6,728 matches
-
crearea straturilor catilinare". Astfel, alături de temperatorii caragialieni, ei depun mărturie "despre viața publică și privată românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea". Evident, primul exemplu în ilustrarea acestei tipologii se dă din romanul Geniu pustiu, un "roman erotic și eroic", în care se face "evocarea revoluției, a prădărilor și a uciderii, a legii talionului". Exegetul vorbește acum despre "iconica familie a neliniștiților și însinguraților, a naturilor catilinare", apelând, în acest sens, la observațiile făcute și de Eugen Simion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aer de comedie mondenă, frivolă, sentimentală și destul de excentrică", fiind construită ca "o farsă cu urmări incalculabile", narațiunea alunecând spre o "comedie ludică" întrucât "drama jucată de eroi se revarsă în viața lor reală și aceasta capătă accente tragice" [...] "comedia erotică vine și din prezența constantă a dialogului, a "intrigii" și travestiului, a aparté-urilor, a importanței pe care o capătă, în ansamblu, tensiunea întreținută de jocul replicilor". În Cezara, în "descrierile pitorești", se strecoară "lejer o notă comică". Dar incursiuni analitice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
decât un simbol falic [...]. Florile artificiale cu cari se joacă fata în singurătatea ei nu pot viza decât "jocul" artificial, adică jocul auto-erotic". În același sens este interpretat și poemul Luceafărul. Dr. C. Vlad vede și aici o relație strict erotică între fata de împărat, Hyperion/Luceafărul și Cătălin, în ecuația cărora intervine "Dumnezeu-tatăl". Iată ecuația:"1. Femeia la care râvnește eroul (fata de împărat); 2. Eroul Cătălin + Hyperion = feciorul de împărat + eroul smeu; 3. Tatăl care se opune Dumnezeu + tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
afectivă în lecturile sale, de-a lungul anilor, la diferite vârste și în funcție de treptele maturizării, a dobândirii unui cuantum de cuprindere, mereu mai aprofundată, a fenomenului poetic în universalitatea lui. Când eram adolescent spune Eugen Simion citeam Luceafărul și poeziile erotice; mai târziu am descoperit Scrisorile și marile poeme filosofice, am trecut apoi, la Odă (în metru antic), Rugăciunea unui dac și la micile poeme onirice cu accente baudelairiene și nervaliene, cum ar fi Iar fața ta e străvezie. Sub influența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Un alt mit este cel al "dascălului (înțeleptul, magul)", personajul misterios care știe să citească din cartea lumii, fiind "urmașul zeilor din timpurile mitice"; o poezie în care își află loc "metafizica negației absolute". Un al patrulea mit este cel "erotic", cel din "micile poeme bucolice" dar și din "poezia filosofică" a Luceafărului. Expresia lui este variată, într-un loc "sugerează voluptatea adormirii", în altul "melancolia incompatibilității dintre bărbat și femeie, nostalgia neîmplinirii, chinul dulce, oximoronic". Mitul "oniric" stă la baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
înaintat într-o metafizică a haosului și a disperării". Se punctează poemele Gemenii, Strigoii, cu stăruință asupra Odei (în metru antic), o odă a geniului "mistuit de propriul vis, o rugă abstractă", aflat în fața "însingurării cosmice". O recapitulare a poeziei erotice (Floare albastră, Făt-Frumos din tei, Lacul, Dorința, Atât de fragedă etc.) relevă "o poezie mozartiană", o poezie "îngândurată, melancolizată, în tonalități moi" ce structurează "o poetică a grațiosului" și "spiritualizează emoția" dând un sens specific noțiunii de dor, "de abstragere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Vasile Pogor îi prezintă societății "Junimea" (înființată în 1863). 1867. La începutul anului, N. Gane prezintă la "Junimea" prima sa nuvelă, Fluierul lui Ștefan, scrisă, după cum recunoaște autorul însuși în Cum am început a scrie, sub influența unor puternice trăiri erotice pentru o fată, Maria, din orașul natal, și în urma unei excursii deosebite la Brădățel, lângă Fălticeni. Fiind foarte, emoționat, Gane nu și-a putut citi manuscrisul. Bun lector (alături de Eminescu), Titu Maiorescu a citit deosebit de expresiv compunerea lui N. Gane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și deci reproductibil. Dacă nu-l simți, nu te atrage la a-l respecta. Ca o paranteză, mi-aș expune părerea. Elementul esențial al Mărțișorului e răsucirea a două culori: albul și roșul, adică femeia și bărbatul; mesajul, cel puțin erotic, dar și mai mult, e evident și datează poate din neolitic. Oricum, pe ceramica de Cucuteni există doar aceste culori, plus negrul, adică pământul. Am putea spune că e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lipsite de valoare și uneori de bun simț, ca de exemplu divorțul Monicăi Columbeanu, amănunte neapetisante despre soacra cântărețului Pepe și legăturile ei cu vrăjitoare brunete. Pe scena televiziunii apar cântărețe mai mult goale decât îmbrăcate, care fac cele mai erotice mișcari în dans și își arată toate amănutele anatomice intime. De ce, oameni buni? Am colindat în ultimii 30 de ani 27 de țări în trei continente și vă spun sincer, cu mâna pe inimă, că nicăieri nu am văzut fete
