6,349 matches
-
87, 155, 320, 340, 341 denotație 67, 290, 313, 334 desemnare 34, 68, 223, 253, 254, 256, 257, 333 determinism 194, 195, 224-228, 230, 263, 273 discurs 66, 67, 75-79, 93, 94, 150, 151, 204, 222, 289, 306, 307, 329; filozofic 334-337, 365; repetat 80-83, 96, 97, 271 enérgeia 44, 208, 266, 350 enunț 65-67, 71, 72, 170 epocă-salt 165-167, 173, 177, 192, 193, 222 érgon 44, 208, 266 esența limbii 42-46, 269 evoluție 157, 159, 165, 195 exercițiul alterității 200
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
195, 198 intensiune 60 intersubiectivitate 45, 66, 116, 328 intuiție 56, 57, 106, 107 lecția limbii 46, 286, 325, 327, 331 lege 172, 181-186 libertate lingvistică 32, 163-268 limbaj 11-18, 31, 66, 102, 114, 115, 150, 222, 169, 287; limbaj filozofic 331-334 limbă 11-17, 19, 29-32, 36, 66, 114, 115, 133-138, 153, 154, 219, 287; comună 39, 40; funcțională 51, 52; istorică 49-51, 64, 223, 254; literară 30, 282-284, 344, 345, 366; maternă 29, 30, 143-146, 199-201, 216, 217, 222, 228-232
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
primul rînd incongruențele sintactice și lexicale, dar nu se observă și faptul că, chiar în interiorul aceleiași culturi, există deosebiri, uneori destul de pronunțate, de la un text la altul și de la un autor la altul (mai ales în domeniile beletristic, publicistic și filozofic). La acestea se adaugă și diferențele de receptare, încît intralingvisticul și, în general, intraculturalul este departe de a fi omogen. 323 Paul Ricoeur, op. cit., p. 69. 324 George Steiner, op. cit., p. 304. 325 Paul Ricoeur, op. cit., p. 90. 326 De
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să o redea în acest caz. 338 Ibidem, p. 20. 339 Paul Ricoeur, Metafora vie, Editura Univers, București, 1984. 340 O altă realitate, dar de altă natură, construiește și metaforicul poetic, însă fără a avea puncte comune cu realitatea construită filozofic. 341 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. I, p. 322-323. 342 Fără îndoială, subiectivismul, particularismul, adică manifestarea marcată individual, nu trebuie asimilate neobișnuitului, ciudățeniei, fiindcă nici ideile stranii nu pot crea filozofie și nici imaginile stranii nu pot crea poezie (și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau poeți care își "depășesc" epoca sau, mai degrabă, nu creează în concordanță cu aspirațiile ei, fiind înțeleși și apreciați mai tîrziu, dar aceasta nu pentru că au creat ciudățenii, ci pentru că au creat altfel decît era obișnuită și orientată conștiința filozofică sau artistică în momentul în care au creat. 343 Vechile teorii în legătură cu demonicul artistic (cf. și lucifericul, la Blaga) sînt, desigur, niște metafore. Ele au fost însă exploatate de unii critici, precum Titu Maiorescu, care, pentru a-și insinua un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
352 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. IX, p. 305 și 322. 353 Astfel se explică de ce Eminescu este un poet mare, iar Noica este un filozof nesemnificativ, fiindcă acesta din urmă nu a intuit că filozofia se construiește pe idei filozofice, iar nu numai pe o structurare particulară a textului. 354 Este edificator în acest sens cazul lui Hegel, apreciat de foștii săi profesori de filozofie ca "idiot", dar care, după ce și-a construit sistemul, a considerat că reprezintă forma absolută
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca factor primar al structurii morfologice a limbii, în "Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 266; id., Nume și verb, în volumul Omagiu lui Alexandru Rosetti, Editura Academiei, București, 1965, p. 71-73. 368 Despre trăsăturile limbajului filozofic eminescian se dau informații ample în lucrările Terminologia filozofică românească modernă, Editura Științifică, București, 1996, p. 163-170 și Calcul sau creația prin cuvîntul vechi la Eminescu, în volumul colectiv Limbaje și comunicare. III. Expresie și sens, Junimea, Iași, 1998, p.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 266; id., Nume și verb, în volumul Omagiu lui Alexandru Rosetti, Editura Academiei, București, 1965, p. 71-73. 368 Despre trăsăturile limbajului filozofic eminescian se dau informații ample în lucrările Terminologia filozofică românească modernă, Editura Științifică, București, 1996, p. 163-170 și Calcul sau creația prin cuvîntul vechi la Eminescu, în volumul colectiv Limbaje și comunicare. III. Expresie și sens, Junimea, Iași, 1998, p. 425-434. 369 Vezi Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Editura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
