6,815 matches
-
potențial, în ființare. Este originar. Ceea ce crede Heidegger că ne poate aduce în fața Nimicului este teama și, aș adăuga eu, lăcomia. Abia în noapte luminoasă a Nimicului ivit odată cu teama se naște starea originară de deschidere a ființării ca ființare." Intuiția-mi spune că din Nimic apare Revelația, adică Ființa se manifestă întru ființare. Aflarea dincolo de ființare o numim transcendență, dar nu putea trece dincolo de Nimic, unde sălășluiește Ființa în Sine. Nimicul este așadar locul transcendenței. Îl găsim în noi și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în moduri dintre cele mai surprinzătoare ; sau poate sunt circumstanțe în care eu pur și simplu văd cum este generat fără încetare ceva, într-o curgere perpetuă și o necontenită schimbare. De unde această capacitate de ivire ? Nu cred că doar intuiția bergsoniană implicată, este pur și simplu o caracteristică a adevărului, potențată de formidabila energie a nimicului. E un permanent început al vieții spiritului în lume... Trăim într-un prezent continuu, cu amintirile noastre și cu anticipările noastre, într-o conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o tematică premonitorie : "Alte tărîmuri. Moarte, extaz și călătorii în lumea de dincolo în știința contemporană", iar cu cîteva ore înainte, își anulase biletul către România. Cum arată Andrei Oișteanu, pe exemplarul semnal transmis Gabrielei Adameșteanu, Culianu notase, cu o intuiție fabuloasă : "Out of this world. Cu drag și mulțumiri... Ioan, Chicago, 21 mai 1991". Pînă să ajungă cartea, autorul plecase. Cum spunea Cioran, "nu se pot considera împlinite decît destinele frînte" . Cartea este fascinantă, dezvăluind o viziune enciclopedică asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fantomele egiptene, cele chinezești, iraniene, grecești, evreiești, tehnici ale extazului, ascensiuni extatice și magie. Este o carte gnostică, răsturnînd istorismul și care pledează pentru "existența unui sistem universal al spiritului care guvernează percepția și interferează cu lumea fizică" (L.E. Sullivan). Intuiția îmi spune că Ioan Petru Culianu a experimentat mai mult decît ne-a împărtășit într-o manieră științifică, mai ales în domeniul Gnozei și Kabbalei. E, cumva, ca într-o povestire a lui Borges despre Paracelsus. Acesta din urmă se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
neutru, cum arată atît Lutwak cît și Nye. El emerge într-un nod de instituții și strategii și se dorește novator și rebel, în sensul de a schimba ordinea discursului și a propune propriile strategii. El se bazează pe o intuiție sensibilă la o schimbare în ordinea și aprehensiunea evenimentelor economice. Este un început de teoretizare care se naște din observarea atentă a relațiilor internaționale și de practică ce propune aplicații noi într-un mediu plin de contradicții logice, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Spargerea celebrelor bule speculative e un semn că totuși piața își corectează erorile, chiar dacă uneori costurile sunt mari și victimele numeroase. Aceste riscuri trebuie integrate de către investitorii instituționalizați, e nevoie de mult sînge rece și de capacitate de anticipare, de intuiții. Crizele mai mari se propagă în economia reală, mai ales cele imobiliare, deși părea că sfera financiară e tot mai deconectată în virtual. S-a revenit în bună măsură cu picioarele pe pămînt, dar comportamentele nu s-au schimbat, se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Confucius, Mencius ș.a) și în Occident (prin spirite elevate precum Isaia, Ieremia, Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel ș.a) o revoluție grație căreia conștiința propriei responsabilități s-a răspîndit de la o elită formată din regi și preoți la indivizi, noile intuiții spirituale începînd a dobîndi astfel o semnificație universală, fapt ce s-a amplificat cu cît ne apropiem de zilele noastre, dînd sens termenului de globalizare și sintagmei de "nouă ordine mondială", prin care se încearcă impunerea unei religii atee, o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție a sufletului infantil. Umorul, în aceste povestiri, e mai mult subînțeles, impulsurile satirice fiind dozate cu oarecare subtilitate. Fiica lui Radu cel Frumos (1905) este un roman de aventuri, plasat într-un cadru istoric real, populat de personaje care, cele mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
