6,423 matches
-
care nu dau drept de deducere a taxei; 3. pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită față de deducerea inițială; b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse; ... c) în situația în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parțial limitat face obiectul oricărei operațiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
la art. 287. ... (5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel: ... a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinației de utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează obligația de ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an, în condițiile
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
destinației de utilizare; ... b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial și se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2); ... c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) ajustarea
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial și se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2); ... c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa nededusă inițial
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
excepție de la prevederile art. 305, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parțială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operațiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte și după data aderării, conform art. 305, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani. ... (11) În situația în care o construcție sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parțială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operațiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte și după data aderării, conform art. 305. ... (12) În situația în care o construcție sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, transformate sau modernizate înainte de data aderării
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 15 decembrie 2014. Titlul III Judecata Capitolul I Dispoziții generale Articolul 349 Rolul instanței de judecată (1) Instanța de judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respect��rii drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii. ... (2) Instanța poate soluționa cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280006_a_281335]
-
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 15 decembrie 2014. Titlul III Judecata Capitolul I Dispoziții generale Articolul 349 Rolul instanței de judecată (1) Instanța de judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii. ... (2) Instanța poate soluționa cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279946_a_281275]
-
Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. 18. În consecință, Curtea constată că aspectele invocate de autoarea excepției constituie probleme de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate la cauza dedusă judecății instanței de judecată, iar nu veritabile critici de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.372 alin. (1) și (2) care consacră răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicție. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIE nr. 773 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.372 alin. (1) şi (2) din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280491_a_281820]
-
Curtea a reținut prin aceeași decizie că textele de lege criticate conțin, pentru rațiunile mai sus expuse, o serie de astfel de exprimări generale, revenind instanțelor de judecată sarcina de a decide cu privire la corecta lor interpretare și aplicare în cauzele deduse judecății. (...) Considerentele deciziei anterior enunțate sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul de față, dispozițiile art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 caracterizându-se prin generalitate, și nu prin lipsă de precizie sau previzibilitate
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
civilă, legiuitorul a intenționat să supună verificării jurisdicționale soluționarea unui incident procedural asupra căruia instanța s-a pronunțat anterior hotărârii prin care a soluționat cauza, măsură care nu poate fi contestată decât odată cu hotărârea prin care s-a soluționat pricina dedusă judecății, pe când, în situația reglementată de art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă, posibilitatea exercitării căii de atac a recursului este recunoscută, în privința încheierii prin care s-a dispus suspendarea, dar și împotriva încheierii prin care
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
în care poate fi găsit în cod, este util a ne raporta la termenul calificare din același cod. Potrivit art. 22 alin. (4) prima teză din Codul de procedură civilă "judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire". Astfel, în viziunea codului, judecătorul, iar nu partea, este cel care dă calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, posibilitatea ca părțile prin acordul lor să determine calificarea juridică fiind
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
procedură civilă "judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire". Astfel, în viziunea codului, judecătorul, iar nu partea, este cel care dă calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, posibilitatea ca părțile prin acordul lor să determine calificarea juridică fiind reglementată special [art. 22 alin. (5) din Codul de procedură civilă] și fiind, astfel, de strictă aplicare. Ca atare, recalificarea căii de atac este operațiunea pe care o
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
