7,197 matches
-
întâlnirile dintre cele două civilizații au fost în mod principal de ordin conflictual, s-au realizat și schimburi de imagini dintre cele mai profunde. Aceste imagini venite din Orient aveau o latură de noutate și originalitate determinând o expansiune a imaginarului rațional, conducându-l spre partea sa pulsională. Întâlnirea determinantă este cea dintre partea răsăriteană a imperiului Roman și noile populații musulmane care vor întemeia Imperiul Otoman. Această întâlnire s-a realizat pe durata a peste unui jumătăți de mileniu și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se face din zona orientală. O mare parte dintre elementele culturale bizantine ajung în zona occidentală și aici se declanșează o nouă revoluție. Acest import determină și reinterpretarea operei platonice și neoplatonice. Renașterea are o nouă sursă culturală care amplifică imaginarul. 1.2.3. Marile descoperiri geografice și ne-limitarea noilor imagini Călătoriile au reprezentat una dintre modalitățile fundamentale de amplificare a imaginarului. Aceasta are două surse: în primul rând sunt părțile tenebroase ale necunoscutului care, datorită tendințelor de a fantaza
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
revoluție. Acest import determină și reinterpretarea operei platonice și neoplatonice. Renașterea are o nouă sursă culturală care amplifică imaginarul. 1.2.3. Marile descoperiri geografice și ne-limitarea noilor imagini Călătoriile au reprezentat una dintre modalitățile fundamentale de amplificare a imaginarului. Aceasta are două surse: în primul rând sunt părțile tenebroase ale necunoscutului care, datorită tendințelor de a fantaza, dezvoltă o imagine a lumilor nedescoperite. Perioada medievală dezvoltă imagini fabuloase privind zonele necunoscute, lumile mirifice fiind identificate cu spațiile aparținând necunoscutului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Astfel, în secolul al VIII-lea Sfântul Willibald a identificat infernul într-o zonă din regiunea Calabria 15, iar în perioada secolelor XII-XIII localizarea a fost vulcanul Etna16. Nașterea ca imagine a purgatoriului amplifică posibilitatea de extindere și dezvoltare a imaginarului, introducând noi tărâmuri în universul fantastic al începutului de Renaștere. În acest context orice nou tărâm primea un corespondent de imagine în funcție de plasare și relaționarea cu imaginarul deja constituit. Călătoriile comerciale de sub protecția statelor italiene care încep în perioada secolului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Etna16. Nașterea ca imagine a purgatoriului amplifică posibilitatea de extindere și dezvoltare a imaginarului, introducând noi tărâmuri în universul fantastic al începutului de Renaștere. În acest context orice nou tărâm primea un corespondent de imagine în funcție de plasare și relaționarea cu imaginarul deja constituit. Călătoriile comerciale de sub protecția statelor italiene care încep în perioada secolului al XIII-lea aduc cu sine mirajul unui Orient apropiat. Prin aceasta se întrevede mirabilul Orientului îndepărtat ce a declanșat marile călătorii de descoperire a lumii. Ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aduc cu sine mirajul unui Orient apropiat. Prin aceasta se întrevede mirabilul Orientului îndepărtat ce a declanșat marile călătorii de descoperire a lumii. Ca urmare a călătoriilor din perioada de sfârșit a Evului Mediu se realizează și o dezvoltare a imaginarului. Imagini noi, mai mult sau mai puțin apropiate de cele existente în spațiu european, sunt sursă de mit și poveste, dar și pentru interpretări "raționale" ale realității. Pornind de la aceste povești printre care ar trebui să o amintim pe cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel încât legăturile cu orientul erau posibile doar dacă sultanul 17 noului imperiu era de acord. Datorită acestor limitări s-a încercat dezvoltarea unor noi căi maritime, astfel încât a apărut o nouă rută de călătorii, o nouă epocă și un nou imaginar. Lumea este percepută în mod diferit, iar teritoriul devine mult mai vast. Secolul al XV-lea aduce după sine nu doar scăderea puterii statelor italiene care controlau comerțul în bazinul Mării Mediterane, dar și mutarea centrului de navigație în zona
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
