22,987 matches
-
MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Sumar: Portul brasardelor speciale pentru evrei, la C.F.R. Nr. 424.522 din 18.VII 1943 NOTĂ 1. - Direcțiunea Administrativă C.F.R. solicită ca evreii ingineri și arhitecți cari prestează muncă obligatorie să fie exceptați dela portul brasardei specială pentru evrei, întrucât aceștia având în subordine români, ar pierde orice autoritate față de personalul de șantier. Statutul Militar al Evreilor, art. 23, prevede: În toate cazurile, evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligați a se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezenta la muncă obligatorie cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm. cu numele cercului teritorial respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții între buințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute de D.M. Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. 2. - Față de cele de mai sus, Secția I-a propune a nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezenta la munca obligatorie cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm. cu numele cercului teritorial respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute de D.M. Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. 2. - Față de cele de mai sus, Marele Stat Major nu poate acorda nicio
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
până când vor fi lăsați liberi de M.O. pentru a-și preschimba actele; Față de ordinul M.St.M. Nr. 962915/943, trimis cu ordinul C.4.A. Nr. 130033/943, care prevede că ev reii supuși străini, pentru a fi exceptați de M.O. trebuie să prezinte pașaport vizat de Consulatul Țării a cărei supușenie o invocă și Bilet de Liberă petrecere, ambele acte comulativ, și; Față de ordinul Dvs. Nr. 138847/943, care pre vede recunoașterea cetățeniei evreilor, se va face
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fie prin faptul că nu au fost nicăieri repartizați; 3) În mod periodic (3 perioade a 7 zile) toți evreii repartizați la munca obligatorie indiferent de locul unde se află, instituții civile, firme sau întreprinderi cu restricțiunea de a se excepta: 451DOCUMENTE - cei repartizați la unitățile și instituțiile militare; - cei scutiți în baza carnetelor de scutire eliberate de Comisariatul G-ral pentru Problemele Evreești; - evrei cu titluri academice; - evreii clasați definitiv sau temporar ca inapți de muncă manuală obligatorie; - evreii din detașamentele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
taxă de 3.500 lei. În cazul când parte din ei nu pot achita această sumă, să fie lăsați a presta munca la zăpadă sau autoritatea respectivă să achite taxele specificate mai sus. 5) Dela această obligațiune să nu fie exceptați nici evreii dela C.F.R. 6) [...] mai sus, ori să presteze munca la zăpadă ori să plătească taxele mai sus specificate. 7) Cei neprezentați la această muncă precum și șefii de autorități cari opresc pe acești evrei să fie sancționați prin trimiterea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii români, evreii germani și din protectoratele Germaniei, apatrizii și cei cu pașapoarte Nanzen. b) Toți ceilalți evrei supuși ai statelor cu care suntem în relațiuni de amiciție, sau suntem în război nu fac M.O. Dela această regulă se exceptează evreii supuși statului Chili, sau sub protecția statului Chili, cari fac M.O., dacă nu și-au vizat pașapoartele la statul Elvețian. Aceștia urmează a-și face viza statului Elvețian pană la 31 Dec. 1943. 2) Luând legătura cu Chestura
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un pașaport străin; c) toți evreii din protectoratele germane dacă nu posedă un pașaport străin; d) evreii considerați apatrizi; e) evreii cu pașapoarte Nansen. 2. - NU PRESTEAZĂ MUNCA OBLIGATORIE: a) evreii țărilor aliate sau cu care nu suntem în răsboi (exceptând Germania și protectoratele) care produc actele necesare, pe cale de reciprocitate; b) evreii cetățeni ai țărilor cu care suntem în răsboi, dat fiind că și cetățenii români din acele țări sunt lăsați liberi. 3. - Evreii polonezi posesori de pașapoarte chiliene, vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comunitățile evreești luându-se măsuri pentru transportul ei. Idem se va avea în vedere asistența medicală. În cazul când lucrările se execută prea departe de cen trele de unde au fost ridicați se va organiza și cazarea lor. Se vor putea excepta dela această obligație, parte din evreii medici, farmaciști și acei căror funcționare este absolut indispensabilă și nu pot fi înlocuiți cu români. În scopul de a nu se prejudicia viața economică se vor lua dintr’o localitate o jumătate din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scopul de a nu se prejudicia viața economică se vor lua dintr’o localitate o jumătate din numărul de negustori și me seriași de orice branșă și care vor face obligatoriu ro tație la această muncă. Deasemenea vor putea fi exceptate femeile cu copii mici și cele gravide. Cei ce se vor sustrage dela această obligațiune, precum și acei ce vor mijloci sau autoriza direct sau indirect această sustragere, vor fi imediat executați. Armata, Corpurile de Armată și Etapele în zonele fiecăreia
