7,252 matches
-
spahii, plus 70.000 de tătari. Artileria turcă era dotată cu 469 guri de foc (84 tunuri mari, 360 tunuri de câmp, 25 mortiere), iar artileria rusă: 111 tunuri și două mortiere. Cronicile moldovene sunt, de asemenea, contradictorii și exagerate. Cronicarul Ion Neculce, credincios al lui Dimitrie Cantemir, arată că armata rusă avea un efectiv de 30.000 soldați, 8.000 cazaci, fiind dotată cu 52 „pusci mari”. Nicolae Iorga credea că au participat și 6.000 de moldoveni „după socoteala
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de movila Răbâei”. Dimitrie Cantemir a plecat, mai întâi, la Iași, apoi s-a îndreptat spre Ucraina poloneză. În suita lui erau doamna Casandra, soția, cei șase copii (Constantin, Antioh, Matei, Șerban, Maria, Smaragda) și câțiva boieri credincioși (Ion Neculce, cronicarul și principalul sfetnic al domnului, Pavel Rugină, Savin, Luca, Mirescu, oșteni de rând, țărani liberi și mazili). „Ei vor forma trista curte - remarca Nicolae Iorga - veșnic nemulțumită și la urmă împrăștiată, a unui exil fără sfârșit”. Domnitorul s-a stabilit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
participaseră la răscoala din 1437, nemulțumiți de opresiunea unor episcopi catolici maghiari. Episcopul Ioan de Ryz (mort în 1438) semnala, într-un raport din 1431, prezența unei colonii de „eretici” la Baia, reuniți în jurul unui refugiat husit din Cracovia, Iacob. Cronicarul maghiar Székely Istvan, în Cronica ungară (1599), arată că husiții au venit în Moldova în anii 1420-1460, în timpul domniei regelui Sigismund. Refuzând condițiile de împăcare propuse de papă în Sinodul de la Bâle (1433), o parte dintre protestanți au trecut în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt menționate și cu denumirile utilizate de localnici de "cojiba" sau "cohoba", iar "tobaco" era un instrument în forma de Y, folosit de băștinași la "tras fumul" prin introducerea sa în nări. Madrilenul Gonzalo Fernandes de Oviedo (1478-1557) și el cronicar al "Indiilor", în "Historia general y natural de las Indias", Sevilla, 1535, avea să descrie astfel o "partidă de fumat": "șeful de trib (cacique) a luat un mănunchi de tabacos, înalt de o șchioapă și subțire de un deget, răsucit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
asigurată de satisfacția cooperării. Bibliografie: MODALITĂȚI DE ABORDARE A LECTURII LA PREȘCOLARI , PREMIZA A DEZVOLTĂRII COMPETENȚELOR DE COMUNICARE Prof. înv. preșc. Pătrăuceanu Adriana Școala Gimnazială Gâdinți Pentru a încerca să definim cartea și actul intelectual al lecturii ,cuvintele marelui nostru cronicar M.Costin ne sunt un mare sprijin , fiind considerate cele mai izbutite din punct de vedere metaforic „că nu iaste altă mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava decât cetitul cărților”. Cartea este comoara fără de preț
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
într-o manieră deosebit de personală și arta naivă. Peisajul se naște în pictura naivă a lui Gustav Hlinka ca un gen deosebit" Prof. Titus Crișciu ziarist „Registrul său pictural, cu deosebire peisajele și naturi moarte, au determinat bune aprecieri din partea cronicarilor de specialitate. În ceea ce privește contribuția la strălucirea artei naive caraș-severinene nu putem trece peste participările sale cu lucrări la saloanele internaționale de artă naivă de la București, Reșița, Pitești, Iași, Botoșani și peste premiul II (1985) și III (1986)...... Lucrările poartă aceeași
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cei mai reprezentativi profesori ai medicinii universitare din România, el însuși trăind și formându-se la Iași, la Facultatea de Medicină de aici. Nu avem o sursă mai bună despre această temă care se pierde în umbra vremii și nici un cronicar mai bun decât doctorul Gh. Năstase nu este și nici nu poate fi închipuit. Dar să răsfoim această cronică în care amintirile și datele culese din arhive sunt amestecate cu nostalgice reflexii. Iată câteva selecții: Într-un oraș care trăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ivașcu începe să aplice tot mai pronunțat unele scheme ideologice îndatorate con vin gerilor sale