5,879 matches
-
masculină!" Partitura originală a lui Dvořák, înainte de a accepta sugestiile lui Wihan, a fost descrisă ca fiind "mult mai muzicală" și această versiune este interpretată din când în când. Pe tot parcursul lucrării există un motiv care amintește de muzica folclorică americană. S-a sugerat că Dvořák a fost puternic influențat de muzica Amerindienilor și a folosit-o ca inspirație pentru concertul său pentru violoncel.
Concertul pentru violoncel (Dvořák) () [Corola-website/Science/330022_a_331351]
-
compozitor, dirijor, profesor și aranjor englez. Vaughan Williams a compus lucrări aparținând multor genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film. Pe lângă activitatea sa de compozitor, Vaughan Williams a fost și un culegător de cântece folclorice engleze, cântece care i-au influențat multe dintre compozițiile sale proprii. s-a născut pe 12 octombrie 1872 în Down Ampney, Gloucestershire unde tatăl său, Arthur Vaughan Williams (1834-1875) era pastor. După moartea tatălui său în 1875 Vaughan Williams a
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
cu Max Bruch la Berlin în 1897 iar în 1907-1908 a studiat timp de trei luni la Paris cu Maurice Ravel, studii care au fost foarte importante pentru dezvoltarea sa de compozitor orchestral. În 1904 Vaughan Williams a descoperit cântecele folclorice și colindele de Crăciun engleze, care erau aproape în pragul dispariției datorită creșterii gradului de alfabetizare și disponibilității muzicii tipărite în zonele rurale. A călătorit prin zona rurală și a scris pe partitură multe cântece. Mai târziu a incororat aceste
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
partitură multe cântece. Mai târziu a incororat aceste cântece și melodii în muzica proprie, fiind fascinat de frumusețea muzicii și de istoria sa anonimă în viața oamenilor de rând. Prin eforturile sale a început să fie din nou apreciată muzica folclorică engleză. Mai târziu va deveni președintele English Folk Dance and Song Society ("Societatea Engleză de Cântece și Dansuri Folclorice") care, în recunoștință pentru munca sa în acest domeniu, a numit Vaughan Williams Memorial Library ("Biblioteca Memorială Vaughan Williams") după el
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
și de istoria sa anonimă în viața oamenilor de rând. Prin eforturile sale a început să fie din nou apreciată muzica folclorică engleză. Mai târziu va deveni președintele English Folk Dance and Song Society ("Societatea Engleză de Cântece și Dansuri Folclorice") care, în recunoștință pentru munca sa în acest domeniu, a numit Vaughan Williams Memorial Library ("Biblioteca Memorială Vaughan Williams") după el. În 1905 Vaughan Williams a dirijat primul concert al Festivalului Muzical Leith Hill din Dorking, festival la care va
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
urmărind în toți acești ani a promova muzica autohtonă. Nemărginita dragoste pentru folclor a maestrului s-a concretizat în colaborări cu diverse formații de amatori (corul din comuna Leșu-Năsăud, ansamblul de fluierași din Hoarda-Mureș), corul "Viva de Musica" și ansamblul folcloric a"Someșul-Napoca", ansambluri cu care a participat la festivaluri și concursuri naționale și internaționale, unde a obținut numeroase premii (Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough - Clevland). În creația muzicală s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
, cunoscut de asemenea și doar ca „Sakura”, este un cântec folcloric japonez (min'yo) care ilustrează începutul primăverii, anotimpul florilor de cireș. Inițial era cunoscut sub numele de „Saita sakura” („Cele mai multe flori de cireș”). În ciuda credinței populare, cântecul nu are origini antice; a fost o melodie urbană cunoscută a perioadei Edo
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
Abe, un percuționist virtuoz, este o piesă de cinci minute pentru marimba. Această piesă este bazată pe „” și a devenit populară în repertoriul marimba. Simfonia a cincea a lui Alfred Reed, numită „Sakura”, este de asemenea bazată pe acest cântec folcloric. Deoarece melodia se întinde pe o gamă modestă, se potrivește în mod ideal instrumentelor care folosesc o gamă limitată de frecvențe sonore, precum flautul amerindian.
