5,893 matches
-
realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după morfologia parazitară în două mari categorii. Actinomicoza, formată de ciuperci ce determină apariția de granulații de culoare variabilă, alcătuite din filamente miceliene foarte fine, necloazonate, cu perete invizibil sau foarte greu de identificat și care nu formează clamydospori. Maduromicoza, formată din ciuperci care produc granulații de culoare variabilă și care sunt alcătuite din filamente miceliene voluminoase, cloazonate, având pereți bine individualizați și formând adesea clamydospori. 7.4.2
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
lui Baudrillard de aceea a lui Marx: "seducția este mult mai puternică decât producția"516 pentru că nu este de ordinul realului, al forței, ci aparține unui proces reversibil de provocare, ce oscilează între o logică a vizibilului și una a invizibilului. În Celălalt prin sine însuși, Baudrillard nuanțează relația se-ducere pro-ducere, considerând că între aceste două forme nu există doar contrast, ci și o complementaritate ce decurge din faptul că seducția deține o profundă ambiguitate și ambivalență, deoarece poate fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu produse electronice, despre care fiica mea susținea că acolo s-au purtat foarte frumos cu ea, i-am cerut să-mi povestească mai multe despre prima companie. „De fiecare dată când intru acolo”, a spus ea, „parcă aș fi invizibilă. Indiferent unde mă așez la coadă, ei se ocupă mai Întâi de cei În vârstă. Ca și cum n-aș fi acolo. De parcă banii mei n-ar fi buni”, a continuat ea vizibil iritată. „Și, cu siguranță, nimeni de-acolo nu mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub nivelul joncțiunii epiteliale. Funcțional, asigură fixarea intraalveolară a dintelui și transmiterea forțelor funcționale de la nivelul coroanei osului susținător. În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari, cu o singură rădăcină, sau pluriradiculari, cu 2, 3 sau mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
descoperea inconștientul și structura sa muzicală, desfășurată în spațiu ca formă arhitectonică, printr-o compoziție ciclic-serială de o rigoare extremă, fără nimic arbitrar (proustianismul nu înseamnă doar "autenticitate", "elan vital", "introspecție" sau "psihologism", ci și viziune organic-integratoare). Or, spațializarea "substanței invizibile a timpului", pe care Proust a încercat să o izoleze într-o "suită de romane ale Inconștientului", presupunea abandonarea psihologismului vulgar, de sursă biografist-individualistă (cultivat de prozatorii noștri declarați "proustieni") în favoarea descrierii fenomenologice a sufletului (entitate generică, transindividuală). Pe de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
decât sunet și imagine), în ciuda previziunilor sumbre ale filosofilor. Prozatorul francez izbutea, de fapt, miracolul de a transforma romanul într-o formă de artă completă, depășind modelul pur "beletristic", livresc ("bergottismul") sau pe acela realist- mimetic (Marcel învață să "picteze" invizibilul) într-o sinteză superioară, pe fondul unor experiențe revelatoare, transfigurate în limbajul sugestiilor și temelor muzicale (sonata lui Vinteuil, compoziția contrapunctică) și într-un "stil" aluvionar, ce corporalizează scriitura și mărturisește calitatea esențială a viziunii. Apoi, la Proust, filonul autobiografic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
călătorie, asistă neputincios la suferința tatălui său, confruntându-se cu "boala" în ipostaza ei pur biologică, de maladie a cărnii, fără nimic "spiritual". Agonia excesivă, clamoroasă a bătrânului Klentze, care se agață cu disperare de viață, contrastează violent cu suferința "invizibilă" ("sobolul interior") a discretului Bizu, omul născut cu moartea în el. Armurierul e un suflet simplu, elementar, iar comportamentul său, pur instinctual, trădează psihologia sănătoasă a omului comun, ce gândește și simte "după tipic". Ca atare, înaintea morții bătrânul își
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a faunei astrale, există o caracteristică importantă a relațiilor dintre magician și locuitorii lumii astrale. "Contactul omului cu spiritele astrale nu e numai activ"25. E adevărat, până la un punct magicianul este foarte activ reușind să stabilească legătura cu universul invizibil al acestor fascinante puteri. Or, după stabilirea legăturii, trupul și spiritul magicianului sunt invadate de prezența demonilor astrali. Ei posedă pe deplin magicianul, devenind până la urmă singura parte activă. Mentalul creștin a fost dintotdeauna sensibil la acest fenomen al posesiunii
