KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...229 230 231 ...346 >

8,648 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

cele dou? clase din momentul �n care proletariatul cap?ț? con?tiin?a rolului istoric ?i se lanseaz? �n ac?iunea colectiv?. Dar aceast? con?tiin?? nu poate fi dec�ț par?ial? (Marx vorbe?te de �falsă con?tiin?? ) dac? muncitorii negociaz? integrarea lor �n sistemul capitalist �n loc s?-l distrug?. Pentru Marx, ca ?i pentru succesorii lui, nu �nc?pea nici un compromis cu capitalismul; acesta trebuia s? dispar? cu necesitate din fă?a unui nou mod de produc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de la �nceputul secolului); 2) �n mod fundamental, marxismul, �n versiunea să ?tiin?ific? ?i nu doctrinar?, s-a prezentat �n mod deliberat (mai ales dup? al doilea r?zboi) că un substitut al sociologiei pe care pretindea c? o �nglobeaz? dac? nu c? o �nlocuie?te cu succes. Astfel r?m�ne de discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c? ?tiin?a social? nu se preocup? de indivizi, ci de grupuri ?i de rela?iile pe care aceste grupuri le ?es �ntre ele. Ostil oric?rei filosofii a istoriei, el refuz? � că ?i Gobineau � ideea de progres. De altfel, dac? un �progres� oarecare s-ar putea manifestă, el nu ar fi dec�ț produsul fenomenelor sociale masive, al tendin?elor universale, asupra c?rora indivizii nu au nici o influen??. �n dou? dintre operele sale cele mai importante (publicate �n 1875

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
acesteia succesul. �n acest fel sociologia �?i afi?a ambi?ia de a se rupe de filosofia social?, de a deveni o �adev?raț?� ?tiin?? �n sensul experimental al termenului [Besnard ?.a., 1981], un obiectiv care nu va fi uitat, dac? ne g�ndim c?, l?s�nd naturalismul la o parte, el va lumină demersul durkheimian. Contractualismul Organicismul, rev?zut de c?tre Espinas, nu este singura teorie care cunoa?te un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
bine organiza?i, filosofii ?i psihologii, care pretind s? dea seama � �n felul lor � de fenomenele din societate. Ne putem face o idee destul de just? despre pozi?ia fragil? a sociologiei �n ultimul p?trar al secolului al XIX-lea dac? ne g�ndim c? � �n afară leplaysienilor, care fac vizibil un grup aparte � disciplină nu dispune de un organism de difuzare a lucr?rilor proprii, de un loc propriu de schimburi, de o institu?ie de �nv???m�nt care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
esen?ialul, ci �n sensul actelor umane, �n valorile purt?toare ale acestora; acestea le individualizeaz?, ?i astfel de probleme nu se pun �n cazul ?tiin?elor naturii. Altfel spus, ?tiin?ele se disting �n mod clar dup? metodele lor. Dac? vrem s? insist?m asupra diferen?elor de con?inut, atunci �n loc s? vorbim de �?tiin?ele spiritului�, mai bine am folosi expresia �?tiin?ele culturii�, care ar avea meritul de a nu mai face din fenomenele psihice o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
clivajele politice sau ideologice. 2. Sociologia că �?tiin?? a fiin?elor sociale Expresia �i apar?ine lui Ren� Worms (1903) care �n?elegea s? caracterizeze astfel evolu?ia sociologiei moderne, cel pu?în a aceleia care se rupsese de comtism. Dac? vocabularul folosit este contestabil, trebuie eviden?iat accentul pus pe existen?a, dovedit? �n epoc?, a unei sociologii care se intereseaz? mai pu?în de psihologia indivizilor c�ț de deciziile sau ac?iunile acestor indivizi �n situa?îi sociale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n-au nimic �n comun cu instinctul de conservare al indivizilor [..]. Pe de alt? parte, este sigur c? nu exist? dec�ț indivizi, c? produsele umane nu au realitate �n afară oamenilor dec�ț dac? s�nt de natur? material?, dac? crea?iile de care vorbim, fiind spirituale, nu tr?iesc dec�ț �n inteligen?ele personale [�]. Pentru o cunoa?tere perfect?, pentru o privire care ar penetră fondul lucrurilor, orice fenomen care pare a constitui deasupra indivizilor vreo unitate nou