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
Ardeiul", căreia i-a fost redactor. A mai desenat și pentru revistele "Amicul Tinerimii", "Șezatoarea săteanului", "Lumina satelor", "Amicul copiilor" ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Z. Arbore. Ca artist plastic s-a remarcat prin introducerea în premieră de motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte și reviste, astfel intrând în grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au fost împrumutate păpușilor de lemn realizate la fabrica de jucării de la Novaci. Tot
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Lumina satelor", "Amicul copiilor" ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Z. Arbore. Ca artist plastic s-a remarcat prin introducerea în premieră de motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte și reviste, astfel intrând în grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au fost împrumutate păpușilor de lemn realizate la fabrica de jucării de la Novaci. Tot în Oltenia fiind, s-a evidențiat și în domeniul cercetării slavistice. Fascinat de frumusețea peisajelor întâlnite
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Ileana - 7 mai 1958, Iulia - 7 octombrie 1959, Valentina - 4 octombrie 1960, Romela - 15 martie 1963 și Maria - 20 septembrie 1966. Acestea au și un frate, Alexandru, născut în data de 30 martie 1969. Din 1980 sunt membre ale ansamblului folcloric “Talăncuța”, colectiv emerit al Republicii Moldova, apreciat pentru cântecele autentice pe care le au în repertoriu. Conducătorul ansamblului este Andrei Tamazlâcaru, maestrul care le-a călăuzit pe surori încă de la începutul carierei lor muzicale. sunt recunoscute ca fiind “cinci voci gemene
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
au îndrăznit să aducă pe scena cântecele pascale și colindele, primele care au adus poporului acest tezaur național. Repertoriul Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret. "„Vocile de Aur ale Surorilor Osoianu, primadonele folclorului din Basarabia, au readus în circuitul
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret. "„Vocile de Aur ale Surorilor Osoianu, primadonele folclorului din Basarabia, au readus în circuitul firesc al istoriei cântecul vechi, strămoșesc. E un noroc al nostru, ca Bunul Dumnezeu le-a dat celor cinci Osoience vigoare, hâr
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
feluri, acelasi dans...”." Andrei Tamazâlacaru a sustinut: ""Aceasta prima ediție a festivalului a constituit un eveniment important în cultura noastră. A fost încă o posibilitate că folclorul nostru autentic să dăinuiască. M-au bucurat cântecele, dansurile, creația prezentată de colectivele folclorice, dar m-au impresionat și chipurile acestor promotori ai creației populare. Au cântat și Osoiencele - au făcut ca tot spațiul acela extraordinar de pe malul Prutului să vibreze, să fie îmbrățișat de dans. Au creat o atmosferă unică. Festivalul și muzeul
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
albastră și este acoperită cu păr . Ei sunt îmbrăcați de obicei în robe negre sau blănuri de tigri sau de urși , iar ca arme au un "kanabō" (bâtă sau ciocan cu spini și cu mâner lung din fier) . În tradiția folclorică se spune că onii poartă ghinion și aduc distrugere și boală și sunt înzestrați cu puteri supranaturale ca de exemplu faptul că pot poseda oamenii . De aceea există multe ceremoni șintoiste și budiste împotriva acestor oni , ceremoni ca aruncarea boabelor
Oni () [Corola-website/Science/329358_a_330687]
-
de Aur", "Crizantema de Argint" la Chișinău, evenimente culturale, emisiuni de radio și televiziune și a jucat în spoturi publicitare. A lansat la 27 decembrie 2003 albumul de muzică populară „Ardeleanca în Bănie” (20 de piese), fiind acompaniată de Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”. De asemenea, predă la Departamentul de artă teatrală din cadrul Facultății de Litere din Craiova, având postul de conferențiar universitar doctor, și este membru al senatului UNITER. A jucat în mai multe filme, fiind nominalizată la Premiul Gopo pentru
Natașa Raab () [Corola-website/Science/328712_a_330041]
-
importante momente din cariera sa sunt, probabil, aparițiile la restaurantul Olympia din Paris în 1956. În acest timp, a efectuat mai multe apariții la televiziune, urmat de spectacole la televiziunea din BBC din Londra. Cu Rapsodia Română, un alt ansamblu folcloric românesc de renume internațional, Damian Luca a efectuat numeroase turnee in Statele Unite, cel mai important fiind cel din 1962. Acest lucru a dus la o invitație de la Ed Sullivan Show. Performanțele sale din 1963 cu ocazia turneelor din Belgia, inclusiv
Damian Luca () [Corola-website/Science/329401_a_330730]
-
Cultural-Patriotică „Avram Iancu”. Comemorările constituie ocazii pentru politicieni de a acumula capital politic, în special în anii electorali, lucru exploatat prima dată de Gheorghe Funar și Vatra Românească. Se depun coroane și se rostesc discursuri, după care urmează un program folcloric. Unii politicieni încearcă să folosească potențialul politic al locului prin amplasarea de afișe electorale, însă actual acest fapt nu mai este permis în incinta cimitirului, pentru a nu afecta caracterul comemorativ al manifestării.