IX, p.291-294. 384 Ibidem, p. 299 ș.u. 385 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 199-200. 386 Prefață la Diferențialele divine, în Lucian Blaga, Opere, vol. XI, Editura Minerva, București, 1988 , p. 53. 387 Despre conștiința filozofică, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p. 184-185. 388 Ibidem, p. 186-187, 189-190. 389 Cunoașterea luciferică, în Opere, vol. VIII, p. 445 și 495. 390 Ibidem, p. 442. 391 Experimentul și spiritul matematic, în Lucian Blaga
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Blaga, Opere, vol. VIII, p. 432. 394 Lucian Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, Editura Științifică, București,1966, p. 155-169. 395 Vezi Pavel Apostol, Pe marginea unui text inedit de Lucian Blaga. Cîteva reflecții asupra limbajului filozofic romînesc, în "Viața românească", XX (1967), nr. 2, p.185 (studiul întreg, p.182-186). Pavel Apostol consideră, în mod eronat, că terminologia filozofică folosită de Blaga este orientată spre limba populară (p.184) și că românii ar trebui să scrie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
155-169. 395 Vezi Pavel Apostol, Pe marginea unui text inedit de Lucian Blaga. Cîteva reflecții asupra limbajului filozofic romînesc, în "Viața românească", XX (1967), nr. 2, p.185 (studiul întreg, p.182-186). Pavel Apostol consideră, în mod eronat, că terminologia filozofică folosită de Blaga este orientată spre limba populară (p.184) și că românii ar trebui să scrie filosofie, iar nu filozofie, fiindcă așa se scrie în majoritatea limbilor europene (p.182). Acele limbi însă (excepție făcînd spaniola) au regula pronunției
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este obiectivul central al lucrării? . . . . . . . . . . . . 126 3. Fața mai vizibilă și fața mai puțin vizibilă a Tractatus-ului . EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I Ce se schimbă în modul cum este privit limbajul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 5. Contrapartea modului cum este privit limbajul: tratarea problemelor filozofice . „A VEDEA MAI BINE“ . . . . . . . . 251 1. Ce este „înțelegerea“ și cum poate fi ea obținută? Se lasă să se înțeleagă, chiar dacă nu se spune, că gânditorii de primă mărime aparțin unui trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. Ultimul din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în România, înainte de 1990. Îmi amintesc că într o discuție prilejuită de mica reuniune care a avut loc, în 1989, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea filozofului, o persoană onorabilă și cultivată din punct de vedere filozofic și-a exprimat îndoiala că însemnătatea lui ar putea fi comparată cu cea a unui gânditor ca Henri Bergson (!). Wittgenstein a rămas, la noi, până astăzi puțin cunoscut și discutat în afara unor grupuri restrânse de profesioniști ai filozofiei și a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la noi, până astăzi puțin cunoscut și discutat în afara unor grupuri restrânse de profesioniști ai filozofiei și a cercurilor culturale de orientare postmodernistă. În comparație cu receptarea gândirii sale în lumea largă, cu impulsul pe care îl oferă ea astăzi, atât cercetării filozofice, cât și dezbaterii de idei, faptul mi se pare a fi un semn al provincialismului. În ultimul timp, au fost traduse în limba română câteva lucrări importante ale lui Wittgenstein. Rezultatele abordării directe a studiului lor nu vor fi însă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și opera lui Kant, mi se pare că același lucru este valabil, astăzi, pentru Wittgenstein. Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul este o prezentare a stilului gândirii filozofului austriac, a locului ei în peisajul filozofic de ansamblu. O prezentare ce se dorește a fi accesibilă pentru cititorul cu pregătire filozofică, dispus să o parcurgă cu atenție și să o confrunte tot timpul cu texte scrise de Wittgenstein. Al doilea obiectiv este formularea și susținerea unor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul este o prezentare a stilului gândirii filozofului austriac, a locului ei în peisajul filozofic de ansamblu. O prezentare ce se dorește a fi accesibilă pentru cititorul cu pregătire filozofică, dispus să o parcurgă cu atenție și să o confrunte tot timpul cu texte scrise de Wittgenstein. Al doilea obiectiv este formularea și susținerea unor puncte de vedere și interpretări personale, în confruntare cu o parte a imensei literaturi de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
