6,001 matches
-
elogioasă făcută de Tudor Arghezi: „Asemăn poema Cetitorule cu o perlă care crește în straturi concentrice; dar cu cât se adaugă cuvinte mai depărtate în timp de cele care au tradus emoția generatoare, cu atât este mai puțin poemă. Ai gusta desigur textul nemijlocit, forma primă. Dar multora li s-ar părea această formă haotică, și emoția, de nerecunoscut fără frază, numai cu ajutorul succesiunii de imagini; și pe bună dreptate. Elaborarea textului este asemănătoare cu demersul esențial al științei, care consistă
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
a liricii lui Topîrceanu e găsită în „imposibilitatea de a se fixa”, așadar de a persevera acolo unde se află înzestrarea lui reală, adică în umor, de unde peregrinarea soldată, după opinia criticului, cu un greu tribut plătit facilității, versurilor ușoare, gustate de publicul larg. Analiza apasă, îndreptățit, pe valoarea parodiilor și a prozei. Critica lui G. este una a revizuirilor, fără a face caz de vreun program în acest sens, și a recuperărilor. Recuperatorie pe termen lung este și rubrica sa
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
altă parte, postmodernismul atunci, era o vocabulă puțin Întrebuințată chiar și În America. Ei continuau, cu toate că fără pathosul dinaite de război, să fie fascinați de avangardă și de propunerile indecente ale unui French Way. Dar participarea lor era exterioară, ceea ce gustau ei era spectacolul unei vieți literare, boeme, agitate, care, tocmai prin estetizare, se dovedea desuetă. Extrem de interesantă mi se pare În acest mărturia din anul 2000 a lui Stanley Rosen, elev al lui Leo Strauss, sosit la Paris În 1960
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai subtil-persuasivă, cunoscută în pedagogie sub numele de educație nonformală. Ne referim la educația prin literatura pentru copii și tineret, alternativă la educația formală a școlii, dar promovând același „umanism” educativ în numele idealurilor socialiste. Este vorba de literatura „cutezătorilor”, mult gustată în urmă cu două-trei decenii, care promova o etică și o echitate socialistă mai relaxată, drapată în cuvinte mai puțin angajante (hărnicie, punctualitate), umanizând, îmblânzind sistemul din interior (Paul Cernat, „Moralități pentru cutezători”). Prin revistele Cutezătorii și Luminița, prin emisiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prinderea unui agent străin venit să fure secretele unor invenții românești. Toate aceste opere literare sunt lucrate după rețeta propagandei comuniste, amestecată ingenios cu ingrediente ca ficțiunea eroică, libertatea liber consimțită, nevoia de aventură și depășire, specifice adolescenței. Cititorul neavizat gustă desigur aventura, se îmbibă de sentimente frumoase, fără să sesizeze că este supus unui program de prelucrare, de modificare din exterior a viziunii sale despre lume. Toate aceste opere literare educative pot fi așezate în categoria lucrărilor angajate, „angajamentul” fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
morală a viitorilor oameni noi, dar și giganticele manifestări și festivaluri, tip „Cenaclul Flacăra” sau „Floarea din gradină”, facilitează insinuarea subtilă a unui anumit tip de „comunism de consum”, digerabil, acceptabil, chiar agreabil. Producțiile subculturale sunt mai accesibile, pot fi gustate de mulți și nu trezesc reflexul de apărare pe care l-ar declanșa discursul dur, direct. Este în aceste producții, ca și în unele opere literare, o anumită „mecanică ideologică”, un „marketing ideologic” ce poate fi numit și „comunism la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de Nilul care, dacă nu „mișcă valuri blonde”, ca în Egipetul eminescian, „doarme în mâlul lui”, de „Ai Penei Corcodușa Crai trei, de Curtea Veche”; menționează „România pitorească-n frumusețile-i vlahuțe”, evocă anii cu „struguri dulci”, pe „care-i gustă și îi cântă pe la vatra lor țăranii”, invocă, asemeni lui Eminescu în Doină, pe marele Ștefan: „Nu mai sta nici tu la Putna în mormânt, Ștefan Părinte.” O seamă de versuri, majoritatea scurte, precum acelea care alcătuiesc piesa titulară a
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
romancieri, după opinia sa, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu, ultimilor doi nerecunoscându-li-se însă proustianismul. În poezie, aprecierea lui superlativă se îndreaptă către Tudor Arghezi, Ion Barbu și, din păcate, mai puțin către Lucian Blaga. C. nu gustă Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu I. Caragiale, respinge în bloc literatura „experiențelor” a „noii generații”, e profund nedrept față de Duiliu Zamfirescu și E. Lovinescu, față de critici ca Perpessicius și Vladimir Streinu, comentați doar ca poeți, mult prea rezervat față de
