6,189 matches
-
serviciului militar, fiind nevoiți în schimb să plătească taxe militare și să presteze munca de folos obștesc în beneficiul Ministerului Apărării Naționale sau al altor instituții de stat, potrivit normelor stabilite de către Ministerul Apărării Naționale. Ca urmare a apariției acestui decret-lege toți evreii au fost șterși din controalele armatei și au fost vărsați Cercurilor de Recrutare pentru a fi înscriși într-un "registru special de control al evreilor" 88. La 21 Ianuarie 1941 apărea decretul-lege nr. 132 "Asupra taxelor militare datorate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Naționale. Ca urmare a apariției acestui decret-lege toți evreii au fost șterși din controalele armatei și au fost vărsați Cercurilor de Recrutare pentru a fi înscriși într-un "registru special de control al evreilor" 88. La 21 Ianuarie 1941 apărea decretul-lege nr. 132 "Asupra taxelor militare datorate de evrei", ce stabilea mecanismul de aplicare a taxelor militare în cazul evreilor "ale căror obligațiuni premilitare și militare se transformă în obligațiuni fiscale și obligațiuni de muncă". Primele 6 articole ale acestui act
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apărării Naționale și Marele Stat Major nu au pus la dispoziție imprimatele necesare, ceea ce avea să producă în scurt timp o stare de haos în privința evidenței și controlulul muncii prestate de evrei 90. În fine, la 7 luni de la promulgarea decretului-lege nr. 3984, mai precis la 14 iulie 1941 era publicat în Monitorul Oficial decretul-lege nr. 2030-regulamentul statutului militar al evreilor ce dezvolta și completa conținutul actului normativ din 5 decembrie 1940.. Astfel, potrivit prevederilor regulamentului evreii cu vârsta cuprinsă între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
avea să producă în scurt timp o stare de haos în privința evidenței și controlulul muncii prestate de evrei 90. În fine, la 7 luni de la promulgarea decretului-lege nr. 3984, mai precis la 14 iulie 1941 era publicat în Monitorul Oficial decretul-lege nr. 2030-regulamentul statutului militar al evreilor ce dezvolta și completa conținutul actului normativ din 5 decembrie 1940.. Astfel, potrivit prevederilor regulamentului evreii cu vârsta cuprinsă între 18-50 ani trebuiau să presteze munca de folos obștesc individual, în grup sau în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
47.345 evrei erau utilizați la munca de folos obștesc, 24.764 evrei erau scutiți sau aveau situația neclară, în timp ce un număr de 11.933 evrei erau încă disponibili (în majoritate intelectuali)98. În 15 noiembrie 1941 a fost promulgat decretul-lege nr. 3205 pentru înființarea și organizarea în cadrul Ministerului Muncii a "Inspectoratului General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de folos obștesc", care a preluat de la Marele Stat Major începând cu data de 1 ianuarie 1942 a următoarele atribuții: înființarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înființarea ghetourilor din Odessa, Balta, Tiraspol și Golta. 154. 30 noiembrie 1941. Nota întocmită de Direcția Generală a Poliției, referitoare la starea de spirit a evreilor nedeportați din Cernăuți. 155. Nedatat, noiembrie 1941. Instrucțiunile Ministerului Apărării Naționale pentru aplicarea prevederilor Decretului-Lege nr. 2909/1941, privind obligația evreilor de a contribui la constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social. 156. 6 decembrie 1941. Raportul contrainformativ nr. 5498 înaintat Secției a II-a Informații din Marele Stat Major de către Comandamentul Militar Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ale evreilor repartizați la munca obligatorie, respectiv solicitarea elaborării unui act normativ referitor la aceste drepturi. 297. 7 august 1942. Nota nr. 60.363 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se propune elaborarea unui Decret-Lege care să pedepsească cu moartea evreii trimiși în Transnistria ce încearcă să se întoarcă fraudulos la vest de Nistru, respectiv internarea în lagărele din Transnistria a persoanelor de origine etnică română ce favorizează aceste încercări. 298. 10 august 1942. Nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Sup. și Cdt. Geniului Direcția Superioară și Comandamentul Geniului Dir. Sup. și Cdtul Geniului Direcția Superioară și Comandamentul Geniului Dir. Sup. și Comand. Geniului Direcția Superioară și Comandamentul Geniului Div. Divizie Div. Cav Divizie Cavalerie Div. Inf. Divizie Infanterie D.L. Decret-Lege Dl. Gl. C. A. Domnul General Corp de Armată D./Dl./D-l Domnul Dlor/D-lor. Domnilor Dlui/D-lui. Domnului D.M. Decizie Ministerială Dnii/d-nii Domnii D. O. Din Ordin Dos. Dosarul Dr. Doctor D-sa Domnia Sa D-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s'a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918524 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919525 ambele privitoare la vechiul Regat prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară, sau întâmplător în străinătate, din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s'a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918524 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919525 ambele privitoare la vechiul Regat prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară, sau întâmplător în străinătate, din părinți așezați în țară, care nu au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art. 56 și urm. din Legea pentru dobândirea naționalității române din 1924528, nu fac aplicația tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu caracter naționalist și antisemit. De aci înainte, drepturile evreilor au început a fi restrânse în mod progresiv și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938529. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s'au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor au început a fi restrânse în mod progresiv și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938529. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s'au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s'au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie 1938530 prevede: "Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