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
forma echipe și le vor repartiza acolo unde cere nevoia: la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăriei răniților și alte munci deasemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de va loare decât la muncile grele de pământ. Sunt exceptate dela munca obligatorie femeile gravide, cele cu copii mici și cele găsite bolnave de către comisiile medicale. 9. SE EXCEPTEAZĂ DELA MUNCA OBLIGATORIE evreii scutiți cu carnete de Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreești, precum și cei găsiți bolnavi de către comisii le
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alte munci deasemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de va loare decât la muncile grele de pământ. Sunt exceptate dela munca obligatorie femeile gravide, cele cu copii mici și cele găsite bolnave de către comisiile medicale. 9. SE EXCEPTEAZĂ DELA MUNCA OBLIGATORIE evreii scutiți cu carnete de Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreești, precum și cei găsiți bolnavi de către comisii le medicale ca inapți provizoriu și definitiv. 10. EVIDENȚA evreilor și evreicelor din cadrul muncii obligatorii va fi ținută riguros de către
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alte sancțiuni cu caracter informal produc aceleași efecte ca și o pedeapsă propriu-zisă. Enunțarea caracterului obligatoriu al respectării normelor sociale pare un truism, dar ea are meritul de a evidenția faptul că, în viața socială, majoritatea acțiunilor și conduitelor umane, exceptându-le pe cele ce caracterizează indivizii asociali, bolnavii psihic, de exemplu, care se autoexclud ori sunt excluși din cadrul normalității sociale, sunt reglementate și orientate în mod normativ. Aceasta nu înseamnă postularea unui determinism normativ absolut care exclude orice acțiune umană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la condițiile mediului ambiant. Vârsta la care personalitatea este maturizată, deci vârsta încheierii personogenezei a fost și rămâne un teritoriu al interferenței opiniilor. După APA (1994Ă, diagnosticul de „tulburare de personalitate” nu se poate folosi înainte de vârsta de 18 ani, exceptând TP antisocială la care poate fi formulat începând cu vârsta de 15 ani, dacă există confirmarea unor tulburări de comportament cu durată de cel puțin un an de zile. Așadar, personalitatea normală se consideră a fi matură începând cu această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raționamentul inițial. Lipsa de eficiență intelectuală se explică și prin excesivele tendințe introspective și meditative, precum și prin incursiunile în imaginar. Comportamentul este solitar, apatic, monoton, lipsit de spontaneitate, cu un interes minim acordat anturajului. Este evitată intimitatea în relațiile interpersonale, exceptând rudele de gradul I. Sunt cvasipermanente hipoactivismul și chiar inerția motorie, care, alături de apatie, explică și hiposexualitatea în cadrul căreia sunt evidente lipsa dorinței și a interesului pentru sexul opus. Kalus, Bernstein, Siever (1993Ă descriu și subliniază ținuta inhibată, mohorâtă, lipsită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
impulsurilor, toleranța scăzută la frustrare, deficitul cognitiv cu substrat organic cerebral, capacitatea redusă de abstractizare dar și nivelul ridicat de pragmatism și de preferință pentru concret. Experiența clinică arată că personalitățile patologice de cluster A nu răspund la tehnicile psihanalitice, exceptând tipul schizoid care însă este tentat să renunțe relativ rapid sau să crească progresiv durata pauzelor dintre întâlnirile terapeutice. Curele psihanalitice sunt dificil de asemenea de inițiat la personalitățile patologice de cluster B. Totuși empatia manifestă a terapeutului și evitarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
motiv pentru care prețul ofertei este mai scăzut. Strategia rupturii nu este propriu-zis o strategie convențională deoarece, odată ce ruptura a fost creată, firma trebuie să adopte o strategie clasică (dominarea prin costuri; diferențierea sau concentrarea) pentru a rezista În fața rivalilor, exceptând posibilitatea provocării unei rupturi strategice succesive ce-i vor permite firmei să-și asigure importante avantaje concurențiale. d) Zona „strategiilor diferențierii În sus”. Oferta sa se distinge de oferta de referință mai ales prin valoarea superioară și prețul ridicat. Este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
