8,564 matches
-
de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai Cimpoi, despre destinul ulisian pe care îl au Basarabia și Poetul. Odată cu programul de recuperare a limbii materne, poetul recuperează folclorul, casa natală, patria și, nu în cele din urmă, fratele. Mitopo(i)etica lui Grigore Vieru este una a fraternității, chiar în sensul cel mai înalt, biblic. Cu toate acestea, autorul suportă dezamăgiri atunci când fratele român îi întoarce spatele, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ontologică. Născut și crescut în leagănul naturii, fiind astfel conectat la tainele universului cosmic, Grigore Vieru a știut în permanență că este fiul legitim al naturii vegetale, motiv pentru care poezia sa este cromatic îmbogățită de simboluri florale, întâlnite în folclor. "Natura vegetală este, la Vieru, sublimarea mamei reale după moarte, adusă, altfel spus, la o nouă viață, căci mama, înălțată la steaua ei, este nemuritoare, ea continuă să trăiască în patrie, în iarbă, în flori" (op. cit., p. 248). În cromatica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al XI-lea, în schimb, conform lui N. Manolescu, noi începem să avem literatură de abia la mijlocul secolului al XVII-lea". O descoperire "epocală" a lui N. Manolescu, în același spirit al resentimentului postmodernist, este și inexistența literaturii populare, eliminând folclorul din lucrarea sa. Din fericire, nu și din istoria autentică a poporului român, deoarece un autor își poate permite orice năzbâtie doar în propria carte. "Nu se poate vorbi de o tradiție literară populară, crede N. Manolescu, fiindcă aceasta este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
celebra școală din metropola de pe Main, dar de aceasta îți dai seama citindu-i scrierile, sau cel puțin monografiile de referință ce i se consacră an de an, în diferite țări. Apoi, un alt exemplu, Nietzsche este preluat după un folclor infirmat de multă vreme: cine citește scrierile filosofului știe că formula "Dumnezeu a murit" era la origine un reproș la adresa epocii, nu o exprimare "cu satisfacție a filosofului german" (p. 90). Nietzsche era un filosof cu cea mai largă respirație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
următoarele activități: a) elaborarea de studii, monografii, albume și alte materiale ilustrative referitoare la grupuri etnice care trăiesc pe teritoriul statelor europene, cum sînt: aria de răspîndire, compoziția numerică, evoluția și particularitățile istorice, limbile vorbite, religiile practicate, cultura, educația, etnografia, folclorul, legislația specifică, instituțiile democratice etc.; ... b) elaborarea de studii interdisciplinare și comparative, inclusiv cu participarea unor cercetători și specialiști din alte țări, cu privire la situația grupurilor etnice din țările europene; ... c) organizarea de reuniuni, seminarii, simpozioane, consultări și alte activități comune
HOTĂRÎRE nr. 677 din 1 octombrie 1991 privind înfiinţarea şi organizarea Centrului de studii europene în probleme etnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108016_a_109345]
-
ale asociațiilor, organizațiilor și ale fundațiilor aparținând comunităților românești; contribuții financiare și/sau materiale la construirea unor obiective de aceeași natură; 2. protejarea și revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor locale ale comunităților românești de pretutindeni: sprijinirea formațiilor artistice, a festivalurilor de folclor și de teatru prin donații diverse (costume populare, instrumente muzicale etc.) și prin finanțare directă; sprijinirea unor spectacole ale formațiilor artistice și teatrale din România, organizate în zonele locuite de românii de pretutindeni; 3. sprijinirea învățământului românesc de pretutindeni: donații
HOTĂRÂRE nr. 400 din 14 iulie 1998 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la art. 11 alin. (17) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121330_a_122659]
-
Labiș, un „poet de fundal” pentru literatura Bucovinei din interbelic, Iulian Vesper, Ion Negură, Eugen Prelipcean, Gheorghe Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, George Putneanu, Victor Neculce, Ștefan Cuciureanu, Dragoș Vicol ș.a. Literatura acestei reviste „exprimă dragostea curată pentru folclor și tradiții, pentru istoria glorioasă a Moldovei, pentru frumusețea peisajului din valea Sucevei, din pădurile bucovinene... Ea a constituit și seva vitalității revistei... „Mugurii” au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