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
al lui Noica, o mostră de impresionism prost înțeles. Flerul, impresia, gustul nu mai funcționează într-un domeniu care își construiește mesajele cu totul altfel decât o facem noi. Ele se cer educate frecventând sursele culturale ale perioadei respective. Poți gusta Iliada fără să știi nimic despre mitologia și cultura antichității grecești? Probabil poți, dar cu ce rămâi? Se pierd pe drum cele mai multe și mai valoroase sugestii. Pe scurt, problema nu este că textele clasice nu răspund unui astfel de test
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestuia către munții care înconjoară, ca un zid, lumea, pentru a extrage din adâncurile lor sânge. Aruncând căldarea într-o fântână extrem de adâncă, ce pare să coboare până în miezul pământului, scot de acolo nu sânge, ca de obcei, ci lapte. Gustând din acesta, aud un glas din adâncuri: "Vai, țițișoarele mele, vai, lăptișorul mieu, cine dintre muritori te-au tras? Cine din cei nemuritori vreodată te-au băut? Cine ieste îndrăznețul și obraznicul acesta carile pieptul Biruinții a apipăi și țițișoarele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vreodată te-au băut? Cine ieste îndrăznețul și obraznicul acesta carile pieptul Biruinții a apipăi și țițișoarele fiicăi mele de gurguie a suge nu s-au temut?"45 Gestul săvârșit din neștiință are, indiscutabil, o clară încărcătură erotică. Hameleonul a gustat, în mod paradoxal, din laptele unei fecioare. Imaginea nu are cum să nu mă trimită cu gândul la foarte multe texte și reprezentări iconografice medievale ale unicornului, care suge ca un prunc din sânul "care nu poate fi prea hrănitor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
plăcut le ieste, acéia să și aleagă. Și așé, voroava mea nu de ascuțite, ce de căptușite urechi ar fi lovit"43. Aparenta sfială a personajului ascunde, de fapt, orgoliul celui care se știe superior, prin puterea minții, celorlalți; Lupul gustă în intimitate savoarea de a fi singurul capabil să dezlege corect enigma care îi frământă atâta pe cei mulți, față de care manifestă și nițel dispreț atitudine asumată deslușit față de Brehnace: "toată prostimea lucrurile vădzind, precum sint le știu, iară filosoful
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În orie caz, cu o acvilă: "Înainte de toate, vulturul (Gyp fulvus) "penele sure ca de vultur" (II, 241), cu rol de monarh peste toate celelalte păsări, este cunoscut ca mâncător de cadavre ("... mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau sânge cald gusta") (II, 185), ospăț la care pot fi văzuți alături corbul și vulpea (care de "stârvurile împuțite nesăturate sunt") (I, 57, 59-60, 87). Cantemir cunoaște glasul piuit caracteristic vulturilor. Neamul acvilelor este reprezentat prin pajoră (pajură acvilă-de-câmp Aquila heliaca) cu penele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și Corbul, se înțelege din ceea ce îi povestește Inorogul Șoimului: "pliscul Vulturului și clonțul Corbului de-abiia vreodată și mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau singe cald gusta. Și pentru ca întru tot adevărul să grăiesc, nu numai că singe cald nu gusta, ce așeși stârv împuțit macară a afla sau pântecele a-și sătura putea"11. Prin urmare, "Vulturul ceresc", monarhul absolut, este un consumator de cadavre. Chiar dacă nu e vorba de un personaj în carne, pene, gheare și oase, ci mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
clonț, sau în unghi lance otrăvite, aducătoare de rane netămăduite au, precum ieste Brehnacea, Șoimul, Uleul, Cucunozul, Coruiul, Hârățul, Bălăbanul, Blendăul și altele asémenea acestora, carile într-o dzi singe de nu vor vărsa și moartea nevinovatului de nu vor gusta, a doa dzi perirea sa fără greș o știu"5. Autorul nu are pic de simpatie pentru această tagmă a răpitoarelor, cu toate că aici Inorogul își va găsi doi protectori: Șoimul și Brehnacea. Primul nici măcar nu participă la soborul animalelor și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comparat cu un lup: Care este începutul schimbării din președinte în tiran? E clar că aceasta se întâmplă după ce președintele începe să facă precum omul din povestea despre templul lui Zeus Lykaios din Arcadia." "Care anume?" Că cel care a gustat din măruntaie de om, fie și tăiate laolaltă cu ale altor jertfe, e neapărat să devină lup." Platon, Opere V. Republica, ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția, cuvânt prevenitor de