6,156 matches
-
e cazul, "gheara" acestui critic (care este tocmai calibrul său intelectual), tânăr șef de școală academică ieșeană, se vede de departe, și tăietura ei e nemiloasă. Cititorul să se îndrepte spre paginile care vorbesc despre ambiguitatea conceptului de "purificare" din estetica lui Aristotel și despre greșita interpretare nietzscheeană a semnificației corului antic, despre fondul melodramatic al dramaturgilor moderni, precum Camil Petrescu și Eugene O'Neill, și despre sensurile intelectuale ale erotismului pe care le vehiculează scrierile de tinerețe al lui Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
metodologii, de reevaluări și cartografieri canonice, cumva obosit dinainte de "lupta vieții", pe care alții pot s-o dea la fel de bine, urmărește actul literar în toată amploarea și încearcă să-i deslușească structura recurgând la o analiză complexă, ce trece prin estetică, metafizică, poetică, teoria genurilor, istoria ideologiilor, sociologia și psihanaliza actului creator, istoria literaturii. Adică studiază literatura ca fapt cultural bogat, care depășește esteticul fără să-l renege, integrând totodată valorile specifice timpului și locului în care și E. Lovinescu a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul (simțurile "majore") au legătură cu activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 29. Criticul clujean consideră că recursul la tehnica desuet-romantică a "manuscrisului găsit" nu reprezintă o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
avea ca redactor-șef pe publicistul Emil D. Fagure, colaborator al vechii serii a revistei, de unde împrumută și principalele idei directoare: deschiderea spre toate școlile literare (în fapt, eclectismul), „idealismul”, criteriul unic al valorii, fără a pretinde să impună o estetică proprie: „Ceea ce ținem înainte de toate este ca «Adevărul literar» să fie o publicație fără idei preconcepute, fără înjugare la școli și doctrine, lipsită de piedica particularismului și fanatismului, primitoare deopotrivă pentru toate talentele, indiferent de credințe sau tendințe, ci numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
ocazionali și didactici (Claudia Millian, G. Baiculescu ș.a.). Venirea lui Sevastos, mai exact intrarea revistei în sfera de influență a „Vieții românești”, schimbă întrucâtva lucrurile. Publicația va adopta de acum înainte o conduită mai fermă, nu în sensul impunerii unei estetici proprii, ci al unei selecții mai riguroase a valorilor și al unei discipline care, sub raport doctrinar, ar putea fi numită de grup. Firește, nu Sevastos este acela care elaborează liniile mari ale strategiei, ci G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
lui evoluate, sau față de scriitorii „viețiști”. A. l. și a. nu a beneficiat de îndrumarea directă a unui mare critic, așa cum se întâmpla cu „Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Potrivit pregătirii și sensibilității sale, gustului mai mult sau mai puțin evoluat, cititorul avea putința să aleagă. Și totuși informarea și formarea nu se făceau chiar la voia întâmplării, în absența unei anume conduite politice, chiar doctrinare, și a unei estetici a moderației. Ca și „Viața românească”, A. l. și a. își manifestă opțiunea pentru evoluția modernă a societății, pentru „calea industrială”, în opoziție cu „organicismul”, cu orientările conservatoare, paseist-romantice. Eseiștii revistei, Paul Zarifopol, M. Ralea, D. I. Suchianu, Al. A. Philippide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
celei de analiză psihologică. Nu era aceasta numai opinia lui. Revista îi va publica pe Liviu Rebreanu, C. Stere, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu și, insistent, destui obscuri, dar aproape deloc pe Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu. De la această estetică a temperanței, îndatorată în bună măsură lui G. Ibrăileanu, se abat, într-un fel sau altul, și Al. A. Philippide, și M. Ralea, și D. I. Suchianu. Spiritul cel mai modern rămâne Paul Zarifopol, prin anticlasicismul său declarat și chiar excesiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Dan Perjovschi, București, 2002; TU (în colaborare cu Alexandru Vakulovski), București, 2002; Tatuaje, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Canțâru, Un poet în gâlceavă cu spiritul de grup, „Contrafort”, 1997, 12; Z. Ornea, Eveniment, „Contrafort”, 1998, 4-5; Paul Cernat, Păpușoiul și estetica brașoveană, „Litere nouă”, 1998, 7; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții optzeciști, 219-222; Codruța Cuc, „Nemuritor în păpușoi”, ECH, 2001, 3-4; Dumitru Crudu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
