7,834 matches
-
Dan), parvenitul și paraziții sociali, boierul patriarhal, se consacră mai întâi prin opera lui. Astfel, Dan, personajul care dă titlul romanului de mare răsunet la vremea publicării (1894), ar fi, după formularea lui Gherea, însușită de V., „proletarul intelectual”, visătorul generos, însă abulic și egocentric, în cele din urmă înfrânt, dezamăgit în viața conjugală, dar mai ales incapabil să biruie împrejurările sociale potrivnice. Sfârșitul lui Dan, care înnebunește, asemănător cu al lui Eminescu, reflectă în intenția prozatorului destinul tragic al artistului
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
ei intră tot ce era simțit ca util la un moment dat țelului propus, astfel că în „Familia” își au locul orientări foarte diferite, contribuții de valoare inegală, V. dând dovadă de multă însuflețire și de mai puțin spirit critic. Generos editor al scrierilor literare transilvănene, pe care le judeca prin prisma etico-națională, el va considera multă vreme apologia mai eficientă decât critica severă, motivată exclusiv de rațiuni estetice. La concursurile literare inițiate recomandă îndeosebi inspirația istorică și populară, îndemn oportun
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
domeniul filosofiei, Ion Petrovici prezintă ideile lui Raymond Poincaré și Herbert Spencer, Izabela Sadoveanu și I. Botez pe acelea ale lui Henri Bergson, iar un Paul Rareș se ocupă de „morala” lui Félix Le Dantec sau de „paradoxurile operetei”. Deosebit de generos este și spațiul oferit științelor naturii, dar și consemnării ultimelor descoperiri și inovații. Preferința redacției merge însă în chip vădit spre medicina socială și a muncii, spre economia politică, spre sociologie, spre tot ce e susceptibil a susține transformările pe
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
decepționează. Modul în care împinge Beijingul în războiul din Coreea* rănește amorul propriu al aliatului chinez lăsat practic fără protecție aeriană. La moartea lui Stalin, conducătorii chinezi îi apreciază puțin pe succesorii săi, care se arată totuși a fi mai generoși. Scandalul izbucnește în 1956, odată cu cel de-al XX-lea Congres al PCUS și îndeosebi cu „raportul secret” al lui Hrușciov*, prezentat fără o consultare prealabilă, și care, prin critica adusă cultului personalității și revenirea la conducerea colectivă, pune problema
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
studenți ce trec, an de an, prin atelierul său. Iată de ce volumul de față reprezintă o surpriză așteptată, reunind experiența îndelungată a cursurilor teoretice și practice cu talentul de a face cărți frumoase. Rezultatul este un „obiect” atrăgător, cu o generoasă adresabilitate. Cei interesați de misterele tehnicii se pot edifica, siguri că au recurs la o sursă credibilă de informație; cei pasionați de istoria gravurii vor străbate parcursul consacrat odată cu Renașterea și apariția tiparului; în fine, cei ce se întreabă, poate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
elementele imprimabile ale formei, pentru reproducerea imaginilor în semitonuri se recurge la raster, adică la o descompunere a tonurilor în mici elemente similare ca formă, de regulă puncte, dar diferite ca dimensiune. În cadrul acestui tip de tipar găsim un inventar generos de semne. În cazul concret al litografiei, dat fiind că pe piatră se pot realiza semne cu tuș și cretă, mimând desenul în pensulă, peniță și laviu sau cărbune, dar se pot insera și imagini fotografice, cu numeroase posibilități de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pe principii morale în fața uneia bazate pe forță și interese materiale 8. Esențialmente, ferm pătrunși de credințele noastre morale, nu trebuie să fim dezamăgiți sau înfrânți de ceilalți, pentru că nu trebuie să presupunem niciodată că sunt animați de aceleași intenții generoase și corecte ca ale noastre. Aceeași eroare trebuie evitată și în relațiile dintre state: normele, principiile care ne conduc în lumea de dincolo de granițe s-ar putea să nu fie împărtășite de ceilalți actori internaționali. Pentru a ne feri de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vrem să spunem este: nici un fel de conciliere din slăbiciune sau frică. Concilierea în sine poate fi bună sau rea, după împrejurări. Concilierea din slăbiciune sau frică este, în aceeași măsură, inutilă și fatală. Concilierea de pe poziții de forță este generoasă și nobilă și poate reprezenta cea mai sigură și poate singura cale către pacea mondială. Cealaltă greșeală fundamentală în care sunt predispuși să cadă decidenții în chestiunile de politică externă este opusul celei discutate mai devreme. Confundă o politică a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