politice de stânga. Cel mai interesant volum dintre cele trei este ultimul, cel din 1988, cu o bogată secțiune în care sunt adunate contribuțiile de cronicar al actualității literare ale lui George Ivașcu, din deceniul al patrulea. Tânărul Ivașcu prac tica atunci ceea ce mai târziu s-a numit critică de întâmpinare, comen tând volume nou apărute ale unor tineri sau mai puțin tineri autori din epocă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de spirit, neconturbat în actul judecării estetice de imaginea lor umană. Nu-l numeam în articol pe criticul în cauză, plasat în acea invidiabilă poziție, dar îl aveam în vedere, o spun acum, pe Nico lae Manolescu. Pe atunci, tânărul cronicar literar al Contemporanului făcea obligat o dură navetă, aproape zilnică, între Câmpina, unde-și avea domiciliul, și București, unde-și avea slujba de proaspăt asistent universitar. Trecea în fiecare luni și pe la revista condusă de George Ivașcu, spre a-și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
funerare, fie prin ținerea de evidente scrise 3. Existența unei culturi urbane mercantile extrem de educate, cu o tradiție literară locală foarte dezvoltată a constituit cu siguranta unul dintre factorii care au contribuit la creația istorică și la aprecierea acesteia. În conformitate cu cronicarul Giovanni Villani, gradul de alfabetizare în Florența secolulului al XIV-lea era de aproape 70 la suta o cifră confirmată de un studiu recent al arhivelor din secolul al XV-lea4. În Florența mai mult decât în altă parte s-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
universal, înfățișându-și epoca în culorile Apocalipsului. Patosul viziunii eminesciene care nu cunoaște decât culorile de alb și de negru, separând, prin opoziții binare, gloria trecută și mizeria contemporană a țării amintește de ingenuitatea și de schematismul poetic al satirei cronicarilor. Poetul conferă din plin tonuri apocaliptice prezentului și culori paradisiace timpului de altădată, ajungând să se "războiască vorba lui Al. Oprea cu proiecțiile fantastice ale propriei imaginații"". Dacă e să-i obiectăm ceva lui Daniel Ciurel mai degrabă o sugestie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
parte de adevăr în aceste legende, căci nu degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar Ștefan a rămas neclintit pe scaunul lui, stăpân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Motto: (Lev Tolstoi) Să ne amintim cu drag și cu duioșie de omul exemplar care a fost profesoara Maria Vrabie, prin străduința căreia acest liceu ce poartă numele înțeleptului cronicar moldovean a luat ființă și a început să se afirme în peisajul dinamic al învățământului ieșean. Imaginea acestei adevărate doamne a școlii ieșene a rămas vie în conștiința generațiilor de elevi, pe care cu dăruire i-a îndrumat câteva decenii
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
1988), precum și importante studii introductive la volumele unor teoreticieni ai educației (G. G. Antonescu, J. Fr. Herbart, O. Ghibu etc.). Ion Gh. Stanciu, Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX (c) 2006, Editura Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Email: euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STANCIU, ION GH. Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX / Ion Gh.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pariziana romanescă: mit și modernitate Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale Viorel Cernica, Filosofie românească interbelică Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 0232/233731 • Tel./Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL * În 1912, noțiunea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul 36. Al. Zub, Orizont închis Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Speros Vyronis, Jr., Byzantium and Europe, Harcourt, Brace & World, New York 1967, pp.18-19. 2 C.M. Woodhouse, The Story of Modern Greece, Faber