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
o muzică accesibilă era aceea de a crea prin muzică un nou ideal social unificator . Fără îndoială, Copland a fost unul dintre cei mai ingenioși compozitori din timpul războiului, iar de-a lungul carierei sale stilul său a îmbinat elemente folclorice și tradiționale, jazz, blues și country dance. Simfonia a treia Context Simfonia a fost primită cu mult entuziasm de critici și public la premiera ei din 11 octombrie și a câștigat premiul "New York Music Critics Circle Award". Copland a terminat
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
rusă, acestea sunt îmbrăcate în stilul muzicii secolului al XX-lea. "Opera sa Ne tolʼko liubovʼ..." ("Nu doar iubirea...") este prima operă în care genul de ceastușcă apare într-o formă a muzicii culte. În "Myortvye dushi" ("Sufletele moarte") aspectul folcloric este reprezentat prin momentul înlocuirii sonorității instrumentelor cu coarde cu cea a unui cor de cameră ce cântă în manieră populară. Opera "Lolita", prezentată pentru prima dată la Opera Regală din Suedia, continuă stilul postavangardist și neoromantic al compozitorului. Baletele
Rodion Șcedrin () [Corola-website/Science/331965_a_333294]
-
apar și o iau pe Judit cu ele. Fericirea dorită de prinț nici acum nu s-a împlinit și „va fi mereu noapte". Muzica lui Bartók la această operă urmărește amănunțit detaliile întâmplărilor. Opera începe cu un prolog cu iz folcloric. Elementele cu caracter de baladă apar și în text, și în muzică. Castelul întunecat al prințului este reprezentat de melodii pentatonice sumbre, care vor fi dizolvate prin intervențiile lui Judit. Deschiderea ușilor din castel este metafora cunoașterii sufletului bărbătesc. Muzica
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
august", "Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter"), versuri și proză pentru copii ("A venit un pui de om...", "O poveste cu povești"). Opera literară a lui Dragoș Vicol are o structură fundamental lirică. Scriitorul folosește metafora de influență folclorică în descrierea plaiurilor sale natale și a oamenilor din munții Bucovinei. Prospețimea metaforei este alterată însă în anii '50-'60, sub imperativul comenzii politice, într-un patetism convențional. Volumele de versuri ostășești "Reportaj liric" (1963) și "Poeme în marș" (1969
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
trupa Proconsul. Vineri, 22 august, incepand cu ora 20.30, a doua seară a festivalului dedicată muzicii populare și intitulată Dor de Callatis a adus publicului iubitor de folclor opt ansambluri și șaisprezece soliști tineri și consacrați din toate regiunile folclorice ale României. O prezență aparte a regiunii Banat a fost Anca Pantaru și „Barzava”, ansamblul de dansuri al municipiului Reșița. Sâmbătă, 23 august, ora 20.30, Gala premiilor de excelență Callatis a prilejuit recunoașterea valorilor din diferite domenii ale vietii
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița, mult îndrăgitul ansamblu „Bârzava” din Reșița alături de ansamblurile Româncuța din Cumpănă, „Mugurelul” din Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai concursurilor de gen, din toate regiunile folclorice ale României: Mariana Ozana Stoicoci și Mariana Jianu(Oltenia), Elenă Nistor și Narcis Gherghișan (Dobrogea), Briana Olteanu, Georgiana Tănasă, Sânzian Odor(Moldova), Izabela Baicu, Cristina Vrânceanu și Adriana Deaconu (Prahova), Gabriela Oancea (Sibiu), Iulia Vătafu (Vrancea), Adriana Anghel (Hunedoara), Jenica
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
alături de trupă să din Olanda care au avut o caldă primire din partea turiștilor veniți cu mic cu mare la concert. „Triluri de zestre” au răsunat în Portul turistic Mangalia, sâmbătă, 15 august, dintre acestea evidențiindu-se Marian Duicu și ansamblul folcloric “Zestrea Branului” împreună cu Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu, Mariana Stănescu, Gheorghe Sorea, Andreea Jitea, Ionel Letca și Alexandra Folea, ansamblul folcloric “Doinita” al cercului militar Bistrița. Melodia modernă închinata Fecioarei Maria - “Ruga”, avându-l că interpret și compozitor pe talentatul Dragoș
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]