emblemă de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți” (I. Negură, în Tudor Opriș, op. cit.). Revista „Muguri” publică versuri și proză, traduceri din literaturile franceză și germană, cronici literare, însemnări, profiluri literare, întreține o revistă a revistelor românești ale vremii, tipărește folclor bucovinean cules din satele rădăuțene, afirmându-se prin program, structură și calitatea materialelor ca o veritabilă școală a scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ale culturalității locale. Destin românesc aduce în dezbatere probleme grave ale ființei noastre și ale lumii românești, într-o integralitate firească și dinspre abordarea alternativă a fenomenelor, care se întemeiază, exclusiv, pe spiritul critic, în cadrele unei etnologii de urgență. Folclorul, privit ca filozofie a existenței, oferă argumente pentru o mai bună cunoaștere de sine, din perspectiva antropologiei culturale. Din viața școlii consemnează evenimente din activitatea unei școli deschise tot mai mult spre individ, pluralism, modele și valori. Creația acestei noi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
neatinsă de poluare, în iubirea întoarsă la rosturile ei firești, în descoperirea credinței înnobilatoare”. Deși deschisă experiențelor posmoderniste, această vârstă „simte, compensativ, nevoia întoarcerii la autenticitate, la acele valori care au consacrat și universalizat echilibrul și seninătatea versului clasic și folclorului, exploatează zona profundă a lexicului românesc” (Tudor Opriș, O generație de perspectivă, în vol. Cântecele arcașului, Antologie de versuri ale generației ’90, București, Editura Scripta, 1994, p. 58): „Veștedă frunză, frunză de-arin / Mult mă despică tăcerea de spin / Veștedă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile de tip ~ , soba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea inevitabilă, fie a naturii, fie a inevitabilului principiu om, locuirile din pace n-au nume, le ține viitorul Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cultura Poporului Român (ASTRA), al cărei scop era sprijinirea educării românilor și a apariției publicațiilor în limba română. Primul ei președinte a fost Șaguna, iar programul a fost formulat de Barițiu. Organizația oferea burse, publica manuale școlare și încuraja cercetarea folclorului, istoriei și etnografiei românești. Revista asociației, Transilvania, a apărut din 1868 pînă în 1945. Populația românească avea și alte reviste și ziare în limba ei. Primul cotidian, Tribuna, care avea un standard literar ridicat și publica operele celor mai importanți
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În secolul al XIX-lea Albania suscitase o mare curiozitate în rîndul intelectualilor europeni, care o priveau ca pe o regiune exotică și romantică. Savantul austriac J. G. von Hahn a publicat o gramatică, un vocabular și o culegere de folclor. Un mare interes pentru istoria Albaniei se manifesta în special în cadrul coloniilor albaneze de peste hotare. Istoricii europeni ajunseseră între timp la concluzia că albanezii erau urmașii direcți ai ilirilor, cei mai vechi locuitori cunoscuți ai Balcanilor. Asemeni grecilor și românilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
amintiri" (Weber, 1946, p. 176), anume, în memoria colectivă. Erupția naționalismului în istoria ideilor politice a provocat confiscarea memoriei colective de către programele naționaliste și subordonarea sa statului-națiune. Memoriile colective locale întreținute de grupuri sociale diverse (sub forma legendelor, poveștilor eroice, folclorului etc.) încep să fie măturate și înlocuite de o singură memoria națională. Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a statului-națiune în avanscena formelor de organizare politică, a condus rapid la naționalizarea memoriei colective. Faptul că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iașului? D. T.: Da, era redactor-șef. S. B.: Vom mai vorbi despre el. De Ionescu ce ne puteți spune? D. T.: Dumitru Ionescu, șeful Securității de atunci. Un om cu umor, de altfel, deși la plecare a circulat un folclor față de stilul lui de a conduce Securitatea. S. B.: Da, mi se pare că apare mai încolo. Am ajuns la Elena Jeanrenaud. D. T.: Era soția profesorului Alfred Jeanrenaud de la Politehnică. A fost prorector la UAIC. Femeie distinsă, serioasă. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