este una mai puțin bună, cu tendința de comparare și ierarhizare, dar e posibil ca viitorul să descopere o altă imagine: „Prezentul nu este pregătit să accepte nici chiar acele lucruri de care are mai multă nevoie. De aceea, relevanța intuițiilor artistului rămâne să fie confirmată de viitor.” Putem lua ca exemplu „criza romanului” din prima jumătate a secolului al XX-lea, când atât teoreticienii cât și romancierii s-au îndoit de puterea romanului. Paradoxal este că în această perioadă se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
dăruit mie. Chipul persoanei este revelație, manifestare, epifanie care mi se propune. Lucrurile au nevoie să fie dezvăluite de către subiect, celălalt, omul, în schimb, se impune de la sine cu chipul său gol, ca o nuditate demnă. Este vorba de o intuiție nu doar originală, ci într-un fel chiar genială. Sensibilitatea interioară a omului se evidențiază în nuditatea chipului, în care există o sărăcie esențială. Proba acestei situații o constituie faptul că se încearcă mascarea acestei sărăcii asumând diferite poze. Sunt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unei „comunități universale infinite de natură spirituală” și autoconștiința individuală a unei „tensiuni spirituale nelimitate” spre o comunitate tot mai bogată, mai vastă și completă, care ajunge la „comunitatea supremă și definitivă a rațiunii și a iubirii față de Dumnezeu”, potrivit intuiției lui Augustin despre „inquietum cordis”. Al treilea principiu, pe care el îl numește „reciprocitatea religioasă morală, sau a solidarității etice”, se propune aproape ca o alternativă la „doctrinele liberale despre comunitate”. El afirmă ideea că: „lumina naturală a spiritului ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
are în acest context moral? P. Valori propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul folosit de științele naturale; experiența ca intuiție ezoterică a unei realități inefabile și supraumane (experiența ocultă, mistică); experiența harului, de ordin supranatural, cognoscibilă doar pentru credința ca o experiență creștină. Aceste tipuri de experiență ne ajută să identificăm elementele ce caracterizează experiența: faptul de a fi imediat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care sunt eu, se experimentează interioritatea (experiența interioară) care nu are loc în relația cu un alt om în afara mea. Toți ceilalți oameni sunt incluși în experiență din exterior (experiența exterioară). Experiența este unită cu înțelegerea, care are la bază intuiția intelectuală a faptului că „omul acționează”. În felul acesta, actul său este perceput ca un act al persoanei care îi indică o capacitate esențială, aceea de a se revela sau de a se manifesta. Așadar, actul este cel care revelează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se desprinde posibilitatea experienței transcendentale ca întâlnire cognitivă directă a acelei ființe care trebuie să fie cunoscută. După ce am analizat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
El indică, în sens mai amplu, conștiința colectivă a credinței, de aceea semnifică și sensus fidelium. Putem să concludem că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în sens mai amplu, conștiința colectivă a credinței, de aceea semnifică și sensus fidelium. Putem să concludem că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate să oferim
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
