8,674 matches
-
nu puteam să aștept până vin banii, deoarece vorbeam cu artiști care se aflau într-un moment de cumpănă al vieții sau într-o situație a sănătății care se degrada rapid. Cum ați prezentat artiștilor ideea filmului, dat fiind tema delicată? Am fost surprins că mulți dintre ei abia așteptau, alții mi-au trântit ușa în nas, din superstiție, ca să nu provoace ceva, sau din grija pentru propria lor imagine, nedorind să facă publică o asemena stare. Altora familia le-a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
poate fi făcut. Mi-am dat seama că ea va ști ce și cum să comunice cu ceilalți, astfel ca lucrurile să meargă. Eu mai folosesc o tehnică. Am constatat că întotdeauna aparatul de filmat inhibă, mai ales la momentele delicate, așa că eu înregistrez interviurile pe magnetofon. În filmele mele folosesc cel mult un cap sincron, iar restul sunt off-uri, ilustrate cu alte activități ale acelui personaj sau cu alte realități ale locului, care sunt fie în consens, fie contrazic
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
greu să las asta din mână. N-am făcut-o decât în două cazuri, la Marele jaf comunist și la Război pe calea undelor, fiecare având alt operator. Sigur că încerci să explici, dar mai ales în timpul unui interviu este delicat când să fie cadru larg și când să fie cadru strâns. Cel mai greu lucru este că oamenii de imagine nu ascultă ce se spune. În cazul unui interviu sau chiar și într-o situație de documentar, mai degrabă vorbele
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
acolo. În anul 1938, sătenii s-au rugat de ea pentru un nou mandat, al treilea, dar i-a refuzat politicos spunând că merită și altul funcția de primar și s-a retras”. f. Moartea Luizei Zavloschi Cu toate că subiectul pare delicat, și chiar este, am întrebat-o pe doamna Margarita cum și de ce a murit Luiza Zavloschi. Aceasta și-a formulat răspunsul altfel, începând cu moartea soțului ei Ionel, fiul fostei primărițe. „Am început cu moartea soțului meu (ce s a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rugămintea ca D-l Primar să dispună aprobarea majorărei alocației de plată a salariului personalului Bisericei Budești și repararea Bisericei, conform testamentului defunctului donator Dimitrie Castroian”. Destoinicul contabil Sbanțu, explica de-a fir-a păr ce și cum în această delicată ecuație financiară și, mai ales, cum de ajunseseră cei de la Budești ă ceară bani de la Primăria Huși: „...întrucât pe acea vreme această avere lăsată de defunctul donator Dimitrie Castroian se administra de către Primărie și era trecut în bugetul comunei atât
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
spațiului considerat între alte fragmente cărora le asigură legătura și tranziția, dar chiar și în caz de marginalitate, unde intermedierea se asigură între o entitate plină și o alta lipsită de consistență. Lucrarea domnului Teclean este, în esență, o analiză delicată și atentă a nenumăratelor valențe ale problematicii arabe, care pleacă de la analiza parcursului istorico-geografic al limbii arabe și islamului, uneori realizat cu prezența fizică a arabilor, dar alteori aceștia din urmă jucând doar rolul de inițiatori. Tratarea coordonatelor politico-geografice regionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității, ponderi extrem de reduse ale investițiilor de capital, ale fluxurilor comerciale și ale asistenței militare străine primite. Una dintre fațetele cele mai delicate în domeniul regionării teritoriale este problema limitelor unităților (regiunilor) identificate. În cazul demersului de față, acest aspect își pierde însă o parte din încărcătura problematică menționată, întrucât nivelul taxonomic elementar cu care lucrăm este cel al entităților statale, care beneficiază
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
pestriț și superficial, adunat eventual în vreun cămin cultural proaspăt văruit, dar cu ușa desprinsă din una dintre balamale. Iar când între "prelecțiuni" și "populare" se mai interpune complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat delicată. Ce caută, așadar, acești termeni atât de diferiți unul lângă celălalt, ce fel de dialog poate exista între ei, dar, mai ales, ce va fi gândit cititorul ieșean de gazete, la 1863, când privirea i-a căzut pe anunțul că
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Junimea", alte mostre pe care același Liviu Rusu le invocă sunt culese din inițiativele din sânul societății fondate în 1964, unde "iniția ajutorarea celor lipsiți de mijloace și era întotdeauna între cei darnici"7, atitudine culminând cu generozitatea față de Eminescu, delicat deghizată în celebra scrisoare pe care i-o trimite acestuia. Apoi, ajuns ministru al instrucției, face proba puterii de a ierta, repunându-l în drepturi pe Nicolae Ionescu, unul din inamicii săi declarați, sau, devenit ministru al justiției, propune un