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lucru), în acest fel putând apărea diferențe privind viziunea, sensul, direcția și energia necesare evoluției și capacităților de schimbare (vorbim exact de caracteristicile culturii organizaționale, amplificată și dezvoltată datorită creșterii rolului resursei umane în cadrul organizațional). Focalizarea se face pe nivelul invizibil al culturii organizaționale , considerăm noi, deoarece vizează tot ceea ce este legat de acțiunea unană, climatul social și relațiile ce se stabilesc, concretizat în valorile și capacitățile manageriale, în previzionarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul și evaluarea (adică în funcțiile managementului firmei
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
fericire, dumneata nu vei mai avea nevoie s-o Înfrunți! E o cultură de Babylon, În care fiecăruia i se pare că e centrul pământului, dar toți trăiesc anapoda - haos din care știu să tragă sforile numai negustorii, din culise invizibile ochilor neinformați, din niște culise rafinate și bine puse la punct În cabinete căptușite și după case de bani căptușite cu valută străină! (Ă). Ziceam că dumneata nu vei mai avea de Înfruntat toate acele umilințe și greutăți pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literaturii noastre, apropiindu-se de creatorii noștri și ajutându-i, critica Își va Îndeplini misiunea”.(Octavian Păscăluță) Dar ce cărți de critică literară apar? Comparativ cu emulația editorială În perimetrul poeziei și prozei, cea din domeniul criticii literare e aproape invizibilă, iar ecoul printre confrați este și mai anemic. Practic, un singur autor apare În volum: Ion Vitner cu volumul de eseuri critice, Pasiunea lui Pavel Corceaghin (eseuri); despre această carte scrie Ovid.S. CROHMĂLNICEANU 85 În termeni nu prea măgulitori
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care o are ea însăși. Gîfîind și fornăind ca un armăsar zălud care și-a pierdut călărețul în luptă, oceanul fără stăpîn cotropește pămîntul. Gîndiți-vă la viclenia mării, amintiți-vă cum făpturile ei cele mai temute lunecă sub apă, invizibile de cele mai multe ori și mișelește ascunse sub cele mai frumoase tonuri azurii. Gîndiți-vă de asemenea la splendoarea și frumusețea diavolească a multora dintre triburile ei cele mai necruțătoare, precum și la forma delicată a multor specii de rechini. Gîndiți-vă încă o dată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ochiului. în legătură cu acest organ, se cuvine semnalată următoarea deosebire importantă între un cașalot și o „balenă normală“: pe cînd primul are urechea deschisă în exterior, cea de-a doua are urechea în întregime acoperită cu o membrană, încît e absolut invizibilă din afară. Nu e oare ciudat că o făptură uriașă ca balena privește lumea printr-un ochi atît de mic și aude tunetele printr-o ureche mai măruntă decît cea a unui iepure? Dar dacă ochii ei ar fi la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
norișorul de aburi, de la cealaltă extremitate, adică de deasupra răsuflătorii balenei, ai crede că-i fumul exploziei. 5) în poziția normală de plutire a leviatanului, aripile cozii sale se află cu mult sub nivelul spinării, ceea ce le face cu totul invizibile; dar cînd se pregătește să se scufunde în adîncuri, aripile acestea se ridică, laolaltă cu cel puțin treizeci de picioare din întregul trup, vibrînd o clipă în văzduh înainte de a se mistui în apă. Cu excepția sublimei „sărituri“ - o mișcare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
E o enigmă, crezi? Ă Aș zice mai degrabă că-i o cimilitură, domnule căpitan. Ă Ascultă, atunci. De unde poți tu să știi că acolo unde stai acuma, nu stă, fără voia ta, o ființă vie, întreagă și gînditoare, dar invizibilă și impenetrabilă? Ia spune, în momentele în care ești singur de tot, nu te temi că trage cineva cu urechea la șoaptele tale? Stai, nu vorbi! Iar dacă eu simt încă durerea piciorului meu zdrobit, deși acesta a putrezit de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
goana oarbă și nebunească a corabiei spre ținta ce se depărta mereu - toate astea le făceau inimile să bată mai tare. Vîntul, care le umfla pînzele ca pe niște bărdăhane și care împingea corabia cu un braț pe cît de invizibil, pe atît de irezistibil, părea simbolul forței nevăzute ce-i mîna ca pe niște robi înainte. Erau un singur om, nu treizeci. Se întîmpla cu ei ceea ce se întîmpla și cu corabia care-i cuprindea pe toți și care, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
