6,555 matches
-
trăi“ etc. A luat-o de la Început (probabil) pentru că folosește termeni consacrați punerii În temă Într-o povestire de lungă durată. „Primul contact cu inamicul l-am avut la Turnu Severin În 1944, imediat după 23 August. Noi eram cu instrucția recruților, cu rezerviștii mai bătrâni, așa cam de vârsta mea, deja nu mai eram tânăr atunci. Am instruit recruții tot timpul, dar acum trebuia să intrăm și noi În luptă directă. Adică să luăm parte la dezarmarea elementelor germane care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și el În luptă? „Aproape o divizie motorizată care trebuia dezarmată, și noi ce eram?, recruți, bătrâni, dispersații și o companie de miliție. Să ținem piept la o coloană germană care se retrăgea! Am chemat toți soldații În curtea de instrucție... Nemții Întâi ne-au somat să-i lăsăm să treacă. Dacă depuneți armele vă lăsăm să treceți! Au venit de la ei un colonel și doi locotenenți. Cu interpretul nostru, cu alți superiori de-ai noștri, au discutat și nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cel care rostește acum această propoziție s-a vindecat (cum?) de frica nelămurită ce-l stăpânise cu siguranță la ora opt dimineața În acea zi. Șase ore În care el a făcut unele mișcări de corp neînvățate sau Învățate la instrucția de front, a văzut murind lângă el sau mai Încolo oameni pe care-i cunoscuse. Și-a obosit trupul și spiritul, s-a Întristat și s-a bucurat (un anume fel de tristețe și bucurie pe care propoziția nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
E așa, ca o stâncă, de vreo trei-patru sute de metri Înălțime și În vârfu’ ei nu e decât farul, o căsuță În care stătea paznicu’ de far și bazinul cu apă. Era așa ca un platou, unde mai făceam instrucția și În rest nimic. După două săptămâni ne-a anunțat și pe noi că a Început războiul și că vasele noastre, dacă ies În larg, sunt bombardate, așa că nu se știa când o să vină să ne mai aducă hrană sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În curtea școlii. Abia peste o lună primea o altă scrisoare de la Zare care Îl anunța că-și face serviciul militar Într-o unitate de geniu, că speră să fie șofer pe un camion și că, probabil, după perioada de instrucție va lucra la Canal. Se declara bucuros de toate astea și-l ruga pe Gelu să-i scrie. Despre ziua În care fuseseră amândoi „la fete“ nu scria nici un cuvânt. Grințu sări drept În sus, Gelu rămase uluit pe covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aparatul ar descoperi cercul de bărbați strânși la un loc ca pentru un joc de zaruri. Unul singur dintre ei stă ghemuit. Nici jos, cum stau alții, direct pe iarba veștedă care a acoperit cândva terenul de fotbal și de instrucție premilitară al comunei G. și va dispărea În curând sub trotuare, betoane, locuri de trecere, și nici În picioare cum stau cei mai mulți. El stă ghemuit În centrul imaginii. Pare că tocmai a primit un glonte În burtă. Sau că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din off pare a avea mereu același punct de emisie. De fapt el se schimbă foarte des și spectatorul are dreptul să afle aceasta. Tocmai când Bobocică spune că Într-o dimineață de aprilie au fost scoși pe câmp la instrucție individuală, imaginea de arhivă se Întrerupe și, În cele câteva cadre color, Îl revedem pe povestitor Îmbrăcat cu o cămașă albă, curată, așezat la o masă pe prispa casei lui, ținând În mână un pahar cu vin, povestind. Dincolo de masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se cutremura pământul. dormeam În corturi și era un frig de ne Înghețau mâinile. Acum putem urmări mai cu metodă, pe ecran, În ce constă activitatea funcțională a unei brutării de campanie. Luni dimineața se execută un scurt program de instrucție de font, apoi se scot coșurile cuptoarelor și se curăță. Soldații primesc ciocolată, cafea, țigări și chiar câte un trabuc de căciulă. Marți și miercuri se fac brazdele, se cară pământul cu sacul, cu roaba și cu lopata, se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce ar putea fi. Așa să fie, bărbate. Și așa a rămas. În Drumul Taberei, numit astfel precum se știe pentru că în vremurile de demult aici se adunau cu puști, cu săbii, cu mustățile lor răsucite militarii care fie făceau instrucție fie se pregăteau să dea buzna în București după proclamația de la Islaz, soarele apune cu totul altfel decât în Pajura sau în Titan. De ce? Simplu. Cartierul este extremitatea vestică a capitalei iar majoritatea blocurilor din el au o perfectă orientare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