loc o accelerare a cercetărilor în zona Atlanticului de Sud. În 1487 este atins Capul Bunei Speranțe de către Bartolomeu Diaz și este pregătită călătoria lui Vasco da Gama. Aceste expediții determină cunoașterea unor teritorii și populații noi, sursă a noului imaginar. Călătoriile în zona Oceanului Indian și ulterior în Pacific reactivează mitul insulei Fericiților și este sursă a utopiilor specifice secolului al XVI-lea. Chiar dacă a fost considerat un accident faptul că Cristofor Columb a descoperit America în slujba Spaniei 18, acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în Pacific reactivează mitul insulei Fericiților și este sursă a utopiilor specifice secolului al XVI-lea. Chiar dacă a fost considerat un accident faptul că Cristofor Columb a descoperit America în slujba Spaniei 18, acest lucru a fost realizat datorită nesuprapunerii imaginarului navigatorului genovez cu cel al portughezilor. Acesta dorea să călătorească în zone considerate tabu sau oricum ce nu se suprapuneau cu politica de călătorii a Portugaliei. America a deschis lumea spre o zonă cu potențe de imagine nelimitate. Anul 1492
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spre o zonă cu potențe de imagine nelimitate. Anul 1492 este un moment de cotitură nu atât pentru dezvoltarea economică, ci în mod special pentru schimbare imaginii asupra lumii. Noi lumi de cucerit, noi teritorii de creștinat, noi forme de imaginar de cenzurat. Imaginarul specific călătoriilor din perioada marilor descoperiri geografice are surse nelimitate de dezvoltare. În primul rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american s-a adăugat și elemente ale populației africane, a realizat treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic, dificil de asimilat de oricare dintre imaginarurile inițiale. În dezvoltarea filosofică a imaginarului un impact deosebit l-a avut reinterpretarea miturilor greco-romane sub influența noilor imagini. Am
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a adăugat și elemente ale populației africane, a realizat treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic, dificil de asimilat de oricare dintre imaginarurile inițiale. În dezvoltarea filosofică a imaginarului un impact deosebit l-a avut reinterpretarea miturilor greco-romane sub influența noilor imagini. Am amintit deja despre mitul insulei fericiților care s-a concretizat în utopii. Dincolo de aceste forme se realizează și un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concretizat în utopii. Dincolo de aceste forme se realizează și un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea imaginilor rămase specifice populațiilor locale. Devenirea de imagine în aceste spații a fost complexă. Pe lângă exportul și importul de imagine, multe forme de imaginar au fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceste spații a fost complexă. Pe lângă exportul și importul de imagine, multe forme de imaginar au fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia elisabetană și noile evoluții imaginare După perioada de început a marilor descoperiri geografice Spania și Portugalia se dezvoltă din punct
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia elisabetană și noile evoluții imaginare După perioada de început a marilor descoperiri geografice Spania și Portugalia se dezvoltă din punct de vedere economic foarte repede. Ele devin două dintre cele mai vaste imperii, aducând zona occidentală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizat și stabilizarea economică și culturală a regatului, dar încercările de a mări impozitele nu puteau determina decât conflicte între o politică liberală nouă și conducerea centralizată. 1.2.5. Războiul de 30 de ani și rezultatul cenzurii politice a imaginarului Sfârșitul secolului al XVI-lea aduce în spațiul european un nou echilibru politic. Dar la acesta se adaugă și un nou echilibru religios prin pierderea de către Biserica Catolică a multor enoriași în favoare bisericilor reformate, indiferent de formele sale. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagine. Este perioada de sfârșit a Renașterii și început de modernitate. La finalul războiului s-au concretizat imagini politice ce vor domina Europa până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Evenimentele istorice din această perioadă reprezintă sursa fizică a schimbărilor de imaginar specifice secolului al XVII-lea. Acestea au determinat în sine construcții și cenzuri ale imaginarului modificări întru împlinirea și limitarea sa. Secolele de conflicte modificări, schimbări de putere constituie și o sursă spre modificări de imagine. 1. 3. Mănăstirea și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au concretizat imagini politice ce vor domina Europa până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Evenimentele istorice din această perioadă reprezintă sursa fizică a schimbărilor de imaginar specifice secolului al XVII-lea. Acestea au determinat în sine construcții și cenzuri ale imaginarului modificări întru împlinirea și limitarea sa. Secolele de conflicte modificări, schimbări de putere constituie și o sursă spre modificări de imagine. 1. 3. Mănăstirea și limitele imaginarului rațional 27 Rolul bisericii, în general, și al mănăstirii, în special, în dezvoltarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