Constantin Noica, traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comparat cu un lup: Care este începutul schimbării din președinte în tiran? E clar că aceasta se întâmplă după ce președintele începe să facă precum omul din povestea despre templul lui Zeus Lykaios din Arcadia." "Care anume?" Că cel care a gustat din măruntaie de om, fie și tăiate laolaltă cu ale altor jertfe, e neapărat să devină lup." Platon, Opere V. Republica, ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția, cuvânt prevenitor de Constantin Noica, traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Se pun în cratiță cu oțet, zahăr, ulei, sare și boia dulce. Ardeii iuți, piperul și foile de dafin se pun într-un tifon, apoi le dăm la fiert în cratiță timp de o oră. După ce începe să fiarbă, se gustă de sare și, dacă mai trebuie, se adaugă după gust. După fierbere se dă deoparte și, fierbinte, se pune în sticle, se capsează sau se leagă bine și se fierbe la Bain - Marie la foc domol timp de o oră
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu toate ingredientele amintite, se lasă să fiarbă bine, apoi se scoate din sos, se scurge și, când s-a răcit, se taie felii egale care se pun în tavă și după aceea se toarnă sosul strecurat peste carne și gustăm să vedem dacă lipsește ceva. La final, punem vinul și dăm la cuptor timp de jumătate de oră. INIMA DE VITEL UMPLUTA PE PAT DE VARZA La o inimă de vițel curățată, se adaugă umplutura făcută din 600 g carne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane cu hrean și frunze de țelină printre ei. Punem în fiecare borcan boabe de piper, enibahar, muștar și foi de dafin. Gustăm oțetul și dacă trebuie, adăugăm sare și turnăm peste gogoșari. Legăm borcanele cu celofan și le dăm la beci. Baițul se pune la fiert timp de cinci minute, apoi adăugăm gogoșarii să dea un clocot. După ce s-au răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
parcă voit obscură, contrastând cu descrierea clară pe care Aretaeus o făcuse cu un mileniu înaintea lui. Obsedat de chimism, Paracelsus a observat că după evaporarea urinii pacienților diabetici rămâne o pulbere albicioasă. Întrucât nu a avut inspirația să o guste, a interpretat-o greșit ca fiind sare. El afirmă că a găsit patru unci de sare într-un litru de urină și că setea și poliuria se datorează ei. Se distinge aici preocuparea lui Paracelsus de a cunatifica (măsura) unii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
absența serviciilor speciale pentru intervenție în situații de violență domestică este reflectată de mentalitate prin ignorarea sau cel puțin desconsiderarea fenomenului. Unul dintre rezultatele acestei imagini colective asupra violenței domestice sunt glumele care se vehiculează în legătură cu aceasta și care sunt gustate de toți cei care împărtășesc mentalitatea care le-a generat. Mentalitatea îngăduie aceste glume, deoarece violența domestică nu este conștientizată ca o „problemă”care impune urgent soluții, iar suferința pe care o generează este complet ignorată. Putem spune că există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era un comportament generalizat și care asigura momente de „evadare”din cotidianul frustrant. în perioada comunismului era o remarcabilă producție literară, artistică, foarte gustată de publicul larg. Mersul la concertele date de Filarmonicile din orașe, frecventarea spectacolelor de teatru, lectura cărților de literatură ce apăreau traduse (tot mai puține) sau ale scriitorilor români, gustul pentru ziarele și revistele culturale făceau parte din viața curentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri capacitatea lui Hasdeu de a susține o activitate neîntreruptă pe mai multe planuri, că scrie la gazetă, vorbește în parlament, conduce investigații arheologice etc., fără să îi guști sau să îi înțelegi proza. Și acesta e contractul pe care îl propune Vulcan: să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică până în zilele noastre supraviețuirea sacralizării ca mod de apreciere al reușitelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1868 și Vasile Alecsandri, "Poezia populară a românilor", publicat în 1849 și reluat ulterior sub titlul "Românii și poezia lor". Numai trei ani le despart. Textele au fost scrise pe baza aceluiași corpus de piese populare și, măcar în parte, gustate în cadrul unor experiențe comune. De aceea, o parte dintre exemplele citate coincid - iar versul "Astfel roibul mi-și fugea/ Văile se limpezia" îi cucerește pe ambii autori. "Nu poți să nu admiri calul lui Codrean, care când fugea: "văile se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]