să se considere și absolvenți ai unui asemenea supliciu... Pluton! Drepți! Pentru onor, înainteee... prezentați arm’! - s-a auzit comanda locotenentului Făgurel. O singură mișcare armonioasă a fost răspunsul plutonului la comanda dată. Se vedea că este ultima zi de instrucție! Nu se putea să nu răspundă comenzii decât ca un ceasornic. Locotenentul, subțirel și înalt, ca o coardă bine strunită, a luat o poziție de drepți impecabilă și, în pas cadențat, a pornit în întâmpinarea colonelului Chindie. La patru pași
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cadențat, a pornit în întâmpinarea colonelului Chindie. La patru pași s-a oprit într-o poziție demnă de admirat, cu mâna la chipiu: Domnule colonel! Plutonul de cercetași, cu un efectiv de treizeci de ostași, și-a încheiat perioada de instrucție și este adunat așteptând ordinele dumneavoastră! Sunt comandantul plutonului, locotenent Făgurel! Pe loc repaos! - a comandat colonelul. Soldații au executat ca la carte trecerea din poziția cu „arma pentru onor” la cea cu „arma la picior”. Toți ochii erau ațintiți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
blajini la soldați și, după scurtă vreme, a început să vorbească: Ați încheiat o perioadă nespus de grea. Perioadă urâtă de toți. Eu însă aș vrea să vă spun că puterea voastră stă în sudoarea stoarsă aici pe câmpul de instrucție! De ce spun „puterea voastră?” Fiindcă ne așteaptă și vă așteaptă zile grele. Țara este - după cum bine știți - în stare de război și are nevoie de voi. Trebuie să știți, dragii mei, că nu sunteți o trupă obișnuită, ci una specială
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe vruta ta? Atunci îi văzând și făcând... Dacă ai merge în recunoaștere numai ziua... treacă meargă.. Te trimite însă în miez de noapte... Și când ai văzut inamicu’... tare bine îți prinde târâșul pe care l-ai făcut la instrucție. Eu știu că n-am dus dorul de așa plăcere. Când îmi era lumea mai dragă, auzeam pe mațul păduchelui acela de sărjănt: <Soldat Toaibă! Culcat! Târâș marș!!! Ă. Și bietul de mine trebuia să execut ordinul, că altfel cine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
locotenent! Ce naiba? Le amintiți așa în treacăt că au depus un jurământ în care îi vorba și despre secretul militar... Măi Toadere, cum de ești, doar soldat? Eu te-aș face sergent cât ai clipi. Apoi cât timp am făcut instrucție nu s-au făcut avansări. Mai târziu, cine știe?... Dacă n-o mierlesc, poate ajung și sărjănt. Locotenentul a rămas pe gânduri: „De ce l-am lăsat eu pe sergentul Limbosu să-l tăvălească prin toate glodurile și mărăcinii câmpului de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nu s-au făcut avansări. Mai târziu, cine știe?... Dacă n-o mierlesc, poate ajung și sărjănt. Locotenentul a rămas pe gânduri: „De ce l-am lăsat eu pe sergentul Limbosu să-l tăvălească prin toate glodurile și mărăcinii câmpului de instrucție? Drept să spun, la început nici eu nu-l aveam la suflet pe flăcăul acesta. Prea te privea nu știu cum când îi făceai o observație. Îți arunca doar o privire care te plesnea ca o țandără de cremene drept în frunte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
șagă și eu cad din picioare de vlăguit și flămând ce sunt. Nu șăguiesc, Toadere. Nu șăguiesc. Îi adevărul adevărat. Dacă-i așa, atunci dă drumul la morișcă. Pe cine iubeai tu cel mai mult când eram răcute și făceam instrucție să ajungem cercetași? Toaibă a stat o clipă pe gânduri după care a răspuns, dar tot cu o întrebare:Ce vrei să zici? Doar nu-i spune că o venit domn’ colonel. Lasă, lasă. Știu că îl iubeai pe domn
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să-l ajute pe Toader? Doar dacă”... Sergentul căta cu privirea în pământ, ca și cum ar fi spus: „Vreau să te ajut să-l salvezi pe Toaibă... poate așa mă va ierta pentru tot ce i am făcut în perioada de instrucție... Poate...” Plecați chiar în clipa asta - a ordonat sublocotenentul. Sprijinindu-se de umerii celor doi, Toaibă înainta fără prea mare dificultate. Cu timpul, însă, pe lângă durerea neiertătoare a apărut și oboseala. Când soarele pipăia bolta cerească cu primele raze ale
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