dintre atributele fundamentale ale competenței legislative a Parlamentului, care derivă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, iar din analiza sesizării de neconstituționalitate nu reiese că, din perspectiva autorului, se instituie încălcarea unor drepturi. Se apreciază că norma juridică dedusă controlului de constituționalitate nu reprezintă o încălcare a principiului egalității în fața legii, pentru că se aplică în mod nediscriminatoriu, indemnizațiile reglementate evidențiind dificultatea și periculozitatea exercitării atribuțiilor de serviciu ale acestei categorii de personal silvic. Principiul egalității în drepturi nu exclude
DECIZIE nr. 764 din 14 decembrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279782_a_281111]
-
nu sunt incidente în cauză. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate având ca obiect aceste prevederi legale va fi respinsă ca inadmisibilă. 27. Cât privește dispozițiile art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 , Curtea constată că sunt aplicabile în cauzele deduse judecății, constituind, alături de cele ale art. 152 din Codul de procedură penală, temeiul cererilor formulate de Ministerul Public. Și în privința acestora este însă incidentă aceeași cauză de inadmisibilitate, întrucât lipsește condiția interesului procesual, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a
DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277650_a_278979]
-
129, precum și cu cele ale art. 126 alin. (2) care conferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. De altfel, această opțiune a legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății, aceasta fiind una dintre caracteristicile acțiunii în contencios administrativ. În privința normelor legale vizând aplicarea amenzii conducătorului autorității publice sau persoanei obligate, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011 și Decizia nr. 914 din 23 iunie
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Ca urmare, Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând fi apărate de același reprezentant, consilier juridic sau avocat. 34. De asemenea, Curtea a statuat că amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Ca urmare, Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând fi apărate cu succes de același reprezentant, consilier juridic sau avocat. 29. De altfel, amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
determinat. 15. Curtea constată că celelalte aspecte invocate de autoarea excepției, și anume calculul despăgubirii, momentul cu care se dispune reintegrarea salariatului sau aspectul ce se referă la vechimea în muncă, vizează chestiuni ce țin de aplicarea legii la cazul dedus judecății, ceea ce intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. 16. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție privind principiul legalității pedepsei, potrivit cărora " Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
s-ar fi obligat în acest sens, neexistând o critică nemijlocită privitoare la imposibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare ca urmare a neînscrierii prealabile a imobilului în cartea funciară. Așadar, chestiunea litigioasă care pare dedusă soluționării tribunalului, ca instanță de apel, este circumscrisă mai degrabă existenței sau nu a unei atari obligații de suportare a cheltuielilor cu întocmirea documentației cadastrale, în sarcina intimatului-reclamant. Trebuie observat că instanța de apel nu a făcut nicio referire la
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
petiționare și art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece în cauza de dedusă judecății nu s-a pus în mișcare acțiunea penală. Or, prevederile legale contestate reglementează cu privire la cazul în care se dispune începerea judecății și la faptul că probele excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a
DECIZIE nr. 437 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
2 iulie 2014 și nr. 361 din 7 mai 2015. 5. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă șia exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondată, deoarece interpretarea și aplicarea normelor legale prin raportare la situația de fapt dedusă judecății constituie prerogativa puterii judecătorești prin excelență. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
cazuri particulare în care s-ar putea afla un anumit subiect de drept. Însă, confruntarea modelului general de conduită, construit de legiuitor, cu realitatea concretă se realizează de către judecătorul învestit să soluționeze o anumită cauză, în funcție de împrejurările concrete ale raportului dedus judecății. Astfel, programul de vizitare al copilului separat de părinți nu poate fi stabilit de legiuitor, așa cum solicită autorul excepției, pentru că fiecare copil este unic, la fel și situația în care se află acesta. În literatura de specialitate (Flavius-Antoniu Baias
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
că toate aspectele invocate de acesta cu privire la stabilirea programului de vizitare a minorului nu privesc aspecte de constituționalitate a textelor criticate din Legea nr. 272/2004 și din Codul civil, ci vizează chestiuni ce țin de aplicarea legii la cazul dedus judecății, și anume la dreptul copilului care nu locuiește la unul dintre părinții săi de a avea legături personale cu acesta, instanța ținând cont de principiul interesului superior al copilului. Astfel, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 272
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
că legea nu prevede un program fix de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, ceea ce nu poate fi primit, întrucât instanțele aplică legea, iar legea - având aplicabilitatea generală - nu poate stabili o soluție concretă pentru cazurile deduse judecății instanțelor. 16. Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]", excepția de neconstituționalitate, astfel
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]