6,102 matches
-
zonele inundate. Ploile de toamnă, capcanele explozive și minele antipersonal au făcut ca înaintarea să fie foarte dificilă. În ziua de 13 octombrie, în ceea ce ava să fie numită „vinerea neagră”, Regimentul „Black Watch” al Diviziei a 5-a de infanterie canadiană a fost practic anihilat în timpul unui atac eșuat. Atacul avea să fie reluat de regimentul de infanterie scoțiană „Calgary”, de data aceasta cu mai mult succes. Canadienii au reușit să cucerească stația de cale ferată Korteven, la doi kilometri
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
În ziua de 13 octombrie, în ceea ce ava să fie numită „vinerea neagră”, Regimentul „Black Watch” al Diviziei a 5-a de infanterie canadiană a fost practic anihilat în timpul unui atac eșuat. Atacul avea să fie reluat de regimentul de infanterie scoțiană „Calgary”, de data aceasta cu mai mult succes. Canadienii au reușit să cucerească stația de cale ferată Korteven, la doi kilometri nord-est de Woensdrecht. Alte lupte grele au avut loc la Woensdrech, dar pe 16 octombrie, această localitate avea
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
nu mai era amenințată astfel cu izolarea de către contraatacurile germane. În continuare, canadienii au înaintat spre vest spre insula Walcheren. A doua operațiune importantă a debutat cu luptele grele pentru eliminarea pungii Breskens. Aici, Divizia a 3-a canadiană de infanterie a trebuit să înfrângă rezistența puternică a germanilor, care se opuneau încercării aliaților de traversare a Canalului Leopold. Dificultatea traversării canalului fusese deja demonstrată de eșecul tentativei Diviziei a 4-a blindate canadiene de la Moerbrugge. Defensiva germană era foarte puternică
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
au cucerit un cap de pod. Și în acest caz, germanii și-au revenit din șocul primului atac și au organizat contraatacuri violente. Totuși, canadienii au rezistat și i-au împins constant înapoi pe germani. Brigada a 10-a de infanterie canadiană din cadrul Diviziei a 4-a blindate a traversat Canalul Leopold și a înaintat spre polder Isabella. Brigada a 8-a din cadrul Brigada a 8-a de infanterie canadiană a primit ordinul să înainteze spre sud de pe litoral, din partea de
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
i-au împins constant înapoi pe germani. Brigada a 10-a de infanterie canadiană din cadrul Diviziei a 4-a blindate a traversat Canalul Leopold și a înaintat spre polder Isabella. Brigada a 8-a din cadrul Brigada a 8-a de infanterie canadiană a primit ordinul să înainteze spre sud de pe litoral, din partea de sud a pungii. În acest fel a fost deschisă o rută terestră de aprovizionare a forțelor aliate. Militarii Diviziei a 3-a au desfășurat acțiunii adiționale de curățare
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
a terminat pe 3 noiembrie, după ce Armata I canadiană a eliberat orașele belgiene Knokke și Zeebrugge, eliminând ultimele forțe germane de la sud de Scheldt. A treia operațiune importantă a fost declanșată pe 24 octombrie, când Divizia a 2-a de infanterie canadiană a început înaintarea spre sudul peninsulei Zuid-Beveland. Canadienii au sperat să reușească o înaintare rapidă, cu depășirea liniilor germane și cucerirea unor capete de pod peste canalul Beveland, dar în schimb acțiunea lor a fost încetinită de mine, noroi
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
inamicului. Britanicii din Divizia a 52-a britanică au executat o traversare amfibie a Scheldt Occidental ca să ajungă în spatele liniilor germane de pe Canalul Beveland. Prin această mișcare, puternicele poziții defensive germane au fost ocolite, iar Brigada a 6-a de infanterie canadiană a avut posibilitatea declanșării unui atac frontal după traversarea canalului cu bărci de asalt. Geniștii au reușit la rândul lor să construiască rapid un pod peste canal. După spargerea frontului de pe canal, întreaga apărare germană s-a prăbușit, iar
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
acces posibilă era Sloedam, un dig rutier îngust, echivalentul al unui drum cu două benzi de circulație. Pentru ca situația să fie și mai dificilă, câmpiile care mărgineau acest drum erau saturate cu apă sărată - suficient de multă pentru ca să împiedice înaintarea infanteriei, dar insuficient de multă pentru ca să permită folosirea bărcilor de asalt. Pentru distrugerea liniilor de apărare germane, digurile insulei au fost bombardate de avioanele RAF în mai multe rânduri. Au fost executate raiduri pe 3 octombrie la Westkapelle (având ca rezultat
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
