5,918 matches
-
autorii: aceea a științei politice. Trebuie spus dintru Început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
produs secundar obținut la prelucrarea │celulozei (pastei de hârtie) tip sulfat. Produsul │final conține aproximativ 90 % acizi rezinici │și 10 % substanțe neutre (compuși neacizi). Fracția de acizi rezinici este un amestec │complex de acizi diterpenoizi monocarboxilici │izomeri având formula moleculară empirică C(2)0H(30)O(2), în principal acid abietic. Substanța este purificată prin stripare cu │vapori de apă sau prin distilare cu vapori de │apă în contracurent Descriere │Solid dur, de culoare galbenă spre chihlimbar │deschis Identificare A. Solubilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
produs secundar obținut la prelucrarea │celulozei (pastei de hârtie) tip sulfat. Produsul │final conține aproximativ 90 % acizi rezinici │și 10 % substanțe neutre (compuși neacizi). Fracția de acizi rezinici este un amestec │complex de acizi diterpenoizi monocarboxilici �� │izomeri având formula moleculară empirică C(2)0H(30)O(2), în principal acid abietic. Substanța este purificată prin stripare cu │vapori de apă sau prin distilare cu vapori de │apă în contracurent Descriere │Solid dur, de culoare galbenă spre chihlimbar │deschis Identificare A. Solubilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
produs secundar obținut la prelucrarea │celulozei (pastei de hârtie) tip sulfat. Produsul │final conține aproximativ 90 % acizi rezinici │și 10 % substanțe neutre (compuși neacizi). Fracția de acizi rezinici este un amestec │complex de acizi diterpenoizi monocarboxilici │izomeri având formula moleculară empirică C(2)0H(30)O(2), în principal acid abietic. Substanța este purificată prin stripare cu │vapori de apă sau prin distilare cu vapori de │apă în contracurent Descriere │Solid dur, de culoare galbenă spre chihlimbar │deschis Identificare A. Solubilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
soluție simplă. În această lucrare vom încerca să definim și să înțelegem comportamentul agresiv în contextul interacțiunilor sociale. Pentru început vom defini agresivitatea și diferitele sale forme de manifestare, abordând ulterior problematica factorilor și moderatorilor comportamentului agresiv. Cu ajutorul diferitelor studii empirice vom elabora o listă deloc exhaustivă a factorilor individuali și contextuali. Stabilirea legăturilor dintre acești factori și consecințele afectiv-cognitive ale comportamentului agresiv ne va permite să urmărim evoluția perspectivelor teoretice. Vom analiza apoi diferitele metode și tehnici de măsurare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările făcute de Dodge et al. (1987) și alți specialiști (vezi Tedeski și Felson, 1994), indiferent de conceptul utilizat, reprezintă adevărate suporturi empirice solide pentru distincțiile de mai sus. Așadar, studiile asupra comportamentul agresiv la animale nu ne ajută prea mult în încercarea de a înțelege comportamentul agresiv la oameni, modelele animale putând fi utile doar în explicarea funcționării primare (biologice) a organismului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și agresivitatea sunt adesea asociate cu zăpușeala. Și oricine folosește în mod curent expresii de genul "îmi fierbe sângele în vine" sau altele ce conțin cuvinte precum "căldură, fierbințeală" încearcă să stabilească un raport între furie și temperatura crescută. Studii empirice asupra acestui fenomen apar la sfârșitul secolului al XIX-lea atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii (a se vedea Anderson și Anderson, 1998). În ciuda caracterului rudimentar al metodelor folosite, rezultatele sugerează deja o legătură reală între gradul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi însă cu greu asociate variațiilor de temperatură. Analizele recente demonstrează că efectul factorului regional persistă indiferent de factorii culturali (Nisbett, 1993). Studiile din laborator adeveresc și ele legătura existentă între factorii de mediu și probabilitatea agresivității. Mai multe cercetări empirice relevă că dispoziția proastă cauzată de temperaturile înalte îl determină pe individ să emită judecăți negative despre ceilalți. În timpul unor studii experimentale realizate de Griffitt și colegii săi (Griffitt, 1970 citat de Griffitt și Veitch, 1971), studenții trebuiau să-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scăzut sau mediu