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vectorial circulând tocmai sus-amintita posibilitate a întâlnirii cu Celălalt. 7. Prelecțiunea ca strategie de auto-promovare a "Junimii" Teoria aceasta o lansează pentru întâia oară Sorin Alexandrescu, într-un foarte interesant studiu publicat la începutul anilor '9030, menit a sublinia raportul delicat și nu întotdeauna avantajos între "discursul politic" și "discursul cultural". Făcând abstracție de primele prelecțiuni, cele anterioare fondării "Juni-mii", eseistul consideră aceste conferințe ca fiind gândite sub forma unui vector de imagine al Societății, menit a-i pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cum nici celulele nu sunt uniforme. Nu e nimic uniform în viață, căci viața înseamnă creație și diferențiere continuă. Dacă așa se întâmplă în plan general, în toate regnurile, cum să vorbim altfel despre istorie, care e lucrul cel mai delicat, ca un produs inefabil al respirației cotidiene, al prezenței noastre în lume, produs ce nu poate fi însă explicat fără rest, pentru că este rezultatul unui cumul inepuizabil de factori. Complicat, nu-i așa? Să reformulez atunci întrebarea. Cum se raportează
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe Bulevard? La persoana a III-a, Caragiale declară că "posedă secretul de a-și cîștiga vrăjmași noi și de a-și pierde prietenii vechi" (ceea ce se va dovedi că este adevărat), adăugînd narcisiac că e "bestie lacomă de lucruri delicate". Ego-ul și-l surprinde printr-o înșiruire de negații contrazise flagrant în final: "Eu nu sunt un erou, eu sunt un burghez; eu sunt [...] meschino comediante; eu am apucat școlile din vechime; eu nu sunt nici retor, nici poet; eu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Ameliei Welner, soția actorului episod comentat astfel într-un ziar al timpului: "unul dintre acești artiști de frunte lipsește dintr-o cauză care privește personal pe d-l director general și pe care nu o voi releva-o fiind prea delicată." Totuși, din perspectiva lui Slavici, Caragiale "a fost un bun fiu, bun soț și bun părinte" iar Călinescu observa că "familia scriitorului este plină de jupâni Dumitrache mândri de calitatea lor de cetățeni onorabili și plini de orgoliul de familiști
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ceai în primii ani ai căsătoriei, în apartamentul elegant al Maricăi. Pe tot ce plimbi ochii este frumos, fin, de gust: mobilă, tablouri, covoare, argintărie, veselă, tot... un cadru cum și l-a dorit Matei. Ne-a oferit cele mai delicate bunătăți la ceai, într-o atmosferă caldă, intimă, plină de voie bună, curtenie și aleasă vorbire. Marica zâmbea cu duioșie privindu-l. Se bucura că scrie. Finisa pe atunci Craii de Curte-Veche. Începuse și alt roman." De asemenea, prezența distinsei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
is iron my moon a clod of clay / My sun a pestilence burning at noon & a vapour of death în night" (E: 325). Night the Third evocă prăbușirea Ahaniei în non-entitate195. Urizen își respinge Emanația, retezând, prin acest gest, legăturile delicate dintre intelect și plăcere. Falia psihologică, lărgita deja de conflictul din Nopțile precedente, devine încă mai amenințătoare. În același timp, gestul lui Urizen de a înșfacă pletele Ahaniei traduce un gest intens falocratic, ce dezvăluie o atitudine patriarhala, misogina, adoptată
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
abandonezi pozițiile care nu mai corespund și cum să eviți pericolele retragerii. Uneori este necesar să cedezi terenul de mijloc, și acest fapt necesită totdeauna curaj, discernămînt, sînge rece, tărie și răbdare. Politica retragerii este prin natura sa un proces delicat și periculos. Protagoniștii săi sînt permanent prinși în capcana nisipurilor mișcătoare ale politicii. Ei își riscă viața și cariera cu fiecare pas, fiind mereu înconjurați de dușmani nevăzuți care se ascund în ungherele întunecate ale puterii de stat. Ingratitudinea multora
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
impulsurile fizice (precum urinatul, eliminarea de gaze sau de materii fecale) erau controlate prin autoimpunere și supuse unor reguli noi privind "intimitatea"; pudoarea a început să caracterizeze ceremoniile de căsătorie, prostituția și discuțiile pe probleme sexuale; limbajul a devenit mai delicat. Chiar și moartea a devenit mai stînjenitoare pentru cei vii. Manifestarea plăcerii de a face uz de violență, fie în mutilarea dușmanilor în lupte sau în arderea pisicilor de vii (o ceremonie anuală la Paris), a ajuns să fie considerată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
