilizăm astfel grupul. În mod fundamental, cred că ne consideram
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru a încerca să controleze cel mai mare număr de factori posibil și să acționeze asupra lor". 3. Unul dintre fundamentele inegalității dintre oameni fiind pentru Robin împărțirea lor în "muncitori" și "intelectuali", împărțire ce provoa-că neînțelegere, agresivitate, formarea de clanuri și de grupuri sociale, cibernetica îi părea și în acest caz a fi cel mai bun mijloc "pentru a reconcilia ceea ce ține de intelect și ceea ce ține de munca manuală", devreme ce "nu există concept cibernetic care să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care abandonase cu totul implicarea intelectuală. B.C. Vă amintiți de manifestul pe care grupul a încercat să-l redacteze în 1970? E.M. Îmi amintesc că nu eram de acord cu această idee, dar nu s-au format niciodată în grup clanuri sau teze ireductibile. Jacques Robin a fost foarte priceput în a-și da seama că trebuia să deschidem alte drumuri. B.C. Care a fost rolul sejurului dumnea-voastră la Institutul de la San Diego? E.M. A fost foarte important pentru că era o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu o precizie extremă a tonalității unei emoții reținute și aproape mute. Suferința le e potențată de exilul la care le obligă necru țătoarele cutume, dispariția fiilor fiind o grea anatemă pentru femeile rămase singure. Descoperim cu surprindere că acest clan Mulongo nu e condus în fapt de un bărbat (deși există și un șef de trib), ci de o femeie, Ebeise, păstrătoare și garant al tradițiilor ancestrale, care o determină să ia o decizie de o cruzime aparent inexplicabilă: alungarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
evita ca durerea să se întindă ca o pecingine în sînul celorlalte familii din sat și să fragilizeze construcția societală în ansamblul ei. În plus, matroana Ebeise considera că în felul acesta, fiind silite să trăiască împreună, dar departe de clan, cele zece mame nefericite aveau să se consoleze reciproc și să se ajute întru reclădirea unei existențe coerente. Și totuși, nu acesta e sfîrșitul. Dincolo de absență, dor și amărăciune, dincolo de moarte chiar, femeile găsesc resursele renașterii și calea unui nou
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prezentați ca neavînd nicio putere asupra evenimentelor. De pe o zi pe alta, o comunitate simplă, obișnuită cu ritmurile naturii și cu ordinea unei lumi accesibile, trebuie să facă față unei situații neprevăzute și de neînțeles. De altfel, aproape nimeni din clanul Mulongo nu-și poate explica ce s-a întîmplat, doar unii unele, mai curînd prin intermediul unor vise revelatoare, se vor apropia, extrem de lent, de adevăr. Acesta adevărul istoric e secundar, în viziunea autoarei, care urmărește îndeaproape emoțiile protago niștilor, reacțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de o reală viabilitate, în ficțiune...; impresia de realism, de experință treptată, așa cum o imprimă viața, cu sinuozitățile, cu surprizele, cu umbrele și luminile ei, este covârșitoare. O scenă ca aceea în care, după un prim atac de congestie cerebrală, clanul rubedeniilor îi ocupă militărește casa, cărîndu-i mobilele, furîndu-i din tablouri, în așteptarea morții, cu liniște și satisfacție, este de un relief și de o exactitate psihologică de maestru... Cât de puerilă și de romantică, de exterioară este avariția lui Hagi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau, el va fi obligat să se intereseze de posedarea femeilor de spiritele defuncte masculine,,5. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau, el va fi obligat să se intereseze de posedarea femeilor de spiritele defuncte masculine,,5. Așadar, ritualurile lumilor exotice antrenează deplin comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
i-a fost imediat atribuită lui Teodor Brateș. Ulterior, acesta o va renega susținând că, de fapt, ar fi vrut să spună cu totul altceva. Teroriștii ar fi fost mai curând indivizi ciudați, din etnii diferite, rămași până la moarte fideli clanului Ceaușescu. În cartea sa despre Revoluție, Teodor Brateș îi numește rebelii luptători ai gherilei urbane, complotiști. Prin urmare, sensul capătă conotații mult mai ample, devenind, la limită, difuz, irelevant. În fond, oricine putea fi "complotist"', mai puțin membrii USLA, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
postdecembrist plasează în prim-plan KGB-ul. În Le Point din 1990, Radu Portocală punea întreaga regie ocultă a evenimentelor românești din 1989 pe seama serviciului sovietic secret. Scopul complotului orchestrat și dirijat din umbră de KGB ar fi fost înlăturarea clanului Ceaușescu (nu a comunismului) și aducerea la putere a eșalonului secund de partid, format din oamenii Moscovei. Ramura KGB-istă din Arborele Terorismului Românesc se bifurcă la rândul ei într-o subramură care pune în joc acțiunea KGB-ului, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]