de 18 C), ținând cont și de posibilitatea intervenției altor factori capabili să crească nivelul emoțiilor negative. Rezultatele sunt cele sugerate de modelul NAE, dar nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Divergența dintre rezultatele studiilor empirice și ale studiilor de arhivă se datorează faptului că, în cazul experimentelor în laborator, subiecții știu cu siguranță că pot opri experimentul oricând și părăsi sala, în timp ce în viața reală această eventualitate nu există (Bell și Baron, 1981; Bell și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au de cele mai multe ori antecedente psihopatologice, sunt impulsivi și caută senzații tari (Arms et al., 1997; Mustonen, Arms și Russell, 1996 citați de Russell et al., 1998). Există chiar și cercetări asupra factorilor implicați în declanșarea revoltelor, doar că studiile empirice sunt rare. Revoltele pe stadioane sunt adesea declanșate de grupuri de indivizi și foarte rar de indivizi solitari. Studiile experimentale și cele realizate în teren consemnează că probabilitatea violenței sau a comportamentului antisocial este direct proporțională cu mărimea grupului. Russell
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
extern, noțiunea poate fi folosită și într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un sens mai specific, caz în care frustrarea poate să corespundă cu absența unei recompense așteptate. Primele cercetări empirice asupra relației dintre agresivitate și frustrare au fost realizate de Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears în 1939. Într-un raport elaborat de Hovlan și Sears (1940 citat de Berkowitz, 1993, p.77), autorii descriu rezultatele unui studiu istoric asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii al căror comportament a fost urmărit nu aveau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și la oameni atunci când aceștia sunt supuși unor stimulări "ostile" în condiții naturale sau de laborator. O stimulare este considerată "ostilă" dacă provoacă din partea organismului o reacție destinată să-i
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de comportament au prejudecăți rasiale. Dar acești indivizi par să fie mult mai agresivi în general, indiferent de apartenența etnică a victimei (Leonard și Taylor, 1981 citat de Baron et al., 1994). Aceste ipoteze au fost parțial validate de studiile empirice. Cu excepția câtorva experimente, rezultatele studiilor scot în evidență joncțiunea unui ansamblu de factori ce determină alegerea victimei aparținând unui grup etnic diferit de cel al agresorului (Leonard et al., 1981). Studiile efectuate de Donnerstein et al. (Donnerstein și Donnerstein, 1973
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
afectuoase în comparație cu cei îngrijiți de către persoane distante și indiferente își amintesc mai degrabă comportamentele de ajutorare decât cele de joacă. Continuitatea emoțiilor pozitive și a protecției primare contribuie la formarea unei viziuni pozitive despre lumea socială și despre sine. Cercetările empirice demonstrează că afecțiunea părinților joacă un rol major în dezvoltarea emoțiilor, competențelor și comportamentelor sociale adaptate. Practicile disciplinare exersate în sânul familiei par să fie decisive în dezvoltarea unei identități pozitive și a interesului pe care copilul îl va manifesta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în calcul rolul eventualilor factori în declanșarea și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale vor introduce această probabilitate. De la apariția sa, teoria frustrare-agresivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv ca având origini interne determină formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la o persoană izolată este posibilă în cazul în care ținta acțiunilor este un obiect neînsuflețit sau propriul corp. Totuși unele date empirice au arătat că dacă un animal este supus singur tratamentului experimental, el nu va manifesta nici un fel de reacție agresivă, în schimb va ataca în prezența unui membru din aceeași specie (Blanchard, Blanchard și Takahashi, 1978; Ulrich et al., 1962
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