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ascetism, ra?ionalitatea conduitelor economice sau dezvr?jirea lumii, evocat? mai �nainte) care disting net capitalismul european la originile sale ?i-i justific? superioritatea intrinsec? fă?? de lumile concurente, mai ales fă?? de cele asiatice. ?tiin?? ?i politic? dup? Weber Dac? opera nu prezint? f?r? �ndoial? aceea?i noutate că aceea a lui Durkheim, aceasta se �nt�mpl? pentru c? Weber, personaj freudian prin excelen??, este un om chinuit �n propria voin??, măi �nt�i: o boal? nervoas? �l las

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
reflexiilor asupra ?tiin?elor sociale ?i utilit??îi lor. Astfel, Alfred Schmoller, profesor de economie la Berlin, fondeaz? un cerc de studii intitulat Verein f�r Socialpolitik care regrupeaz? universitarii de toate tendin?ele, preocupă?i de problemele sociale. Dar, dac? sociologia ajunge s? se desprind?, nu f?r? greutate, de ?tiin?ele comerciale, ea trece sub tutela filosofiei �n cadrul c?reia reu?esc s? p?trund? sociologi tineri, precum Simmel la Berlin, Rickert la Freiburg sau Windelband la Strasburg

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Hauser �ntr-un raport din 1903 asupra �nv???m�ntului ?tiin?elor sociale. n ochii multora ele reprezint? un instrument pre?ios prin calitatea informa?iei pe care o furnizeaz? ?i dovedesc starea de spirit a mediilor intelectuale, evolu?ia lor, dac? ne g�ndim c? asimilarea propus? �ntre �?tiin?e sociale� ?i sociologie nu era evident? cu c�?iva ani �nainte. Pe ce se bazeaz? aceast? mod? de care aminte?te Hauser? �n cazul Fran?ei, ea are �n spate o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s? fie trimis n Germania �ntre 1885-1886 că s?-?i completeze formarea; la v�rsta de dou?zeci ?i nou? de ani, el reu?ea s? fie titular de curs la facultatea de litere din Bordeaux. Alunecarea spre st�nga, dac? nu a lui Durkheim, cel pu?în a unora dintre ap?r?torii s?i, explic? mai bine dec�ț alte motive � epistemologice sau institu?ionale � pasul pe loc al �dasc?lului din Bordeaux� (denumire folosit? �n epoc?) �ntr-o facultate

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s? ias? dintre propriile ziduri, s? foloseasc? limba �societ??îi civile�, fapt de care avea s? depind? succesul s

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Paris (pentru economistul Charles Gîde) ?i de la Facultatea de litere (pentru Espinas, la cap?tul unei b?ț?lii destul de fierbin?i). Nici o sensibilitate ideologic?, nici o experien?? disciplinar? nu erau sacrificate, ca ?i cum nu era clar �n ochii donatorului dac? economia social? ar fi trebuit s? fie �n principal ?tiin?? politic?, drept sau ?tiin?? umanist?. Un alt semn c? pozi?ia unora sau altora fă?? de ?tiin?ele sociale era �n schimbare �n jurul anului 1900: institu?iile de �nv

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
urat un �nv???m�nt deliberat internă?ional, chiar dac? se adresa cu prioritate ru?ilor emigra?i. Maxime Kovalewsky ?i Eugene de Roberty � instalat apoi la Bruxelles � s�nt personalit??ile cele mai notabile, figuri binecunoscute ale sociologiei pariziene, dac? ar fi s? ne referim doar la rolul lor �n organiza?iile pilotate de c?tre Worms. Nu există curent social său politic? care nu dispunea atunci de un instrument educativ. La extremă st�ng?, unde s?a manifestat tot

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Sociologique a lui Durkheim, care au deschis o er? nou? fiindc? au a?ezat sociologia pe picior de egalitate cu disciplinele vecine care � �naintea ei � dispuneau de toate organele de acest fel. Ceea ce Germania nu va ajunge s? fac? 3. Dac? Societatea de sociologie din Paris este singura societate savant? ce vede lumina zilei �n Fran? a, sociologii germani se organizeaz? mai bine ?i �ncep contactele la nivel internă?ional. Gra?ie lui Worms, desigur, dar ?i datorit? congreselor ?i colocviilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică social? (1895); Studii de psihologie social? (1898); Opinia ?i mul?imea (1901) WORMS Ren� (1869-1926): Organismul ?i societatea (1896); Filosofia ?tiin?elor sociale (1907) IV. Sociologia că art? social? Dac? sociologiile francez? ?i german? � cu capi de serie recunoscu?i ?i cu tematici distincte � constituie �ntr-un fel inima disciplinei, exist? ?i alte tradi?îi care nu adopt? neap?raț acelea?i modele de referin?? sau de analiz?. Acest lucru este