continuă Jowitt, preferând o abordare bazată pe "cooperare", unde protagoniștii interacționează construcutiv în ciuda diferențelor care îi separă unui "consens" bazat pe obediența voluntară și necondiționată față de centrul moscovit, PCR "a înlocuit noțiunea unității monolitice cu un concept foarte asemănător "mâinii invizibile" a lui Adam Smith" (Jowitt: 1970, 43). Ideea este fertilă, fiind probabil influențată de funcționalismului dominant în anii '60 în teoria relațiilor internaționale (RI). Dincolo de detaliile teoretice, concluzia este că leninismul romantic a modificat radical sensul sovietic al internaționalismului, o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Victor Hugo, Lamartine, tragedia lui Ab�lard ? i a H�loisei, poezii de dragoste engleze? ți, românele lui Dumas? Tat? l, c? r? i despre epoca lui Napoleon, despre conspira? iile patriotice ale Burschenschaften? ului ? i descrierile acestuia relativ la Spania invizibil? , lupta de gheril? �mpotriva invaziei napoleoniene, ? i a? a mai departe 23. Programa ? colar? era destul de u? oar? , dar Iorga a r? mas singur. Tr? ind �n lumea lui, venea permanent �n conflict cu conven? iile lumii exterioare, care i se p? rea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
griji căptușită, și cere șampanie. Într-un moment de mare gingășie și finețe, Sufleorul mimează cum din valizele lui pline cu nuștimceuri mici și pentru dânsul importante, scoate o sticlă de șampanie franțuzească pe care o toarnă în două cupe invizibile și ciocnește pentru viață și noroc. Începe valsul lui Șostakovici, nălucile (una albă, alta neagră, două nonculori care au sens fiecare pentru că cealaltă există) se strecoară printre mișcările de dans ale celor doi de-acum prieteni și lumea văzută se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vrând să evadeze din propria casă. Libertatea sa este un chin neîntrerupt. Înainte de a-i da lovitura finală, Anca l-a distrus psihic. E înnebunit de neliniști și insomnii, de ura soției, pe care o poartă ca pe-o greutate invizibilă, adus de spate. Atitudinile sale crispate seamănă cu cele ale lui Ion. Ca un animal hăituit, mereu la pândă, nu poate privi în ochi, zvâcnește când și când cu furie, zbătându-se neputincios, trecând năprasnic de la calm aparent la furie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Spre finalul reprezentației, actorii, cutremurați și angoasați de aerul pe care-l respirau pe scenă, au ieșit au descins, au năvălit! printre spectatori, indignați, cântând, chemându-se la o luptă neîntârziată pentru aducerea în lumina concretă a reflectoarelor a părții invizibile din lună! Dar cum unii spectatori din lojile fundamentale mizau pe propria lor gândire, ce le permitea să nu vadă nicio legătură între cauze și efecte, Pasărea dintr-o altă zi a tot fost amânată să-și găsească zborul, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
criticii care (precum Călin Căliman în Film sau Mircea Morariu în Teatru), atenți la evoluția unui regizor, analizează și matricea germinativă a acestuia. Desigur, toată lumea știe că poetica cineastului Alexa Visarion activează pe bisectoarea dintre teatru și film, dar mai "invizibilă" a rămas metoda prin care el reușește să compati bilizeze cele două limbaje. Mergând eu însumi pe același drum, "secretul" lui Alexa Visarion m-a preocupat în mod constant, iar în 2014, realizând un teleplay după piesa Vinovatul de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cauze (ceea ce pare o deconstrucție, fiind de fapt o reconstrucție analitică). Rezultatul minunat al acestei katabaze este personajul, care se naște treptat din confruntarea cu acțiuni/evenimente deja consumate. Altfel spus, (cum spendid teoretizează Ion Vartic în "Ibsen și teatrul invizibil"), "drama analitică rezidă în perso najele ei", în tensiunea autoanalizei și în transformarea de sine a acestor personaje. Și fiindcă în filmele noastre comuniste personajele importante mergeau fără să înainteze, Alexa Visarion (regizor iubitor de Cehov și de Dostoievski) a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
momente de acalmie. Vulcanicul Alexa Visarion își poate permite să învețe, de la poezie, modernitatea eternă din artă, prin care ne reamintim de noi înșine, de adevărata lume și izvodirea tainelor, de vizibilitatea idealului și, în același timp, de condiția lui invizibilă, de curajul și frica din care se plămădește cel mai bine un rol, un spectacol, o viață de om. El știe că cine are acces la poezie are puterea Sfinxului și oracolului de a ne pune pe gânduri, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a doi oameni extraordinari. Pur și simplu minunat... Se simte atât de profund școala lui Strehler în spectacolele maestrului Visarion... Grija obsesivă pentru alegerea textelor; trecerile atât de subtile de la structura "realistă" a spectacolelor, la universul lor poetic; semnătura aproape invizibilă în universul spectacolelor sale, în numele unității. Mă doare modestia acestor oameni. Ma doare claritatea discursului lor și lipsa oricărei forme de academism. Mă doare că nu vă pot avea profesor, domnule Visarion. Mă doare că tot amânați crearea unui atelier
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]