violență, încât doar caracterul inflexibil al lui Washington și imensa popularitate de care se bucura acesta au putut împiedica declararea unui război Angliei. și chiar și așa, eforturile făcute de rațiunea austeră a acestui mare om în lupta împotriva pasiunilor generoase, dar necugetate, ale concetățenilor săi era să-l lipsească de singura recompensă la care ținea într-adevăr: dragostea țării sale. Majoritatea s-a pronunțat atunci împotriva politicii sale; acum întreg poporul îl aprobă 22. Gândirea necesară pentru a purta cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Vest, care vor fi cândva unite sub autoritatea RFG-ului). Acest aranjament era aproape desăvârșit, dar nu în totalitate, din cauza a două motive: unul de sine stătător, celălalt rezultat direct din problema esențială a Războiului Rece. Nici un acord, oricât de generos redactat și de fidel executat, nu putea schimba faptul că Berlinul de Vest este o enclavă în teritoriul unui stat ostil. Această realitate geopolitică oferă RDG-ului (Germaniei de Est) capacitatea să acționeze fie în scopuri benefice, fie nocive, iar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
s‑ar rezolva problema formării trăsăturilor psihocomportamentale care asigură succesul în activitatea de conducere. Din păcate, el se pierde în stabilirea unor liste interminabile de trăsături și chiar de comportamente, rareori aceleași în taxonomiile diferiților autori. 3) Modelul postulează ideea generoasă a existenței unei relații cauzale între trăsăturile/comportamentele liderului și eficiența activității sale. Numai că studiile empirice au arătat că o asemenea corelație lipsește de cele mai multe ori. Chiar atunci când corelația există, ea este departe de a fi universală, dimpotrivă, variază
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de teren și având ca punct de plecare corelația (sau lipsa ei) dintre orientarea și stilul conducerii. Astfel, există: 1) conducători valoroși cu orientare bună în raport cu sarcinile lor, capabili, cultivați, bine intenționați și cu stil de conducere pozitiv (comunicativi, calmi, generoși, înțelegători, agreabili în relațiile cu ceilalți); 2) conducători valoroși, dar lipsiți de stil, caz în care se ajunge uneori la situații dramatice deoarece sunt respinși de către subordonați, între ei și subordonați se creează permanent conflicte; 3) conducători mediocri sau incapabili
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducători autoritari (strict, binevoitor, incompetent) și două tipuri de conducători democratici (democratul autentic și pseudodemocratul). Autoritarul strict este sever, dar corect, nu‑și deleagă niciodată autoritatea, utilizează formule de tipul „afacerile sunt afaceri”, „timpul costă bani”, are tendințe conservatoare, este generos cu cei din jur care își îndeplinesc conștiincios îndatoririle, ține la distincția dintre conducător și muncitor. Autoritarul binevoitor este chinuit de conștiința faptului că sarcina lui este nu doar aceea de a produce obiecte, ci de a răspunde și de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o mai mare extensie și importanță la managerii de nivel inferior (de primă linie), iar la managerii de nivel mediu esențiale sunt atât abilitățile tehnice, cât și cele umane (vezi figura 25). După cum se poate remarca, literatura de specialitate este generoasă în informații menite a defini și a caracteriza managementul. Tot literatura de specialitate creează însă o serie de nedumeriri, chiar confuzii. De exemplu, în manualele și tratatele de psihologie organizațională întâlnim capitole dedicate leadership‑ului, și nicidecum managementului. În schimb
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
participative. De pildă, în Germania, legea din 1951 impunea funcționarea a trei tipuri de structuri: la nivel superior (consiliul supervizor), la nivel senior (directorul muncii, ales sau aprobat de sindicat), la nivel operațional (comisiile de muncă). Ideea nivelului participării este generoasă și în spiritul abordării sistemice. Din păcate, ea accentuează caracterul formal (oficial) al participării și pierde din vedere sau pur și simplu ignoră caracterul neoficial al acesteia. Prevederile legale structurale neglijează participarea directă prin canale neoficiale a tuturor angajaților (persoane
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comune, curente, banale, triviale; funcția de transmitere către conducere a unor informații (îndeosebi a nemulțumirilor); funcția de facilitare a transmiterii informațiilor de conducere către angajați cu privire la deciziile deja luate. Inițial, conceperea comitetelor de consultanță a fost bazată pe o filosofie generoasă. Conducerea acorda consultanței semnificația „deverticalizării”, „dezvoltării organizaționale” sau a „reducerii nivelurilor”, iar muncitorii vedeau în ea o modalitate de creștere a „democrației industriale”, de considerare a intereselor lor. Din păcate, de-a lungul timpului, intențiile echilibrării pozițiilor de influențare reciprocă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