urmă de origine latină. El a dezgropat limba română, el a introdus-o în învățământ, el a mlădiat o în literatură. El a fost cel dintâi pro fesor național, cel dintâi istoric, cel dintâi poet. El este adevăratul înființător al instrucției publice în Moldova. El a înființat cea dintâi gazetă, cea dintâi tipo grafie, școli primare, academia, școli de fete, școli de ar te și meserii, teatrul național, încercări de arte frumoase, stabilimente de utilitate publică, toate se datoresc cugetării și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să accepte ce i se oferea. Într-o zi de octombrie 1936 fu încorporat la un regiment din Chișinău, de unde ajunse la Școala Militară de Ofițeri de Rezervă din Bacău. Viața de militar în formare nu avu nimic palpitant, antrenamentele, instrucția, contactul cu ceea ce însemna tehnică și strategie militară, relevându-i o altă viziune asupra vieții. Dacă până atunci viața fusese un dar divin care trebuia păstrat, acum trebuia și apărat, dar în funcție de voința altcuiva. Era vorba de subordonare sau de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ca orice lucru interzis, tentația fusese mare, însă el își impusese, ca pe un exercițiu al voinței, să nu facă ceea ce făceau ceilalți, grozăvindu-se. Reușise, dar în timpul școlii de ofițeri, fără interdicții, chiar superiorii recomandând între două ore de instrucție tactică “o pauză pentru o țigară“, trăsese câteva fumuri. La început, firesc, se înnecase, dar când era ger afară, fumul îl încălzea inducându-i o stare de calm. În ultima vreme, fără a face exces, își amintea de viciul deprins
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ministru, T. S. Primul contact cu școala, în noua postură, cu elevii care-l priveau cu ochi mari, fu o experiență remarcabilă. Era conștient că fusese înzestrat în școala normală, dar și de natură, cu tact pedagogic. Se ocupa de instrucția copiilor în condiții noi, punând mare bază pe principiul intuiției și pe orientarea practică. Profesând în mediul rural, putea ține lecțiile în curte, în livadă, pe islaz sau în pădurea apropiată. Se implică total pentru cunoașterea elevilor, purtând cu ei
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
celei de-a patra guri de foc fu simplă. Pentru a putea face operativ armamentul greu, amenajă un depozit de muniție într-o clădire părăsită, undeva mai în spate. Conform principiilor militare, ordonă soldaților ca-n timpul cât nu făceau instrucție, să sape amplasamentele pentru tunuri, și gropile individuale, pentru protecția proprie. Întâmplător, unul dintre soldații companiei, Vasile Tofan, era fiul nașului său, cel care-n copilărie îi trăsese mâna sărită din cot, pe când voia să prindă o pupăză. Față de ceilalți
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
este structura lui compozițională. Construcția de tip clasic, bazată pe succesiunea de planuri narative, e înlocuită cu un număr de scrisori, confesiuni și documentecare alcătuiesc șirul de mărturii al unui "dosar de existențe", scriitorul apărând în postura de judecător de instrucție care adună dovezi ale vieții misterioase și imprevizibile, pentru a descoperi semnificațiile existenței. Romanul cuprinde trei scrisori ale doamnei T., către autor, jurnalul lui Fred Vasilescu, în care sunt incluse și scrisorile lui G. D. Ladima către Emilia, un epilog
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
bagajul cunoștințelor sale acumulate până atunci... ― Te văd și te simt obosit, dar... ― ???... ― Este o vorbă cazonă, care spune un adevăr incontestabil. Am să-ți redau mai degrabă spiritul ei. Cu cât va curge mai multă sudoare pe câmpul de instrucție, cu atât mai puțin sânge pe câmpul de luptă... ― Și dumneavoastră ați reușit să-mi stoarceți sudoarea care, sper că Își va spune cuvântul În confruntarea care mă așteaptă. ― Sunt sigur de asta... Acum, Încearcă să-ți refaci potențialul. ― Nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de disperat. De fapt, nici forțele de care dispunea nu erau destul de puternice pentru a profita de miracol. Chiar dacă se întreba, ca într-o agonie, cum ar putea intra în Linn și în casă, începu să se dedice cu înverșunare instrucției de război a armatei. Circula o veche zicală în armata linneană care spunea că în timpul primei luni, un recrut, dacă era aruncat în bătălie, putea provoca moartea camarazilor lui instruiți. În timpul celei de-a doua luni, soldatul împiedica retragerile, provocate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]