5,763 matches
-
ceasornicar, vârful baghetei « picură » fiecare intrare, fiecare sunet din partitură. Nu face « balet » cu brațele, fiindcă nu dorește spectacol în fața publicului, ci esență din partea orchestrei. Versiunea concentrată a baletului lui Prokofiev a dispus de fluența pașilor de dans pe poante, dirijorul nelăsând să-i scape nici un efect din suculenta partitură a compozitorului rus. Coloritul orchestral viu a alternat permanent în discursul muzical cu ritmul variat și melodia inedită, suita având adeseori tablouri vizuale cinematografice. Concertul oaspeților ruși s-a deschis cu
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
a Palatului. A cântat fără nerv, cu pianissime exagerate (care nu s-au auzit nici măcar până în rândul 10 de fotolii), cu lirisme de un romantism depășit, fără nici o legătură cu stilul pasional al marelui clasic rus. Zadarnic a încercat dirijorul Alexeev să modeleze Canzoneta din partea lentă a Concertului, spre a împrumuta discursului viorii o incandescență superioară cerută de partitură (părăsind temporar bagheta pe întreaga mișcare lentă), că Nikolaj Znaider a rămas de neclintit. A ratat aproape toate flageolettele din cadență
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
în anul 1918 de Ernest Ansermet ca un important instrument de cultură, de frumusețe, de formare a gustului, și a îndeplinit misiunea consecvent de la începuturi, pe când radioul încă nu exista, și până astăzi. Potrivit voinței întemeietorului, unul dintre marii dirijori și muzicologi ai epocii moderne, a contribuit puternic la îmbogățirea vieții muzicale din Geneva, din Europa și din lume. În spiritul tradiției aproape centenare de a asimila și impune publicului larg creațiile fundamentale apărute în prima parte a secolului XX
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
locul cuvenit, o bunăstare fundamentală, un confort s-a instalat ca mesaj dominant către ascultători. N-au fost momente de mare profunzime, nici de avânt înaripat, iar dramatismul s-a exprimat cu măsură. Poate că de aceste limite e responsabil dirijorul, Marek Janowski, meșteșugar eficient care a condus cu eleganță și justă măsură, dar fără a impune o viziune dinamică specific brahmsiană. Intervențiile solistice impecabile au întărit impresia de profesionalism superior al colectivului artistic. În partea a doua, Adagio ma non
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
deux-ul din actul trei) care adaugă parcă un plus de vrajă discursului muzical, ceea ce nu părea a fi posibil. Și totuși, datorită intuiției și înțelegerii spiritului compozitorului, Gheorghe Iancu redă acestui BALET mirajul atât de bine exprimat în cuvinte de dirijorul Tiberiu Soare: „poate că în Lacul Lebedelor nu există personaje. Sunt doar suflete care dansează”. Costumele italiencei Luisa Spinatelli, plasate undeva în secolul XIX, rafinate, cu modele și culori aristocratice, ce au îmbrăcat balerinele până la glezne (actul I), conferindu-le
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
la început confuz, apoi ceva mai adunat, nu a oferit spectaculosul de la premieră, parând deja obosit, iar orchestra, deși într-o formă acceptabilă, mai aducea pe ici pe colo cu câte o fanfară. Deh! O fi fost vacanța prea lungă. Dirijorului Tiberiu Soare, pe care sincer îl apreciez, i-aș aminti că nu e suficient să știi muzică ca să dirijezi balet. Trebuie să le înțelegi profund pe amândouă, pentru ca altfel apar acele prea mari diferențe de tempo, inadvertențe și decalaje, ce
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
de spectacole muzical - umoristice cu cele mai reușite momente artistice selectate de-a lungul anilor din repertoriul revuistic, pe texte de Mihai Maximilian, Octavian Sava, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Dan Mihăescu, Adrian Lustig ș. a. Orchestra Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” (dirijor, compozitorul Dan Dimitriu) și excelentele reprize coregrafice susținute de Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” (coregrafia: Cornel Popovici) au completat un show total. Scenografia aparține arh. Theodora Dinulescu și Anei Iulia Popov, iar aranjamente muzicale sunt semnate
Dup? 25 de ani.... by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83699_a_85024]
-
foarte mare, avid de a participa la o după amiază muzicală de excepție. La început am ascultat Simfonia nr. 10 pentru orchestră de coarde în si minor de Felix Mendelssohn Bartholdy, unul dintre marii artiști aniversați în 2009. Formația fără dirijor a dat o elegantă întrupare sonoră acestei bijuterii pline de freamăt și volubilitate. Ethosul tonalității de bază, caracterizat prin sentimentul singurătății și melancolie a cunoscut o compensare echilibrată în energia și verva spontană a episoadelor contrastante. Tonul general al interpretării