performanțele întregii organizații (de aceea, ele pot deveni riscante dacă organizația nu obține performanțe); 3) nivelul lor se determină prin negocieri între manageri și subcomitetul însărcinat de consiliul de administrație cu determinarea valorii lor (cei care le stabilesc sunt foarte generoși pentru că s-ar putea ca în alte ocazii să nu mai fie solicitați pentru astfel de activități). Cercetările din psihologia organizațional-managerială cu privire la recompensele manageriale sunt de dată recentă și extrem de puține. Totuși, ele au pus în evidență un fapt de-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care poate transforma relația într-un conflict nou de intensitate și mai mare (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 99). # Cu toate acestea, de la escaladare se poate trece la de-escaladare și, deci, la soluționarea conflictelor. Literatura organizațională și managerială este generoasă în studii și cărți dedicate soluționării conflictelor (Pérez, Mugny, 1993; Deutsch, 1998; Deutsch, Coleman, 2000; Marsan, 2005 ș.a.). Deși unii autori se centrează pe sublinierea barierelor care apar în rezolvarea conflictelor (Arrow, Mnookin, Ross, Wilson, Tversky, 1995), iar alții pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la o înțelegere finală sau închiderea negocierilor fără a se ajunge la un acord). Descrierea acestor etape oferă autorilor prilejul de a formula nenumărate sfaturi și sugestii care să permită derularea fructuoasă a negocierilor. Literatura de specialitate este mult prea generoasă cu asemenea sfaturi și sugestii pentru a mai fi necesară insistența asupra lor (vezi Smitt, 1981; Kennedy, Smitt; Carnevale, 1993; Cornelius și Faire, 1996; Faure, Mermet, Touzard, Dupont, 1998 ș.a.). Goguelin (1993) oscilează între a considera negocierea ca frână sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
De Dreu et al., 1995). Furia îi face pe negociatori și mai egoiști în preferințele lor (Loewenstein et al., 1989). Noua perspectivă psihosocială asupra negocierii se asociază cu cel puțin patru efecte benefice: lărgește, îmbogățește și adâncește perspectiva anterioară; este generoasă în sfaturi practice pentru negociatori; oferă negociatorului indicii folositoare în raport cu comportamentul probabil al oponenților; sugerează moduri de prevedere a deciziilor individului (Bazerman et al., 2000, p. 286). Problema amplificării/creșterii raționalității negociatorilor cu scopul obținerii unor rezultate bune în procesul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
410 în 1993, la 502 în 1995 (vezi Pitariu, 2003, p. 13). Fără îndoială că din momentul recoltării și raportării acestor date, numărul publicațiilor dedicate stresului a crescut și mai mult. Și literatura de specialitate apărută în limba română este generoasă în lucrări pe problematica stresului. În unele dintre ele întâlnim tratarea mai generală a stresului, fără a se pierde din vedere stresul organizațional (Floru, 1974; Derevenco, Anghel, Băban, 1992; Miclea, 1997; Băban, 1998; Brate, 2002; Iamandescu, 2002 ș.a.). Altele se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
simplă reacție, el fiind consecința relației dintre aceste două variabile. Esențială devine interacțiunea dintre stimul și reacție, stresul apărând de data aceasta ca variabilă moderatoare. Paradigma stresului ca relație/interacțiune între stimul și reacție este, cel puțin în intenție, extrem de generoasă. Ea ar urma să arate că stimulii potențiali stresanți pot conduce la tipuri diferite de reacții stresante la indivizi diferiți și chiar la unul și același individ în momente diferite, în funcție de evaluările lor cognitive asupra situațiilor stresante și mai ales
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt incapabile să-și apere singure interesele: cei prea tineri, prea bătrâni, bolnavi, handicapați, excluși etc. Acestea au nevoie să beneficieze de o solidaritate care să le ofere, atâta vreme cât este necesar, o plasă de siguranță mai mult sau mai puțin „generoasă”. Așa cum arăta Robert Castel, societățile noastre au creat de multă vreme moduri de a gestiona problema săracilor, a defavorizaților și, În general, a tuturor celor care au nevoie de protecția celorlalți (Castel, 1995). Fără dominație, nu ar exista pace. Supraviețuirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stradă din Geneva care te ducea chiar către Carouge). Cu toate astea îmi este destul de greu să achiesez la ideea ta, conform căreia suntem doi papagali. Dar ce-mi pasă, afară soarele strălucește, și, în plus, am aflat că statul generos se va milostivi de mine și-mi va oferi 40% din salariul pe decembrie până-n sărbătorile de iarnă, să am ce consuma. Mă amuză tipii care așteaptă să le fie apostilate diverse documente. Bodogăne, țipă, se ceartă și sunt convinși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Crăciun. Moșul are și o consoartă, Crăciunița. Mă întreb cine a inventat-o, ce specialist în marketing?! În acest an, au apărut și un fel de crăciunițe sexy. Până și celebra N. Luciu a apărut pe o copertă lucioasă, oferind, generoasă, porțiuni apreciabile din cele două izvoare ale propriei bunăstări. La o televizunie privată, de mare succes, am observat chiar și două crăciunțe în mini, alergându-se de cu zor. Cred că în viitor, la grădiniță, nu va mai veni Moșul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]