chemați, unde partidul consideră utilă prezența noastră"16. Ce spuneți de intervenții? D. T.: Nu-l văd pe Iacoban în postura asta. S. B.: E stenograma din ședință. D. T.: Iacoban atunci făcea o figură mai aparte. Eu știu că folclorul urban local îl așeza ca fiind ginere al lui Dăscălescu, dacă nu mă înșel. El era tot timpul cu luări de poziție în Consiliul Culturii și Educației Socialiste mai atipice, mai vioaie, mai liberale. S. B.: Dar poate se înțelesese
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în ziua aceea când am stat la masă, după acțiunea despre gestionarea crizelor în comunism. Doi: a refuzat funcția de secretar cu probleme economice sau de agricultură la CC al PCR sau un minister economic. Le-a refuzat pe amândouă. Folclorul de partid vine și spune că lui Leonard i s-a copt din cauza unor șantaje, cu secrete de familie, cu scheme de șprițuri; au circulat în folclor și alte versiuni cu privire la acea petrecere de la Cotul Morii... S. B.: Era un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la CC al PCR sau un minister economic. Le-a refuzat pe amândouă. Folclorul de partid vine și spune că lui Leonard i s-a copt din cauza unor șantaje, cu secrete de familie, cu scheme de șprițuri; au circulat în folclor și alte versiuni cu privire la acea petrecere de la Cotul Morii... S. B.: Era un om mai de succes și bănuiesc că a avut "prieteni" care să i-o coacă. D. T.: Leonard a fost un tehnocrat, un om care avea personalitate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
L-am cunoscut după ce a ocupat funcția la UASC. El a preluat funcția de președinte pe Centrul universitar după interimatul, de câteva luni, al lui Ioan Andone care îl înlocuise la rândul său pe Mihai Timofte la șefia UASC. În folclorul urban, doctorul Silviu Botezatu era "omul cu vioara". Cânta splendid la vioară și făcea chefurile studențești. A rămas un lider emblematic în istoria UASC. Era mai deschis la minte, nu era tipul activistului, un tip foarte sociabil. S. B.: Cum
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
splendid la vioară și făcea chefurile studențești. A rămas un lider emblematic în istoria UASC. Era mai deschis la minte, nu era tipul activistului, un tip foarte sociabil. S. B.: Cum l-ați cunoscut pe Burlui Vasile? D. T.: Din folclorul IMF-ului știu că era un om care dorea să se impună în ierarhia academică și în cea de partid. Răspundea la un moment dat și de activitatea de propagandă de la IMF, de agitația vizuală. Greu de negociat cu el
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care propunea candidații pentru Marea Adunare Națională (MAN). Știu că Ceaușescu l-a promovat ca președinte al ODUS-ului național pe doctorul Constantin Arsene, profesorul care l-a tratat pe Ceaușescu. În discuțiile lui pe patul de spital, așa zicea folclorul PCR-ist de atunci, Ceaușescu l-ar fi întrebat ce poate face pentru el. Acela era un mare profesor, spitalul îi poartă numele. Și, când a ieșit Ceaușescu din spital, de la el a plecat ideea că oamenii aceia erau în afara
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
misiunea de a căuta studenții la încălțăminte în noaptea aceea, să vadă dacă au fost sau nu la demonstrații. S. B.: Știți cumva cine era pe acolo? Cine căuta studenții la încălțăminte? D. T.: Ion Andone, așa a rămas în folclorul universitar. S. B.: Trebuie să rămână în istorie și treaba asta. O să revenim, va fi un subiect separat. Dobrescu Gioconda? D. T.: De la IMF, o țin minte. Era un nume atunci. A fost prorector, coordona disciplinele de cercetare moleculară. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Botezatu. S.B.: Pe Baciu Mihai l-ați avut profesor? D.T.: Baciu Mihai nu mi-a fost profesor. A fost șef de promoție în 1969 și a refuzat o catedră la "Ștefan Gheorghiu". Era o figură pitorească și circula atunci un folclor prin toată Universitatea cum că era o persoană care vorbea foarte mult, că avea o bună memorie, că avea priză la studenți și că era un Don Juan. S.B.: Pe Anton Carpinschi știu că l-ați avut profesor. D.T.: Pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o structură separată căreia i se subordonau acele institute? D.T.: În 1970, înainte de "Tezele din iulie" 1971, au fost înregimentate aici și celelalte centre de cercetare. S.B.: În afară de acestea, în infrastructura politico-ideologică mai erau: Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei RSR, Centrul de Sociologie al Universității "Al.I. Cuza", Centrul de Studii pentru Problemele Tineretului de pe lângă CJ al UTC și catedrele de științe socio-umane12. În 1971, se hotărăște înființarea Cabinetelor de Științe Sociale și Răspândirea Cunoștințelor Științifice, ce
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]