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
și melancolie a cunoscut o compensare echilibrată în energia și verva spontană a episoadelor contrastante. Tonul general al interpretării a beneficiat de coerența naturală a ansamblului. De aici încolo, pe scenă s-a aflat, în dubla calitate de solist și dirijor. Cu pianul plasat în mijlocul orchestrei, având corpul rezonator orientat către interiorul scenei și capacul deschis doar pe jumătate, artistul a comunicat din pornire mesajul contopirii cu ansamblul, prin alegerea formulei de așezare în spațiu cât mai apropiată de practica lui
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
real german la Timișoara și tot în perioada respectivă se conturează direcția dezvoltării sale ulterioare; muzica. Astfel va frecventa Academia de muzică din Cluj care i-a asigurat baza profesării sale ca dascăl de muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral, recte operetă. A predat obiectul muzica la școli de predare în limba germană, mai întâi la Timișoara, înainte de război la „Banatia” iar după ce a fost concentrat în armata română, la viitorul liceu „Lenau”, evidențiându-se mai
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde muzica de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de repertoriu pentru concertele prezentate de formațiile pe care le conducea Franz Stürmer se apropie și de compoziție, prelucrând folclorul german din Banat și scriind câteva cântece de masă, cum se solicita atunci. Ne-
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
atunci. Ne-au rămas în amintire lucrările: Die wahre Lieb, Ich bin a Schwob, Mein Heimatdorf, S’Leni dar mai ales mult cântatul Wen mein Diandel am Abend um Wasser geht. După dispariția sa la 14 oct. 1983 amintirea profesorului, dirijorului, violonistului și compozitorului Franz Stürmer este prezentă la Reșița prin darea numelui său formației corale a Asociației germane de cultură și educație a adulților ce are un aport cert în peisajul muzical al orașului.
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
simfonici ca Beethoven, Brahms, Șostakovici, Ceaikovski, Mahler, Rahmaninov, Prokofiev, (aceasta este zona principală de lucru) alături, bineînțeles de Mozart și Schubert. D. N.: Ca violonist ați interpretat și muzică contemporană (Rodion Schedrin, Benjamin Yusupov chiar v-au dedicat lucrările). Ca dirijor intenționați acest lucru? M. V.: Da, deja dirijez și studiez muzică contemporană. Acum pregătesc pentru un festival o lucrare a compozitorului francez Francois Rousseau, care a avut premiera anul trecut la Bordeaux. D. N.: În lumea muzicală sunt doar câțiva artiști
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
o lucrare a compozitorului francez Francois Rousseau, care a avut premiera anul trecut la Bordeaux. D. N.: În lumea muzicală sunt doar câțiva artiști care, fiind foarte buni instrumentiști, au și o carieră dirijorală de succes. Care sunt provocările ca dirijor? M. V.: Pentru mine, ca dirijor, înseamnă să găsesc căi noi de a comunica cu orchestra; să inspiri și să poți atinge fiecare muzician prin stabilirea unui contact cu fiecare în parte. Acest lucru este esențial pentru un dirijor. Scopul dirijorului
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
Francois Rousseau, care a avut premiera anul trecut la Bordeaux. D. N.: În lumea muzicală sunt doar câțiva artiști care, fiind foarte buni instrumentiști, au și o carieră dirijorală de succes. Care sunt provocările ca dirijor? M. V.: Pentru mine, ca dirijor, înseamnă să găsesc căi noi de a comunica cu orchestra; să inspiri și să poți atinge fiecare muzician prin stabilirea unui contact cu fiecare în parte. Acest lucru este esențial pentru un dirijor. Scopul dirijorului este de a fi conectat
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
provocările ca dirijor? M. V.: Pentru mine, ca dirijor, înseamnă să găsesc căi noi de a comunica cu orchestra; să inspiri și să poți atinge fiecare muzician prin stabilirea unui contact cu fiecare în parte. Acest lucru este esențial pentru un dirijor. Scopul dirijorului este de a fi conectat la fiecare muzician, de a-i aduce pe toți împreună pentru o singură idee în care credem. D. N.: Ați fost foarte apropiat de maestrul Rostropovici. V-a influențat în vreun fel în
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