convenabilă: o legătură constantă - căsătoria, combinată cu reconfirmarea puterii sale de atracție ori de câte ori se află în prezența unui bărbat. În toată perioada 1949-1985, C. reunește în casa ei scriitori consacrați și scriitori începători, în discuții libere, cu consecințe social-intelectuale imediate. Exceptând cartea de debut, din prima perioadă de creație a poetei (până în 1953) nu se poate recupera aproape nimic, cu excepția câtorva versuri în stil de bocet popular, integrate într-un vast poem epic, Balada femeii care și-a pierdut iubitul în
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Spațiul experimental este luminat puternic. Un șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai repede apăsată când apare lumina sau mai ales în lumina susținută. 3. Evitarea (avoidance). Un șobolan e șocat la fiecare 20 de secunde, exceptând cazul când un răspuns la pârghie amână următorul șoc pentru 20 de secunde (frecvența răspunsului crește și multe șocuri sunt evitate). 4. Discriminarea stimulului (stimulus discrimination). Un șobolan apasă pârghia și obține mâncare când lumina este aprinsă, dar mâncarea nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
proporția dintre răspunsuri și întărire). Un raport dat este indicat de adăugarea unui număr la literele FR. Așadar, în FR 100, al o sutălea răspuns după întărirea precedentă este întărit. 2. Raport variabil (Variable Ratio) (VR) este similar raportului fix, exceptând faptul că întăririle sunt programate în funcție de o serie de propoziții având o metodă dată și aflându-se între valori arbitrare. Metoda poate fi notată cu un număr, ca în VR 100. 3. Interval fix (Fixed Interval) (FI), în care primul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cazul tand FR 200 FI 5 secunde, în timp ce tand RFFI descrie cazul FR 1 FI 10. În prima parte, raportul de 200 este partea cea mai importantă a planului. În a doua, intervalul fixat de zece minute este partea majoră, exceptând faptul că timpul începe numai după executarea unui singur răspuns (FR 1 nu este deloc neînsemnat; de exemplu, are un efect marcant în apariția unei pauze după întărire). 9. Înlănțuirea (chain) este similară programelor tandem cu excepția faptului că o schimbare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să se poată trage vreo concluzie, din care ar putea reieși că „vărul” lui, Homo Sapiens, ar fi capabil de o soluție originală. Foarte rar un cimpanzeu „încarcerat” va încerca ceva care ar putea fi considerat accidental în ceea ce privește situația problematică (exceptând situațiile în care îi este distrasă atenția de la obiectiv către altceva). Atât timp cât eforturile lui sunt direcționate către obiectiv, toate comportamentele sale (la fel și la om) par să fie încercări de a găsi soluții - nici una dintre ele nefiind produsul unor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fapt intercorelate, vom analiza mai jos câteva dintre caracteristicile definitorii ale tipurilor de brainstorming propuse de fiecare dintre acestea. În activitatea cu metoda asaltului de idei trebuie să ne ghidăm după un set de reguli care stabilesc că: - toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter de cunoștințe și vor fi privite ca atare de către membrii grupului; - exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul discuțiilor, se va construi un grad ridicat de umor colectiv (se râde cuț, și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de culise în compania Bulandra și la Teatrul Excelsior. Din 1919 până în 1926 a făcut parte din colectivul Teatrului Național din Cluj, proaspăt înființat; în 1925, primește învestitura de director de scenă. În urma unor conflicte, va reveni în capitală, unde - exceptând stagiunea 1931-1933, când a fost regizor la Teatrul Național din Cernăuți - întemeiază ori conduce, fie singur, fie cu Tudor Mușatescu, mai multe companii dramatice: Teatrul Popular, Teatrul Vesel, Teatrul Comedia, Teatrul Nostru, de care sunt legate câteva mari reușite ale
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
de 5,6% pentru infecția cu VHB (anul 2002) și de 3,5% pentru VHC (2006-2008) [43,44]. În România, în rândul donatorilor de sânge (aflați la prima donare), considerați ca și limită inferioară a prevalenței infecției în populația generală (exceptând țările în care donatorii sunt remunerați), prevalența infecției cu VHB a fost de 4,3% și respectiv 3,3% pentru infecția cu VHC, aceasta din urmă fiind cea mai ridicată valoare din Europa. Referitor la rata estimată a mortalității prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]