înfiorătoarea piramidă de capete ale altor boieri uciși, cu deosebit sânge rece, chiar în incinta palatului domnesc, la un ospăț. Romanticii au cultivat cu precădere antitezele, iar dacă Lăpușneanu este imaginea tiranului sângeros, doamna Ruxanda păstrează în ea ceva angelic, delicat. Cu toate acestea, în calitate de mamă reușește, pentru a-și salva fiul amenințat de tată să fie ucis, deoarece i-a succedat la tron, să recurgă la un gest de mare curaj, acela de a-și otrăvi soțul aflat pe patul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
strămoși. Vitoria Lipan rămâne imaginea unuia din cele mai puternice personaje feminine din literatura română. într-o însemnare autobiografică, poetul Cincinat Pavelescu scria aceste rânduri: „Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor.” Poate nu perfecte din punct de vedere artistic, unele poezii au rezistat trecerii timpului și curentelor literare mai mult prin faptul că au evocat chipul matern și au evidențiat rolul decisiv al mamei în viața
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
niciodată plăcinta.” Tenneva Jordan „Expresia «mamă muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame simte prezența copilului adorat chiar și înlăuntrul celui mai degradat om.” George Eliot „Femeile știu cum să crească un copil. Ele stăpânesc o îndemânare simplă, fericită, delicată de a pune scutecele, a încălța piciorul unui copil și a îngâna cuvinte dulci fără nici un sens. Iar sărutul lor capătă un sens deplin într-o lume dezolantă.” Elizabeth Barrett Browning „Decizia de a avea un copil este una crucială
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
atât de adâncă, puternică și de întreagă ca cea a lui Lică Sămădăul din Moara cu noroc? întreba criticul sau un personagiu atât complicat și atât de profund omenesc ca acela al cârciumarului, sau un personagiu cu țesătură atât de delicată și completă, în desfășurarea ei, ca a cârciumăresei din aceeași nuvelă? Și al doilea, care dintre ei a putut înnoda o intrigă dramatică mai în stare să pună în relief stările fundamentale sufletești ale personagiilor așa cum o întâlnim în aceeași
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca și despre remarcabilele sale înclinații muzicale. Nuvelele fantastice În vreme de război, Calul Dracului − pentru a aminti doar două dintre cele mai importante ca referință în acest caz − fac dovada muzicalității sale prin felul în care este evocată natura. Delicate notații ale cadrului nocturn sau ale unui peisaj scuturat de viscol, descrieri laborioase de senzații organice sau percepții vizuale se cristalizează în pagini memorabile în care natura devine ecoul insidios al unor stări sufletești alienate. În afara de faptul că aflăm
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Pe fiica părintelui Trandafir o chema Maria precum icoana cea mai dragă preotesei era chipul Sfintei Maria, Maica Domnului. Nimeni nu va mai folosi însă acest nume atunci când se va referi la copilă. Nici măcar naratorul. Fiica cea mai mică și delicată a popii Tanda împodobită cu pălărie de paie și flori roșii e o Măriucă. Și măritată tot Măriucă va fi. Scriitorul pare să ocolească acest nume, din același motiv pentru care Eminescu îl preferă în lumea sa calmă și hieratică
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e greu de contestat. Desigur, problema e cum se face trecerea de la istoric la mitic, altfel spus cum se manifestă acel proces de "eroificare" care conduce la transmutarea realului și la absorbția sa în imaginar... Problema e cu atît mai delicată cu cît se distinge, în astfel de construcții mitice, prezența, mai mult sau mai puțin importantă, a unui anume tip de manipulare voluntară. Fără să evocăm realitatea contemporană cu acele forme sistematice și susținute ale propagandei politice, observăm că însăși
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
perfect, neexistînd alte cuvinte și alte semne decît acelea prin care un puternic impuls lăuntric afectiv obliga organele să se manifeste prin vorbire și gest. Dacă ne gîndim la dificultatea deosebită pe care o simțim atunci cînd exprimăm altora senzații delicate sau sublime, de care totuși sîntem realmente conștienți, e ușor să înțelegem de ce oamenii identificau intelectul lor cu al altora. [...] Se spune că pe atunci un suspin doar, un cuvînt, un gest, care acum este semnul imperfect, vag sau echivoc
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]