secolului al XVII-lea. Acestea au determinat în sine construcții și cenzuri ale imaginarului modificări întru împlinirea și limitarea sa. Secolele de conflicte modificări, schimbări de putere constituie și o sursă spre modificări de imagine. 1. 3. Mănăstirea și limitele imaginarului rațional 27 Rolul bisericii, în general, și al mănăstirii, în special, în dezvoltarea imaginarului renascentist a fost una fundamentală. Modificările imaginii asupra lumii încep în cadrul acestui spațiu odată cu secolele XI-XII și au avut drept finalitate o efervescență culturală care a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modificări întru împlinirea și limitarea sa. Secolele de conflicte modificări, schimbări de putere constituie și o sursă spre modificări de imagine. 1. 3. Mănăstirea și limitele imaginarului rațional 27 Rolul bisericii, în general, și al mănăstirii, în special, în dezvoltarea imaginarului renascentist a fost una fundamentală. Modificările imaginii asupra lumii încep în cadrul acestui spațiu odată cu secolele XI-XII și au avut drept finalitate o efervescență culturală care a determinat transformări ale imaginii și amplificări ale acesteia. Nu putem separa aceste două spații
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
epocii. Legătura dintre religie ca sursă a umanismului și Renaștere nu poate fi contestată nici de cei mai înverșunați apărători ai ideii că Renașterea începe odată cu Quattrocento italian. În spațiul cultural închis al mănăstirii s-a construit ceea ce am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat ca urmare a interpretării textelor biblice și a tradiției spirituale creștine sub influența filosofiei grecești și în special a celei aristotelice. Raționalitatea și ordinea metodică specifică aristotelismului este aplicată spiritului latin, iar consecința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
biblice și a tradiției spirituale creștine sub influența filosofiei grecești și în special a celei aristotelice. Raționalitatea și ordinea metodică specifică aristotelismului este aplicată spiritului latin, iar consecința este filosofia medievală în ansamblul ei. Astfel se dezvoltă partea rațională a imaginarului ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi, copiate și interpretate, reprezentând sursa Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au fost descoperite și la Bizanț, ca și în străvechile biblioteci mănăstirești ale Italiei, Franței, Germaniei, Angliei"29. Elementele care constituie surse ale Renașterii ca ansamblu ne determină să realizăm o analiză mai profundă a ceea ce au reprezentat mănăstirile pentru imaginarul european. În zona aceasta se dezvoltă forma rațională a imaginarului atât prin analizele teologice, cât și prin cele științifice, constituite în ceea ce a fost numit "teologia naturii". Un alt argument privind sursa de origine mănăstirească este numărul mare de oameni
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
biblioteci mănăstirești ale Italiei, Franței, Germaniei, Angliei"29. Elementele care constituie surse ale Renașterii ca ansamblu ne determină să realizăm o analiză mai profundă a ceea ce au reprezentat mănăstirile pentru imaginarul european. În zona aceasta se dezvoltă forma rațională a imaginarului atât prin analizele teologice, cât și prin cele științifice, constituite în ceea ce a fost numit "teologia naturii". Un alt argument privind sursa de origine mănăstirească este numărul mare de oameni de știință sau personalități din cadrul Renașterii care își realizează studiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numărul mare de oameni de știință sau personalități din cadrul Renașterii care își realizează studiile în spațiul și sub tutela bisericii. Pentru a exemplifica este suficient să-i amintim pe Nicolaus Cusanus, Nicolaus Copernicus, Tommaso Campanella sau Giordano Bruno. Este specific imaginarului ca acele componente de tip rațional să se dezvolte într-un cadru organizat și de obicei limitat atât prin numărul celor ce participă la realizarea lui, cât și din punct de vedere spațial. Imaginarul rațional al antichității s-a dezvoltat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]