vizibilitatea redusă și de incapacitatea de separare corectă a țintelor militare de cele civile. Insula a fost atacată pe trei direcții - peste Sloedam dispre est, peste cursul Scheldt dinspre sud și dinspre vest, de pe mare.. Divizia a 2-a de infanterie canadiană a atacat digul rutier pe 31 octombrie. După ce primele două atacuri au fost respinse, atacul de pe 1 noiembrie a dus la câștigarea unui avanpost nesigur. A urmat o zi de lupte, dar aliații au reușit să păstreze controlul asupra
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
de pe 1 noiembrie a dus la câștigarea unui avanpost nesigur. A urmat o zi de lupte, dar aliații au reușit să păstreze controlul asupra poziției cucerite. Pe 2 noiembrie, poziția a fost preluată de soldații Diviziei a 52-a de infanterie care, împreună cu militarii debarcați pe litoral, au continuat înaintare. Debarcările amfibii au fost executate în două valuri pe 1 noiembrie. Operațiunea „Infatuate I” a a fost executată în principal de infanteriștii Brigăzii a 155-a, care au fost transportați cu
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
ofițeri și 4% de sergenți credeau că infanteriștii de culoare nu erau la fel de buni ca cei albi, iar 73% dintre ofițeri și 60% dintre sergenți credeau că soldații de culoare și cei albi se înțeleg foarte bine împreună (Opinii despre Infanteria Neagră). Potrivit acestui sondaj, nu există motive rezonabile pentru segregarea în forțele armate. Acest sondaj a fost ușor părtinitor, pentru că a intervievat ofițeri și sergenți care au avut în subordine plutoane de culoare, opinii opuse desegregării fiind foarte probabile în
Ordonanța Executivă 9981 () [Corola-website/Science/336795_a_338124]
-
soldați de culoare. În sondaj, 64% dintre ofițeri și sergenți au spus că la început se simțiseră relativ nefavorabil față de ideea de a servi într-o companie care să aibă și plutoane de albi și plutoane de culoare (Opinii despre Infanteria Neagră). Un studiu separat, dar în același raport, intervieva 1.710 soldați albi din Teatrul European de Operațiuni (ETO). Acesta a descoperit că doar 192 din acei soldați albi care nu aveau un pluton de culoare în compania lor, credeau
Ordonanța Executivă 9981 () [Corola-website/Science/336795_a_338124]
-
Munții Rarău - de unde fie s-au repliat spre Vatra Dornei, fie au trecut granița spre România. Ulterior, un batalion de legionari aflat mai întâi sub comanda căpitanului Roman și mai apoi a căpitanului Cernăuțean, a intrat în compunerea Diviziei 54 Infanterie k. u. k.
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
Pentru comandanții olandezi a devenit evident că, după eșecul asalturilor împotriva podurilor, tot ceea ce mai puteau face era să organizeze o apărare eficientă a malului de nord. Pentru acest scop au fost plasate de-a lungul râului șapte companii de infanterie. Pentru împiedicarea traversării podurilor, olandezii au plasat trei tunuri antitanc pentru fiecare dintre cele două poduri, iar trei baterii de mortiere de 105mm plasate în Kralingse Plas au primit sarcina să asigure baraje de artilerie împotriva tentativelor de înaintare a
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
avut reputația unui om aspru în ceea ce privește menținerea disciplinei și a fost recunoscut ca fiind un abil tactician,aflându-se, în același timp, printre cei care au supralicitat cel mai bine spiritul aventurier al legionarilor cehoslovaci. Fiind repartizat la Regimentul 7 Infanterie, a luat comanda Batalionului III. Mai târziu, după încadrare și un proces de instrucție, a fost promovat căpitan. La începutul lunii ianuarie 1918 a predat un curs de tactici de infanterie pentru comandanți de companii și batalioane la Pîreatîn, întorcându
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
aventurier al legionarilor cehoslovaci. Fiind repartizat la Regimentul 7 Infanterie, a luat comanda Batalionului III. Mai târziu, după încadrare și un proces de instrucție, a fost promovat căpitan. La începutul lunii ianuarie 1918 a predat un curs de tactici de infanterie pentru comandanți de companii și batalioane la Pîreatîn, întorcându-se la regiment, la începutul lunii martie 1918, într-un moment în care unitățile cehoslovace începeau să se pregătească de plecare din Ucraina. Colonelul rus Smuglov - în calitate de comandant al regimentului, arătând
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
mortiere, secțiunea de cavalerie de recunoaștere, muzica regimentară și o companie de mitraliere - în total, 500 de soldați pe care i-a scos din Berejanî spre Kursk. Într-o cursă contracronometru, el a redirecționat trupele Diviziei a 2-a de Infanterie de la Bahmaci, spre care se îndreptau regimentele de infanterie cehoslovacă 1 și 6. A intervenit cu determinare și hotărâre în Bătălia de la Bahmaci, reușind să stopeze încheierea unui armistițiu și predarea trupelor cehoslovace germanilor. Aici, în lupta cu germanii, în