celălalt, evaluate și apreciate ca fiind în conformitate cu normele la care observatorul a ales să se raporteze, putând fi explicate și altfel decât în funcție de stările psihologice sau neurofiziologice ale individului. Teoriile socio-cognitive Carențele modelelor motivaționale și asociaționiste în explicarea rezultatelor studiilor empirice, dar și progresul în înțelegerea proceselor afective și cognitive i-au condus pe teoreticieni la ideea de a explica comportamentul agresiv prin intervenția și interacțiunea proceselor afective și cognitive. Din punct de vedere istoric dezvoltarea concepțiilor cognitive coincide cu studiul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au stabilit o listă de variabile situaționale (provocare, alcool, violență mediatizată, anonimat, temperatură, efectul armei de foc) și individuale (sex, personalitate, diferențe biologice) care par să aibă o oarecare legătură cu agresivitatea din lumea reală. Cercetătorii au examinat ulterior rezultatele empirice publicate în perioada 1974-1996 pentru a compara efectul acestor variabile asupra a ceea ce se întâmplă în viața reală. Rezultatele cu privire la variabila "gen" arată că bărbații sunt mai agresivi și în laborator și pe teren cu o mică diferență atunci când este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abordări sunt necesare și complementare, mai ales dacă este vorba despre găsirea unei soluții viabile pentru o problemă socială precum agresivitatea. Decalajul despre care vorbim subliniază pur și simplu nevoia unor noi tentative conceptuale mult mai extinse, însoțite de aplicații empirice care să verifice și să explice rezultatele noilor conceptualizări teoretice. Bushman și Anderson (1998) consideră că în loc să adâncească decalajul prin afirmații care să susțină fiabilitatea unei abordări în detrimentul alteia, ar fi mai prudent să se încerce localizarea originii decalajului dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la învățarea gândurilor, atitudinilor și comportamentelor agresive, (b) la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea reală și față de victimele acestei agresiuni, (c) la inducerea ideii că frica este ținta agresivității (Smith și Donnerstein, 1998). Începând cu anii 1970, studiile empirice au semnalat efectul din ce în ce mai mare al violenței mediatizate asupra învățării și manifestării agresivității. În societățile moderne, indivizii sunt frecvent supuși violenței, reale sau fictive. Invazia mijloacelor media de-a lungul secolului XX a permis o transmitere rapidă și masivă de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate. Totuși această abordare se dovedește a fi destul de vulnerabilă la critici din lipsă de probe empirice și din cauza raționamentelor mult prea simpliste. În opinia lui Anderson și Bushman (2001), procesele de învățare, activare și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ales pentru reușita metodei sale de intervenție pentru reducerea intimidărilor în școală. În cadrul programului de prevenție, toți profesorii și directorii de școli primare (7-13 ani) și gimnaziale (14-16 ani) au primit, pe lângă articolele cu privire la comportamentul de intimidare și rezultatele studiilor empirice asupra temei, recomandări referitoare la necesitatea unor intervenții. Trebuia să se intervină și să se discute cu fiecare copil agresor, mai întâi în privat, apoi în grup, ca în final să li se ceară acestor copii să renunțe la comportamentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
concluzia că agresivitatea nu duce în mod obligatoriu la reducerea activării fiziologice sau a tendințelor agresive. Rezultatele obținute demonstrează că doar agresivitatea însușită ca un comportament instrumental folosit împotriva unei ținte specifice poate diminua tensiunea indusă de provocare. Alte studii empirice arată că doar angajarea în activități violente precum sporturile violente nu diminuează sentimentele de ostilitate, ci dimpotrivă le sporesc. Aceleași rezultate s-au înregistrat și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aplicării lor. Prin definiție, pedeapsa este o tehnică folosită pentru a modifica un comportament. Pedepsirea unui copil vizează inhibarea comportamentului pentru care este pedepsit. Pedeapsa este un eveniment foarte complex, mai ales dacă sancționează un act de agresiune. Rezultatele studiilor empirice arată că pedeapsa nu poate fi eficientă decât dacă este justificată și administrată în mod regulat, într-un climat familial afectuos și imediat după săvârșirea comportamentului interzis (Blanchard și Blanchard, 1986; Baron et al., 1994). Se crede, în general, că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]