reductive a Apocalipsului Cartea Apocalipsului uimește cititorul prin imaginile sale îndrăznețe și complicate până la neverosimil, tulburările cosmice cele mai ciudate, ființele angelice și demonice în formele cele mai variate și impresionante, într-o bătălie fără oprire. La acestea se adaugă intuiții teologice splendide, liturghii cerești, îndemnuri cu un ritm persistent, descrise cu o fantezie fără limite, aproape să provoace un sens de amețeală ușoară. După o primă lectură s-ar putea afirma, împreună cu filosoful Friedrich Nietzsche, că această Carte a Apocalipsului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de două linii de gândire, platonică și aristotelică, divergente între ele în multe privințe, și o a treia care își are rădăcinile în gândirea lui Pitagora. Filosofia platonică Concepția platonică a naturii constă în dualismul care își are originea în intuiția lumii ideilor, pe baza căreia lumea reală nu este perfectă, nici bună, pentru că este ruptă de lumea ideilor. Totuși, tendința este aceea de a face să coincidă lumea reală cu cea ideală și de a se găsi scheme teoretice în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
perioade de muncă obositoare, fără ca soluția să apară. Este o fază de așteptare 18 tensională, când are loc distanțarea de problemă, de tiparele anterioare, producându-se noi combinații de imagini și idei. Pe baza jocului liber al imaginației și al intuiției euristice are loc înțelegerea problemei, pregătindu-se cea de-a treia fază. 3) Iluminarea sau apariția bruscă a ideii, a soluției, prin comutarea ideilor și prescurtarea raționamentelor. Orientarea către o altă activitate, plimbările și hobby-urile facilitează inspirația. 4) Verificarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care le pune în joc. Motivația pentru investigarea problemei crește, în ciuda eșecului tentativelor de rezolvare. B) Faza rezolvării intuitive - este etapa în care eforturile conștiente de rezolvare a problemei sunt, temporar, suspendate. în acest moment capătă importanță o serie de intuiții, ipoteze produse în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este etapa în care eforturile conștiente de rezolvare a problemei sunt, temporar, suspendate. în acest moment capătă importanță o serie de intuiții, ipoteze produse în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și de a sesiza cu ușurință relațiile esențiale, spiritul critic, inițiativă, intuiție și deschidere spre experiență, atitudine interogativă, perseverență, încredere în sine, nivel de aspirație ridicat, dorință de prestigiu, tendința de dominare, idei întreprinzătoare, neașteptate, ieșite din comun. Instituirea cultivării și stimulării creativității ca o cerință majoră a școlii implică, pe lângă cunoașterea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a transforma pe elev din obiect al educației, în subiect și obiect al propriei sale formări. Teoriile moderne asupra învățăriiacordă prioritate prelucrării cunoștințelor în actul învățării, elevul întreprinzând un demers intelectual de selecție, combinare și modificare a informației. g) Principiul intuiției constă în cunoașterea nemijlocită prin percepții directe(prin reprezentări) a realității. De exemplu, pentru studiul substanțelor chimice, prin organele senzoriale, elevul dobândește senzațiile respective, care reflectă însușirile fizice(stare de agregare, aspect, culoare, miros, solubilitate). La percepția completă a unui
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
percepție completă a obiectelor și fenomenelor, să-i determine pe elevi să acționeze corect asupra materialului instructiv și să-i îndrume pe aceștia prin cuvinte spre intuirea obiectelor și fenomenelor asigurând astfel varietatea perceptuală evitându-se în același timp avizul intuiției sau intuiția negativă. Problema formulării obiectivelor educaționale a depins în toate timpurile de nivelul științelor, în general, al științelor psiho - pedagogice în particular, de nevoile și direcțiile dezvoltării fiecărei epoci. A educa presupune, întotdeauna, un obiectiv iar realizarea acestuia este
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
a obiectelor și fenomenelor, să-i determine pe elevi să acționeze corect asupra materialului instructiv și să-i îndrume pe aceștia prin cuvinte spre intuirea obiectelor și fenomenelor asigurând astfel varietatea perceptuală evitându-se în același timp avizul intuiției sau intuiția negativă. Problema formulării obiectivelor educaționale a depins în toate timpurile de nivelul științelor, în general, al științelor psiho - pedagogice în particular, de nevoile și direcțiile dezvoltării fiecărei epoci. A educa presupune, întotdeauna, un obiectiv iar realizarea acestuia este rațiunea de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]