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
o companie de mitraliere - în total, 500 de soldați pe care i-a scos din Berejanî spre Kursk. Într-o cursă contracronometru, el a redirecționat trupele Diviziei a 2-a de Infanterie de la Bahmaci, spre care se îndreptau regimentele de infanterie cehoslovacă 1 și 6. A intervenit cu determinare și hotărâre în Bătălia de la Bahmaci, reușind să stopeze încheierea unui armistițiu și predarea trupelor cehoslovace germanilor. Aici, în lupta cu germanii, în după amiaza de 10 martie 1918, a fost grav
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
în Bătălia de la Bahmaci, reușind să stopeze încheierea unui armistițiu și predarea trupelor cehoslovace germanilor. Aici, în lupta cu germanii, în după amiaza de 10 martie 1918, a fost grav rănit, dar, datorită lui, trenurile care purtau Divizia 1 de Infanterie cehoslovacă au putut trece de nodul feroviar. Revenit după însănătoșire, a rămas adjunctul comandantului Regimentului 7 Infanterie, într-o perioadă în care, după înțelegerea de la Penza, în aprilie 1918, trenurile cehoslovace - aflate în drum pre Vladivostok, deși obstrucționate de către sovietele
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
lupta cu germanii, în după amiaza de 10 martie 1918, a fost grav rănit, dar, datorită lui, trenurile care purtau Divizia 1 de Infanterie cehoslovacă au putut trece de nodul feroviar. Revenit după însănătoșire, a rămas adjunctul comandantului Regimentului 7 Infanterie, într-o perioadă în care, după înțelegerea de la Penza, în aprilie 1918, trenurile cehoslovace - aflate în drum pre Vladivostok, deși obstrucționate de către sovietele locale, s-au deplasat dinspre Volga spre Urali. S-a distins, apoi, în timpul luptelor de apărare a
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
și Krasnoiarsk. În iunie 1918 căpitanul Kadlec a fost promovat în funcția de șef de Statul Major al Grupului de Est (Omsk Est) al trupelor cehoslovace. De aici a demisionat în iulie același an pentru a prelua comanda "Regimentului 7 Infanterie „Tatra”". În 23 august 1918, după ce a fost promovat la gradul de colonel, a primit comanda trupelor cehoslovace aflate la vest de Vladivostok. În această calitate a reușit să domine zona strategică a tunelurilor transsiberiene din jurul lacului Baikal, primind, mai
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
concediu până la începutul lunii ianuarie 1921, vacanța de repatriere fiindu-i prelungită repetat. În luna octombrie 1920, ca delegat al Președinției Cehoslovace, a participat la festivitățile încoronării din România. La 1 ianuarie 1921 a fost numit comandant al "Diviziei 10 Infanterie" din Banská Bystrica, poziție pe care a preluat-o de la generalul francez Pierre-Victor Fournier, după care acesta a devenit comandant al regiunii militare cu sediul la Bratislava. În această calitate, Kadlec a condus, în perioada 27 octombrie - 5 noiembrie 1921
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
formate din structuri plate, cu mai multe bastioane, proiectate să se apere reciproc, și înconjurate de șanțuri inundabile. Pentru a contracara efectul ghiulelelor zidurile erau mai joase și mai groase. Pentru a compensa scăderea în înălțime șanțurile au fost adâncite, infanteria atacatoare fiind supusă focului de sus, inclusiv focului de anfiladă executat din bastioane. În exteriorul șanțului era prevăzut un glacis pentru deflectarea ghiulelelor trase spre baza bastioanelor și pentru încetinirea asaltului infanteriei. Pentru a proteja curtina de focul direct al
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
compensa scăderea în înălțime șanțurile au fost adâncite, infanteria atacatoare fiind supusă focului de sus, inclusiv focului de anfiladă executat din bastioane. În exteriorul șanțului era prevăzut un glacis pentru deflectarea ghiulelelor trase spre baza bastioanelor și pentru încetinirea asaltului infanteriei. Pentru a proteja curtina de focul direct al artileriei s-au adăugat structuri înaintate: raveline, tenaille, fortificații cu coarne sau în formă de coroană, sau chiar forturi separate. Toate acestea erau din pământ, placat cu palisade sau zidărie din cărămizi
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
Divizia 23 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 25 august/7 septembrie 1916, prin transformarea "Grupului Olt-Lotru", constituit anterior în cadrul dispozitivului de acoperire. Constituirea diviziei s-a făcut prin resubordonarea unor unități din organica Diviziei
Divizia 23 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337105_a_338434]