b. Cei naturalizați prin jurnal al Consiliului de Miniștri; c. Locuitorii din Dobrogea cărora li s'au recunoscut drepturi politice potrivit Legilor din 19 Aprilie 1909531, 14 Aprilie 1910532 și 3 Martie 1912533; d. Cei încetățeniți prin ordonanțe date potrivit Decretului-Lege No. 3902 din 29 Decemvrie 1918; e. Cei încetățeniți prin hotărârile comisiunilor prevăzute de art. 6 din Legea din 1 Aprilie 1914534 și art. 10 și urm. din Legea din 26 Iulie 1921535 pentru organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care n-au făcut cereri, nu mai pot fi considerați ca cetățeni români și deci excluderea lor la viața economică este parțial rezolvată, ei întrând în regimul aplicat străinilor. Evreii revizuiți au rămas cu deplinătatea drepturilor cetățenești. În urma faptului că Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului românesc au fost necesare și s'au făcut într'un tempo rapid. Astfel: B. Prin Decretul-Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului românesc au fost necesare și s'au făcut într'un tempo rapid. Astfel: B. Prin Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940 (Monitorul Oficial din 9 August 1940)538 se reglementează sub guvernul Gigurtu situația juridică a evreilor din România. Aceasta este prima lege de restrângere a drepturilor evreilor. Menționăm faptul că art. 2 arată cine
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în obligațiune de muncă de interes obștesc și autoriză M.A.N. să dezvolte această normă și să stabilească condițiile aplicării ei printr-un regulament. Evreii din categoria II nu pot fi militari de carieră, ceea ce înseamnă că prin acel Decret-Lege au rămas supuși obligațiunilor militare până la 5 Decemvrie 1940, când s'a promulgat Decretul-Lege cu statutul militar al evreilor 541. Art. 11 interzice evreilor dobândirea de proprietăți rurale în România și autoriză Ministerul Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această normă și să stabilească condițiile aplicării ei printr-un regulament. Evreii din categoria II nu pot fi militari de carieră, ceea ce înseamnă că prin acel Decret-Lege au rămas supuși obligațiunilor militare până la 5 Decemvrie 1940, când s'a promulgat Decretul-Lege cu statutul militar al evreilor 541. Art. 11 interzice evreilor dobândirea de proprietăți rurale în România și autoriză Ministerul Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege "revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter naționalist al Decretului, se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sângelui; proclamarea principiului că națiunea română este creatoare de Stat; promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază, și distincția juridică și politică între români de sânge și cetățeni români. b. Din expunerea de motive, mai rezultă că acest Decret-Lege a avut la bază principiul rasial, și a făcut distincțiunea juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără însă a se preciza când cineva este considerat "român de sânge" și când nu. c. În vederea respectării principiilor constituționale, Decretul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și punere la punct. Mai este de semnalat, totodată, că diversele legi în materie, survenite ulterior au variat necontenit în fixarea noțiunii de "evreu" , abătându-se uneori chiar de la criteriul pe care l-a avut în vedere acest Decret. e. Decretul-Lege din 9 August creează trei categorii de evrei și anume: o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și de dreptul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
România, ca și acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de război, că au dreptul la un regim de favoare, care în nici un caz însă, nu este legal cu acela al românilor de sânge. f. Prin acest Decret-Lege nu se atinge chestiunea cetățeniei evreilor, care a rămas deschisă, și nici nu a fost rezolvată ulterior. Am insistat asupra Decretului-Lege din 9 August 1940, pentru motivul că el are o construcție juridică și constituie punctul de plecare pentru rezolvarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de favoare, care în nici un caz însă, nu este legal cu acela al românilor de sânge. f. Prin acest Decret-Lege nu se atinge chestiunea cetățeniei evreilor, care a rămas deschisă, și nici nu a fost rezolvată ulterior. Am insistat asupra Decretului-Lege din 9 August 1940, pentru motivul că el are o construcție juridică și constituie punctul de plecare pentru rezolvarea problemei evreești, ceea ce reiese și din expunerea de motive a acestui Decret-Lege, care arată că el înseamnă numai un punct de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]