onest sau cuviincios). Tot ceea ce a gândit și a scris va putea fi înțeles mai bine drept un reflex al acestei năzuințe. Pentru el viața onestă era condiția de căpetenie a unei realizări intelectuale. Wittgenstein a crezut că însemnările sale filozofice vor câștiga în autenticitate numai dacă el se va strădui din toate puterile să trăiască întru bine și frumos. În mod sigur, nu a crezut că gândurile sale ar putea fi bine înțelese de cei care nu s-ar interesa
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nevoia de a obține clarificări care aveau pentru el o semnificație existențială nemijlocită. După ce a crezut că a răspuns întrebărilor pe care și le-a pus în procesul elaborării Tractatus-ului, Wittgenstein a încetat mulți ani de zile să facă însemnări filozofice. El și-a notat însă gândurile doar cu câteva zile înaintea unui sfârșit pe care îl aștepta, în aprilie 1951. În ultimii douăzeci de ani ai vieții, a scris zeci de mii de pagini fără a publica un singur rând
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării sale intense cu Russell. Într-o scurtă perioadă de timp, și-a însușit literatura disponibilă, a învățat ce putea să învețe de la Russell și a început să lucreze independent. Trăia entuziasmul celui care și-a găsit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propriei mele persoane, dar cum pot să fiu logician dacă nu sunt încă om? Înainte de toate trebuie să ajung la o relație în termeni clari cu mine însumi.“25 Ducând mai departe acest gând, reflectând asupra raportului dintre autenticitatea gândurilor filozofice și autenticitatea vieții celui care le formulează, va ajunge curând la concluzia că Russell nu-l poate înțelege. Între altele, incapacitatea lui de a separa creația de aspectele morale ale vieții creatorului îl despărțea de Russell. La 3 martie 1914
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un animal, fără posibilitatea salvării lăuntrice. Sunt abandonat poftelor și înclinațiilor mele. Atunci nu se poate gândi la o viață adevărată.“40 Se știe că Wittgenstein a citit toată viața cu plăcere din Platon. Scrierile acestuia erau printre puținele texte filozofice pe care le deschidea. Nu-l atrăgea partea doctrinară, adică teoriile lui Platon. Era, în schimb, foarte sensibil la frumusețea scrisului, dar nu numai atât. Putem presupune că Wittgenstein s-a simțit atras de un motiv central al gândirii filozofului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe filozofi. „«Cuvântul înainte» al lui Russell - scrie Engelmann - a fost temeiul principal pentru care cartea a fost apreciată, până astăzi, drept un eveniment de importanță hotărâtoare în domeniul logicii, dar nu s-a putut face înțeleasă drept o operă filozofică.“41 Din conversațiile lor de la Olomouc, Engelmann a desprins că tema centrală, care conferă unitate multor considerații aparent disparate cuprinse în propozițiile cărții, este distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce nu se poate spune, dar se arată prin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
poate spune, dar se arată. Logica limbajului și relația dintre expresiile limbajului și fapte se arată prin simbolismul limbajului. Iar valorile se arată în limbajul poeziei și muzicii, al artelor în general, ca și în limbajul marilor scrieri religioase și filozofice. Această temă pătrunde toate considerațiile cărții, le conferă sens și unitate, dar nu este formulată cu claritate didactică. Lucrarea, se spune în „Cuvântul înainte“, „nu este un manual“. Tema a putut fi sesizată, în acel timp, doar de puține minți
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
semestre în care a studiat înainte de război cu Russell, precum și cartea sa, ar ajunge pentru obținerea O VIAȚĂ DE EROU? 49 titlului de magister. Propunerii economistului John Maynard Keynes, o persoană foarte influentă la Cambridge, de a-și relua activitatea filozofică acolo, i-a răspuns însă, în 1924, că Tractatus-ul conține tot ceea ce a avut de spus în filozofie. Ar dori să revină în Anglia doar dacă s-ar găsi acolo pentru el o slujbă, de preferință una care să-i
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofie între 1918 și 1929. Biografia lui intelectuală este unică. Nici un autor important nu a încetat să fie activ în acest domeniu, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp. Nici unul nu s-a gândit să renunțe definitiv la preocupări filozofice și nu a trebuit, așadar, să revină la ele. Și nici unul nu s-a gândit că ar putea să facă altceva decât filozofie. Prin urmare, ne putem întreba: Ce l a determinat pe Wittgenstein să revină, după o atât de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]