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
prin observarea faptelor la turnură secolului? Fizică social? paretian? Economist �nainte de a fi sociolog, Pareto nu concepe alt model pentru ?tiin?ele sociale dec�ț cel al ?tiin?elor exacte, pe care le vede esen?ialmente abstracte ?i deductive. Dac? economia se apropie de acest model �n m?sura �n care se intereseaz? de conduitele umane �n ceea ce ele au �logic�, coerent, previzibil, s�nt multe alte acte, ac?iuni care nu se supun acestui criteriu, f?r? s? putem

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ții ?i statisticienii sociali �ncearc? s?-?i uneasc? eforturile pentru a promova mai bine ?tiin?a social? la care visau. Aceasta ar fi trebuit s? uneasc? ingineria social? ?i filosofia politic?, pentru a contribui la edificarea unei societ??i regenerate, dac? nu a uneia noi. Reu?ita unui asemenea proiect presupunea existen?a unui cadru de referin?? teoretic? suficient de puternic pentru a ordona ac?iunile �ntreprinse ?i pentru a clarifica viitorul. Or, contemporanii nu dispuneau de un model de acest

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
vreodat?. Disciplină a adunat atunci oameni veni?i din toate orizonturile, �n majoritatea lor amatori lumina?i, f?r? notorietate universitar?, dar aproape to?i boga?i ?i v�rstnici. Constituirea acelei societ??i, �n acel moment, ap?rea paradoxal? dac? ne g�ndim c? sociologia britanic? nu dispunea de nici o baz? solid?. Datorit? unui mecena, J.�Martin White, s-a creat un departament de sociologie la Londra, �n 1907 (la London School of Economics) cu o catedr? al c?rei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
vorbind, de problemele sociale. La �nceput, to?i vedeau sociologia că o manier? laic? � f?r? �ndoial? adaptat? mai bine lumii moderne � de satisfacere a voca?iei lor prime. Dar c?ile pe care au apucat au fost destul de diferite. Dac? to?i priveau sociologia că pe o disciplin? concret?, unii �nclinau c?tre interven?ionism, �n timp ce al?îi tr?geau c?tre un liberalism destul de strict, puternic inspirat de Spencer. Printre interven?ioni?ți, Ward este primul care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
persisten?a �cutumelor�, regulilor sau normelor care guverneaz? ac?iunea oamenilor. Noutatea pe care o aduce este aceea c? distinge moravurile pe care le define?te că moduri de a face care contribuie la bun?starea societ??îi ?i care � dac? s�nt adoptate de c?tre to?i � favorizeaz? extensia legii, devenind ele �nsele elemente ale codului juridic formal. Afl?m �ns? la Sumner ?i o teorie a schimb?rîi sociale pe care el o vede dintr-o perspectiv? strict

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mai mult dec�ț a faptelor noi, cucerite ?i construite dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri teoretice, �n bun? parte speculative; este bogat? ?i prin recolta de fapte culese prin anchete care, dac? au contribuit �n mod considerabil la cre?terea cunoa?terii empirice a c�torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Moartea prematur? a lui Durkheim la v�rsta de cincizeci ?i nou? de ani (1917) ?i a discipolilor promotori pe c�mpurile de b?ț?lie o priveaz? de lider ?i �i ipotecheaz? re�nnoirea demografic?. �n afar? de aceasta, dac? legitimitatea să este puternic? ?i prestigiul la zenit, a?ez?mintele sale institu?ionale s�nt fragile, at�ț �n domeniul �nv???m�ntului (ea nu mai de?ine, dup? 1910, dec�ț patru catedre universitare) c�ț ?i �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nainte de a-l putea epuiza � era inevitabil că alte discipline, folosind metodele lor proprii, s? o �nt�lneasc? la jum?tatea drumului. Aceste �nt�lniri ar fi fost utile pentru fiecare (?i ele au ?i fost �n numeroase cazuri) dac?, din timp �n timp, sociologul nu ar fi avut aerul unei mame ce asist? cu orgoliu la primii pa?i ai copiilor s?i, d�ndu-le sfaturi. Acest fapt n-a fost �ntotdeauna pe placul unor lucr?tori �nd�rji

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]