Geographic, din dorința de a utiliza un termen care să cuprindă atât ecoturismul cât și turismul durabil. Astfel, geoturismul este definit ca fiind un turism care militează pentru păstrarea și sublinierea caracterului geografic al unui loc - mediul său natural, cultura, estetica, patrimoniul moștenit, precum și bunăstarea rezidenților. Conceptul de geoturism a fost preluat și în studiile europene, între care se numără și cel realizat de Titiyawadee Punmanee de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, care susține că geoturismul se concentrează pe practici pozitive ale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
japoneză... O curiozitate, dacă vreți, foarte exotică... Ce au făcut în tot acest timp statul și editura română comunistă, în țară, pentru critica română în limbi străine? Trebuie din nou spus deschis: foarte puțin. Cu prilejul unui congres internațional de estetică de la București s-au tradus totuși la Univers, în 1972, doar din inițiativa directorului de atunci al acestei edituri, Romul Munteanu, două volume de G. Călinescu, în franceză (Etudes de poetique) și engleză (Studies in poetics) și unul de Tudor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o carte: Comparatisme et theorie de la litterature. În ultimă analiză, literatura universală astfel definită se confundă cu însăși definiția literaturii, cu Literatura pur și simplu, cu L mare. Astfel conceput, noul comparatism poate aduce o contribuție esențială la elaborarea unei estetici literare generale. Doar că perspectiva se schimbă în mod radical: din speculativă și deductivă, această nouă estetică se vrea inductivă și experimentală, von unten și nu von oben, în terminologie germană. În același timp în consonanță cu întreg climatul și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
însăși definiția literaturii, cu Literatura pur și simplu, cu L mare. Astfel conceput, noul comparatism poate aduce o contribuție esențială la elaborarea unei estetici literare generale. Doar că perspectiva se schimbă în mod radical: din speculativă și deductivă, această nouă estetică se vrea inductivă și experimentală, von unten și nu von oben, în terminologie germană. În același timp în consonanță cu întreg climatul și contextul ideologic actual de care aminteam la început noul comparatism se vrea și militant. S-a observat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mimetice și sterile. În ce ne privește, ne-am revendicat și nu o dată, inclusiv în această carte calitatea de român și european în același timp. și ceea ce ar fi valabil pentru operele literare, devine virtual posibil și pentru critica și estetica literară. Studiile literare comparatiste, de orientare ideologică și teoretică globală, întrevăzute și în această carte, pot deschide o perspectivă în această direcție. Deocamdată, orientarea predominantă este de a se menține pe linia comparatismului clasic, tradițional, academic, al raporturilor de fapt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de pe pozițiile clasicismului. Adversar hotărât, pe plan teoretic și practic, al curentelor literare novatoare, și-a făcut din clasicismul francez un ideal, pe care l-a păstrat cu statornicie. SCRIERI: Încercări critice de literatură franceză, precedate de un studiu de estetică, Iași, 1898; Starea societății și a republicii romane pe vremea lui Cicerone și a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