dirijor? M. V.: Pentru mine, ca dirijor, înseamnă să găsesc căi noi de a comunica cu orchestra; să inspiri și să poți atinge fiecare muzician prin stabilirea unui contact cu fiecare în parte. Acest lucru este esențial pentru un dirijor. Scopul dirijorului este de a fi conectat la fiecare muzician, de a-i aduce pe toți împreună pentru o singură idee în care credem. D. N.: Ați fost foarte apropiat de maestrul Rostropovici. V-a influențat în vreun fel în cariera dirijorală
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
maestrul Rostropovici. V-a influențat în vreun fel în cariera dirijorală? M. V.: Da, mi-a dat un foarte bun exemplu despre cum să ajung un muzician complet. După cum se știe, Rostropovici a fost un mare violoncelist și, deasemenea, un mare dirijor, iar eu am înregistrat alături de el cu siguranță cele mai frumoase albume ale mele. Ca dirijor a fost un acompaniator excelent. Pe mine m-a inspirat ca dirijor înainte de toate, și abia apoi l-am cunoscut ca violoncelist. A
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
foarte bun exemplu despre cum să ajung un muzician complet. După cum se știe, Rostropovici a fost un mare violoncelist și, deasemenea, un mare dirijor, iar eu am înregistrat alături de el cu siguranță cele mai frumoase albume ale mele. Ca dirijor a fost un acompaniator excelent. Pe mine m-a inspirat ca dirijor înainte de toate, și abia apoi l-am cunoscut ca violoncelist. A fost deasemenea un profesor deosebit și m-a inspirat să predau și să fiu eu însumi profesor
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
știe, Rostropovici a fost un mare violoncelist și, deasemenea, un mare dirijor, iar eu am înregistrat alături de el cu siguranță cele mai frumoase albume ale mele. Ca dirijor a fost un acompaniator excelent. Pe mine m-a inspirat ca dirijor înainte de toate, și abia apoi l-am cunoscut ca violoncelist. A fost deasemenea un profesor deosebit și m-a inspirat să predau și să fiu eu însumi profesor. A fost mentorul meu în muzică. D. N.: Se știe căm după ce
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
ci o să am mai puține concerte ca violonist deoarece va trebui să combin cele două activități. D.N.: Când intenționați să reveniți pe scenă ca violonist? M. V.: Mă gândesc la stagiunea 2010-2011 sau 2011-2012. Depinde, pentru că am angajamente foarte bune ca dirijor, așa că vor fi probabil unul sau două turnee ca dirijor prin întreaga lume. Sunt dirijor principal la Filarmonica din Baku și colaborator la Filarmonica din Moscova, așa că este destul de dificil. Nu am timp pentru vioară deocamdată, dar în viitor
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
să combin cele două activități. D.N.: Când intenționați să reveniți pe scenă ca violonist? M. V.: Mă gândesc la stagiunea 2010-2011 sau 2011-2012. Depinde, pentru că am angajamente foarte bune ca dirijor, așa că vor fi probabil unul sau două turnee ca dirijor prin întreaga lume. Sunt dirijor principal la Filarmonica din Baku și colaborator la Filarmonica din Moscova, așa că este destul de dificil. Nu am timp pentru vioară deocamdată, dar în viitor voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
D.N.: Când intenționați să reveniți pe scenă ca violonist? M. V.: Mă gândesc la stagiunea 2010-2011 sau 2011-2012. Depinde, pentru că am angajamente foarte bune ca dirijor, așa că vor fi probabil unul sau două turnee ca dirijor prin întreaga lume. Sunt dirijor principal la Filarmonica din Baku și colaborator la Filarmonica din Moscova, așa că este destul de dificil. Nu am timp pentru vioară deocamdată, dar în viitor voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența ca dirijor cântați la vioară
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
întreaga lume. Sunt dirijor principal la Filarmonica din Baku și colaborator la Filarmonica din Moscova, așa că este destul de dificil. Nu am timp pentru vioară deocamdată, dar în viitor voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența ca dirijor cântați la vioară diferit? M. V.: Bineînțeles, tot ce am învățat în viață, pe lângă vioară, m-a format ca muzician. Vioara nu este decât o singură expresie a muzicii. De exemplu, după ce am început să cânt la violă, am descoperit un
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
condus de Carmen Cârneci, ansamblul „Pro Contemporania” condus de Irinel Anghel... Lor li se alătură formațiile Trio „Contraste” - o admirabilă formație de soliști concertiști, formația de instrumente de percuție „Game” condusă de Alexandru Matei, Corul de cameră „Preludiu” condus de dirijorul Voicu Enachescu, corala camerală „I.C. Danielescu” condusă de Valentin Gruescu... Așadar, un veritabil serial de concerte camerale și simfonice a fost găzduit la Ateneul Roman, în cadrul primului mare moment al recentei ediții a Festivalului enescian. Generații diferite. Muzică de largă
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]