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Pif începe iarăși lamentațiile despre viața asta nenorocită, toți te bate, toți te-njură. Atacă. Nu știe decât să atace. Pentru a nu fi atacat. Pentru că, de fapt, el e un pur. Se vaită. Suferința pentru el are o componentă erotică, aș zice. Așa trec zilele. La muncă. În folclor așa se spune cumva conspirativ între bețivi, că „noi mergem la muncă“. Asta presupune că beția este activitate în sine. Chiar dacă din start băutul presupune o non-activitate. Probabil, omul care scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fraza căruia se vede un fel de maliție bonomă. Un sarcastic care vrea să facă pe habotnicul - și nu-i iese, iar lucrul ăsta nu se iartă. L-au chemat la un simpozion, o paranghelie de tot râsul, despre literatura erotică. Păi, acum? Asta trebuia să se întâmple cu vreo douăzeci de ani în urmă. Atunci nu era defel bisericos și nici nu încerca să găsească în cuvintele searbede și banale ale popilor sau în cele două-trei boscorodeli ale vreunui țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și noi, vecinii consternați, pe prispa casei sau În mijlocul curții, cu degetele Între picioare, chircită și sugrumată de spasmuri. N-am mai avut niciodată prilejul, În tot restul vieții mele, să mă Îngrozesc În așa măsură de prăpăstiile infernale ale eroticului. Preotul cel nou al satului, „teolog absolut“ de la Sibii, era, se pare, exilat În această văgăună iarăși dintr-o pricină cu păcat; preoteasa, mândră, frumoasă și plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fel, a „anarhistului“ blajin și inofensiv Panait Mușoiu (remarcat Într-o vreme pentru constanța ideilor (!) sale de sibaritul rector Coco Dumitrescu), dar maniac grafoman și editor de broșurele necitite, sordid și mirosind a țap În plin rut (a fost un erotic până la bătrâ nețe), locuind În magazia cărților lui (toată iarna, fără foc); și a subscris, bunul dr. Robin, dimpreună cu Dobrogeanu-Gherea și cu N.D. Cocea, acțiuni la tipografia Poporul, În care s-a tipărit Viața socială cu primele poezii de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceea ce Însemna că sărmana virtute nu este În prea mare favoare nici chiar În lumea abstinenților. Puritanismul lui Bucuța sta mai degrabă ca o mască rigidă pe sufletul acestui om prea sensibil, senzual și pasional, cu pu ter nice instincte erotice abia trădându-se În unele poezii ale lui, În aluzii și jocuri de cuvinte de care se folosesc Îndeobște toți obsedații sexual. Qui dit puritain, dit méchant. De aci legenda „răutății“ aces tui om (care mi se plângea: „Spune tu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Încumetându-mă, peste astea toate, să scriu această carte de debut și de lăsare de cortină. Cartea a șasea Moralist fără moralitate Gama cromatică a eternului feminin dintr-o jumătate de veac (1900-1950). - Conjuncțiile fericite ale horoscopului În explicarea fenomenului erotic la eroul nostru. - Tristeți, tris teți postume. - Marea cu fascinațiile și seducțiile ei, cu femeile, aventurile, bu curiile și regretele pe urma ei. - Cum că experiența noastră cu femeile ne oferă o metodă de cunoaștere filozofică, practică și transcendentă. - Ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu a avut nici o Înrâurire asupra copiilor acestui brav cusător de dosare, cum nici asupra celorlalți copii din mahalaua noastră deocheată. Iar În ce mă privește, nu mi-am recunoscut nici o urmă de cinism, sa dism sau numai priapism În erotica existenței mele pe urma acestor vecinătăți cu rele exemple. Am fost, dimpotrivă, și să-mi iertați expresia: un „sentimental“, un emotiv În fața femeilor, om al pasiunilor mele de care nu m-am rușinat niciodată și n-am să mă rușinez