literară propriu zisă cade, fiindcă noi Înțelegem ca și recenzia să țintească, pe cât mai mult, către valorificarea critică riguroasă, științifică. Este bine știut că acest lucru nu a fost posibil până nu demult. Critica literară burgheză spijinindu-se pe principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune la Îndemâna criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire calitativă a lor, poate, până la identificare cu cronica literară. Rămîne o datorie numai a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i definim sarcinile determinate de momentul actual al dezvoltării statului nostru. În eventualitatea unei asemenea operații, punctele de plecare cele mai eficiente vor fi, desigur, discuțiile purtate În jurul acestor subiecte de către criticii sovietici, care au stabilit clar raportul existent Între estetica marxist-leninistă și critica actuală. «Estetica - spunea Rosenthal, inaugurând discuția de acum un an de la Academia de Științe Sociale de pe lângă CC al PC (b) al US - este baza teoretică a criticii noastre.» (Ă). Oprindu-ne asupra esteticii sovietice, (Ă) el afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
momentul actual al dezvoltării statului nostru. În eventualitatea unei asemenea operații, punctele de plecare cele mai eficiente vor fi, desigur, discuțiile purtate În jurul acestor subiecte de către criticii sovietici, care au stabilit clar raportul existent Între estetica marxist-leninistă și critica actuală. «Estetica - spunea Rosenthal, inaugurând discuția de acum un an de la Academia de Științe Sociale de pe lângă CC al PC (b) al US - este baza teoretică a criticii noastre.» (Ă). Oprindu-ne asupra esteticii sovietice, (Ă) el afirma În continuare, scopul dublu al
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
antipatriotică răbufnește cu multă putere În articolul (Ă). Calitatea În nuvelistica noastră din Contemporanul, al lui Ov.S. Crohmălniceanu (Ă). Din această concepție estetizantă, idealistă În fond, decurg greșelile tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția esteticii burgheze Împotriva realismului socialist. (Ă). Cu sau fără intenția celui care scrie odată cu batjocorirea unor nuvele, În care se oglindește clădirea socialismului În România noastră se strecoară disprețul chiar Împotriva realității zugrăvite, se Încearcă iar a se sădi iarba otrăvită
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care au Înțeles și pus În practică chiar și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că probleme de compoziție, de tonalitate lirică, de formă a versului, de metodă artistică de a expune ideile, sunt independente de ideologia poetului, de practica construirii socialismului. (Ă). A. A. Jdanov a dat exemplu clasic de rezolvare științifică a problemelor esteticii marxist-leniniste. În cuvântarea rostită la primul congres al scriitorilor sovietici, În 1934, Jdanov a arătat metoda de creație artistică a realismului socialist (Ă). Unitatea calitativă a realismului și romantismului revoluționar În cadrul realismului socialist (și nu o Însumare mecanică, o adăugire
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unei opere literare I, 47), Ostrovschi (caracterizarea scriitorului sovietic, I, 15) etc. (Ă) Toate aceste elemente pozitive din manual sunt Însă Întunecate, așa cum spuneam la Început, din cauză că lucrarea nu este adânc pătrunsă de spirit de partid. (Ă). Problemele fundamentale ale esteticii marxist-leniniste lipsesc cu totul, sau sunt tratate În treacăt, fără a li se da importanța cuvenită. (Ă). Un curs de teorie a literaturii În care să nu se pună problema raportului Între conținut și formă, pare o imposibilitate. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Marx, Engels, Lenin și Stalin. S-a ajuns astfel În situația paradoxală a unui curs de teoria literaturii ce se vrea marxist-leninist, dar În care nicăieri problemele nu sunt legate de Învățătura lui Marx, Engels, Lenin și Stalin cu privire la estetică. (Ă). Ceea ce te izbește În acest manual de teorie a literaturii este lipsa lui de combativitate. (Ă). Manualul rămâne Îndeobște rupt de problemele practice, de sarcinile actuale ale frontului literar de la noi. E drept, ici-colo, se fac În text unele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). După ei, o poezie nu poate fi realistă, nu poate emoționa pe nimeni dacă nu izvorește spontan din adâncurile „eului”, ale acelui „eu originar de care mai vorbea cu cinci ani În urmă un profesor idealist de la catedra de estetică a „Univeristății Victor Babeș” (Liviu Rusu, Estetica poeziei lirice, Ed. Casa Școalelor, 1944). (Ă). În practică, Însă, munca de creație, această bizară și unilaterală „teorie” - care reprezintă o Încercare camuflată de reînviere a defunctului „trăirism” - duce la abateri grave de la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]