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am vrut s-o cunosc și io pe respectiva. Cu cei care m-au lăudat, n-am vorbit întotdeauna. Am evitat. Întâmplarea a făcut ca fata să fie corector la un ziar la care colaboram și io. Afară de slujba de cronicar literar, își completa veniturile cu slujba asta. Când le-am spus celor din redacție ce intenții am, au sărit ca arși, bă, să nu cumva s-o bați. Stai locului, că tac-su’ e mare mahăr și-ți sparge fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fruntea căzută de oboseală și somn peste aceste texte. Ceilalți profesori ai noștri, neîndrăznind sau incapabili să iasă din litera cărții sau din programă, n-au fost În stare să tre zească interesul nostru tineresc și curiozitatea noastră dragă pentru cronicarii și clasicii noștri, ca și pentru clasicii străini cărora le memorizam papagalicește anul și locul nașterii și al morții, lista operelor, cum și câteva „caracterizări“ stereotipe [aflate] prin toate manualele noastre și uzate de toate gene rațiile succesive de școlari
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prâslea cel isteț din poveste, exhibat ca un fenomen prin lumea scriitorilor de la Academia Te rasa de Ion Minulescu și lansat, prin coloanele Noii Reviste Române, cu talentul său grav, răutăcios și singuratic, cu intuițiile sale juste și rapide de cronicar plastic sau teatral și cu verva lui pole mică, ce reuși să enerveze pe Duiliu Zam firescu și pe arhi tectul Petre Antonescu. [...] Am păstrat Închisă În amintire pulberea acestor ani Îndepărtați petrecuți În redacție cu Adrian Maniu, fără ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Zicală din popor F. ADERCA A DEBUTAT ÎN NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ PRIN 1913, ca poet: Toamnă Antice columne cad pe zări și atmosfera geme un dezastru. Singură o pasăre-n albastru vâslește disperări. [...] Mai târziu poetul s-a completat cu cronicarul con tempo raneității lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe, simț al proporțiilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de sămânța cea rea a fariseilor. Luca, 2, 12 Iar pe curvari și pe preacurvari Îi va judeca Dumnezeu. Apostolul Pavel, Epistola către evrei, 13, 4 AM CUNOSCUT DE APROAPE BUCUREȘTII DE ODINIOARĂ AI femeilor galante, cum le spune Brantôme, cronicarul lor indiscret și imprudent din Renaștere. și asta Încă din fra geda mea copilărie, căci sunt născut și crescut mărișor În mahalaua deo cheată a Gorganului, cu dumbrăvile ei ademe nitoare și ispiti toare, fiindcă erau presărate - la fel ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ediției actuale a Festivalului a numelui pianistului nostru Radu Lupu care nu mai apăruse pe afișele noastre de mulți ani, a stârnit interesul marilor comentatori ai evenimentului, apreciat a fi cel mai important brand de Țară. Și iată că patriarhul cronicarilor muzicali, cum poate fi numit pe drept cuvânt Viorel Cozma, veteranul tuturor edițiilor, din 1958, are ceva de spus. Domnia sa a avut inspirația să pună două întrebări pertinente. Prima adresată public concitadinului său timișorean Ioan Holender, aflat la prezidiul select
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
academică. În cei 100 ani de activitate au fost parcurse multe etape, au fost depășite felurite obstacole, dar au fost obținute și numeroase succese prin munca, talentul și vocația cadrelor didactice. Din păcate, nu a existat și nu există un cronicar care să fi notat amănunțit evenimentele din viața facultății, astfel că multe dintre acestea au rămas doar în memoria participanților și vor dispărea cu ei. În consecință informațiile cuprinse în volum ar putea părea pe alocuri prea puține și seci
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
de noblețe incaș, destinat femeilor din familia imperială ∗ Sud-americani vorbitori de limbă spaniolă, termen des folosit pentru a-i denumi pe indienii care adoptă obiceiurile spaniole ∗ Incașul Garcilaso, fiul unei prințese incașe și al unui conchistador, a fost unul dintre cronicarii cuceririi ∗ Termenul desemnează o figură politică locală cu multă influență ∗ Mama Ocllo era sora și soția lui Manco Capac, primul Împărat incaș. Conform legendei, cei doi au fost născuți În același timp, răsărind din lacul Titicaca, simbolizînd unitatea și egalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]