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sedus și violat, spre rușinea mea că v-o spun aci, ca pe un licean, des chizân du-mă la pantaloni. Alta, pogorâtă, să juri, nu altceva!, din pânzele pictorilor prerafaeliți celebrați de Ruskin, m a stupefiat cu erudiția ei erotică, dezarmându-mă de toate armele mele ancestrale, atât de ofensive pe atunci. Alta, atât de tânără și de suavă, mă târa de mână spre intrările din dos ale hotelului Opera, și nu fiindcă nu-i cunoșteam subsolurile, infern delec tabil
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și trist: „E totuși frumos lirismul, nu-i așa?... E frumos!“ Alta... și atâtea altele Încă, ce mai Încolo?, stăteau totdeauna gata să-mi dovedească, fără ca tu să te gândești măcar a le pretinde, că sunt posesoarele unei Întregi tehnici erotice, mult prea departe de ceea ce un prost de bărbat, Încă roman tic, pu tuse gândi și simți În fața lor; aplicate fiind toate a-și imagina lângă tine că s-ar putea amuza și delecta dumicând, cu dințișorii și limba lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum, la spartul târgului, eu și cu prietenul meu, ajunși amândoi la capătul expe riențelor noastre cu femeile -, care să le fi fost, mă Întreb, intențiile se crete, substratul obscur și dificil al acestor deprinderi și depra vări din practica erotică a femeilor, cum și al gustului lor pentru promiscuitate și echivoc, o Întreagă cazuistică a amorului profan și păgânesc, fără nici o legătură cu vârsta, cu experiența, cu educația, cu condiția lor socială? Le vor fi practicând ele cumva, aceste deprinderi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vră jiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa dâra În urma ei, această servitoare fugită de la stăpân și bătând acum ciamburul pe ulițele Bucureștiului, ca Într-o junglă erotică răsunând tăcut și Înfundat de mârâitul, de miorlăitul, de grohăitul tuturor chemărilor sexuale de pe lume. Nuntă câinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu javre de apartament Îmbăloșați după o cățea În călduri, și printre care mă nimerisem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
târg după cumpărături, puțin tel la Înfățișare, mersul cocoșesc, fruntea descoperită de o chelie avantajoasă, privirile circumspecte, chica de bătrân cabot, o păpușă de sex dubios, nici prea masculină, nici prea fe mi nină, zbârnâind de inteligență ca toți marii erotici. Dibăcisem și eu din vreme acest oraș, adăpost nimerit al amorurilor tainice și exclusive, care se lipsesc bucuros de diver siunile mondene, de cinematograf și de localuri (l’amour qui se suffit à soi-même), dar și de ochii răi ai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femeilor, precum cele de natură feminină l-au feminizat pe bărbat. Hermafroditismul social este În plin mers și marchează o epocă În istoria omenirii. Unde or mai fi existând, oare, acele comori de feminitate blon dă, pradă suavă supusă martirajului erotic sub strânsoarea brațelor voinice, aspre și păroase? Dispar blondele!... Cultivați blondele!... Dar dificultatea cea mare, cum și norocul cel mare, e În descoperirea bărbatului, respectiv a femeii care, departe de a se asemăna și potrivi (fugiți de cei sau de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
până aproape să crape din treapădul ei nocturn pe bulevard, s-a așe zat, de cum a intrat, pe țucal, de unde țipa și ocăra după muște riul prea susceptibil, fugit pe ușă afară și tămăduit pentru multă vreme În ardorile lui erotice. Coana Eliza, nevasta cofetarului Busuioc, era o aspidă, Înțe pată și furioasă pe mine că nu-i zic „sărut mâna“ ca ceilalți băieți, nepoții ei. Fiindcă, mai Înainte de a o ști cucoană, auzisem că fusese și ea clienta odăilor, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
frumoasei juca și rolul soartei. În momentele de confuzie, soarta pompa în bărbații pe care frumoasa urâtă îi remarca o mare încredere în rostul lor pe lume. De îndată ce deveneau amanții femeii cu față de cal, dar cu toate reflexele unei generozități erotice de castă regală, bărbaților începea să le reușească totul în carieră. Li se injecta o doză mare de importanță de sine, de voință, de bucurie a vieții. S-a întâmplat să stau lângă urâta frumoasă înaltă o seară întreagă, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
primit un mesaj telefonic ce m-a pus imediat la treabă. Port celularul undeva în preajma rinichiului stâng, spânzurat de o curea. Apelurile și mesajele, deși nu e dovedit științific, îmi trec întâi prin rinichi. Am știut că e un apel erotic. Rinichiul mi s-a sensibilizat întocmai ca unei secretare bătrâne care simte de la primul țârâit ce fel de vești o să primească patronul. Un domn pe nume Costel îmi ura sănătate și fericire cu ocazia zilei de naștere, iar în final
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]