6,016 matches
-
după care a intrat în cartierul Garavan al localității Menton. Trupele franceze rămase în spatele diviziei italiene au continuat să lupte, artileria fortului ținând sub foc până la semnarea armistițiului vasele italiene din apropierea litoralului. Luptele de pe străzile orașului Menton au fost aprige. Italienii au atacat prin cartierul Baousset și au cucerit pe 23 iunie dealul pe care se află mânăstirea capucinilor Notre-Dame de l'Annonciade. O debarcare amfibie planificată la Garavan a unităților Cămășilor Negre (MVSN) de pe 24 iunie a trebuit să fie
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
luptelor, comandanții italieni se temeau de un posibil atac francez cu iperită. Pe 20 iunie, regimentul a primit ordin să urce de-a lungul văii, aproximativ 60 km în interiorul teritoriului francez, pe singurul drum existent în zonă. Încă de la început, italienii au întâmpinat greutăți logistice - aparatele de emisie recepție radio nu au funcționat în condițiile vremii ploioase, iar trupa a rămas fără alimente, rămase mult în spatele coloanei. Cu toate acestea, pe 23 iunie, italienii au ajuns în Pasul Maddalena. Până aici
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
drum existent în zonă. Încă de la început, italienii au întâmpinat greutăți logistice - aparatele de emisie recepție radio nu au funcționat în condițiile vremii ploioase, iar trupa a rămas fără alimente, rămase mult în spatele coloanei. Cu toate acestea, pe 23 iunie, italienii au ajuns în Pasul Maddalena. Până aici, italienii reușiseră să transporte doar un obuzier de 100 mm. Din Pasul Maddalena, italienii au început coborârea în Valea Ubaye din Franța. Condițiile meteo au încetinit înaintarea italienilor dar, în egală măsură, i-
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
au întâmpinat greutăți logistice - aparatele de emisie recepție radio nu au funcționat în condițiile vremii ploioase, iar trupa a rămas fără alimente, rămase mult în spatele coloanei. Cu toate acestea, pe 23 iunie, italienii au ajuns în Pasul Maddalena. Până aici, italienii reușiseră să transporte doar un obuzier de 100 mm. Din Pasul Maddalena, italienii au început coborârea în Valea Ubaye din Franța. Condițiile meteo au încetinit înaintarea italienilor dar, în egală măsură, i-au împiedicat pe artileriștii francezi să își regleze
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
condițiile vremii ploioase, iar trupa a rămas fără alimente, rămase mult în spatele coloanei. Cu toate acestea, pe 23 iunie, italienii au ajuns în Pasul Maddalena. Până aici, italienii reușiseră să transporte doar un obuzier de 100 mm. Din Pasul Maddalena, italienii au început coborârea în Valea Ubaye din Franța. Condițiile meteo au încetinit înaintarea italienilor dar, în egală măsură, i-au împiedicat pe artileriștii francezi să își regleze tirul. Divizia "Acqui" nu ajuns în fața fortificațiilor franceze decât în seara zilei de
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
toate acestea, pe 23 iunie, italienii au ajuns în Pasul Maddalena. Până aici, italienii reușiseră să transporte doar un obuzier de 100 mm. Din Pasul Maddalena, italienii au început coborârea în Valea Ubaye din Franța. Condițiile meteo au încetinit înaintarea italienilor dar, în egală măsură, i-au împiedicat pe artileriștii francezi să își regleze tirul. Divizia "Acqui" nu ajuns în fața fortificațiilor franceze decât în seara zilei de 24 iunie, când armistițiul fusese deja semnat. Italienii au pierdut 32 de oameni morți
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Franța. Condițiile meteo au încetinit înaintarea italienilor dar, în egală măsură, i-au împiedicat pe artileriștii francezi să își regleze tirul. Divizia "Acqui" nu ajuns în fața fortificațiilor franceze decât în seara zilei de 24 iunie, când armistițiul fusese deja semnat. Italienii au pierdut 32 de oameni morți, 90 răniți, 15 dispăruți în misiune. De asemenea, 198 de militari au suferit degerături. Datorită lipsei pieselor de artilerie, italienii nu au deschis focul asupra forturilor franceze. Pe 17 iunie, a doua zi după ce
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
fortificațiilor franceze decât în seara zilei de 24 iunie, când armistițiul fusese deja semnat. Italienii au pierdut 32 de oameni morți, 90 răniți, 15 dispăruți în misiune. De asemenea, 198 de militari au suferit degerături. Datorită lipsei pieselor de artilerie, italienii nu au deschis focul asupra forturilor franceze. Pe 17 iunie, a doua zi după ce francezii ceruseră în mod oficial negocierea unui armistițiu cu Germania, ministrul de externe francez Paul Baudoin a înmânat nunciului papal Valerio Valeri o notă în care
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
scris: „Guvernul francez, condus de mareșalul Pétain, cere Sfântului Scaun să transmită guvernului italian cât mai repede cu putință nota pe care a transmis-o deja prin ambasadorul spaniol către guvernul german. De asemenea, solicită ca acesta să transmită guvernului italian dorința sa de găsire împreună a unei baze pentru o păce durabilă între cele două țări .” În aceeași dimineață, Mussolini a fost înștiințat de Hitler cu privire la cererea de armistițiu făcută germanilor de către francezi și dictatorul italian a plecat la München
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
dictatorul italian a plecat la München pentru convorbiri cu Führerul. Generalul Roatta, amiralul Raffaele de Courten și generalul de aviație Egisto Perino au fost însărcinați cu schițarea pretențiilor italiene pentru semnarea armistițiului. Lista finală a cererilor prezentate francezilor era moderată, Italienii renunțând la pretențiile asupra văii Ronului, insulei Corsica, Tunisiei și a Somaliei franceze. Roatta avea să afirme mai târziu ca aceste pretenții reduse au fost datorate eleganței ("signorilità") lui Mussolini, care l-ar fi oprit să pretindă mai mult decât
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Italia, Huntziger a solicitat o pauză pentru consultări cu guvernul francez, pentru ca la sfârșit Ciano să fie de acord cu amânarea discuțiilor pentru ziua următoare. În timpul în care negocierile franco-italiene erau întrerupte, Hitler i-a mărturisit lui Mussolini că cererile italienilor păreau prea modeste și că o mai bună soluție ar fi fost unirea zonelor de ocupație germană și italiană. Roatta l-a convins însă pe Mussolini că discuțiile erau prea avansate pentru ca termenii propunerilor de armistițiu să fie modificați în
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
franceză pierdut 37 de morți, între 40 și 60 de răniți și 150 de dispăruți în misiune. Armata Alpilor a pierdut 20 de morți, 84 de răniți și 154 de prizonieri în luptele cu germanii care înaintau dinspre Lyon. Pierderile italienilor au fost cuprinse între 631 și 642 de morți, 2.631 de răniți și 616 dispăruți în misiune. Un număr de 2.151 au suferit degerături în timpul campaniei. Raportul oficial al pierderilor a fost finalizat de italieni în 18 iulie
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
dinspre Lyon. Pierderile italienilor au fost cuprinse între 631 și 642 de morți, 2.631 de răniți și 616 dispăruți în misiune. Un număr de 2.151 au suferit degerături în timpul campaniei. Raportul oficial al pierderilor a fost finalizat de italieni în 18 iulie 1940, când încă mai erau corpuri ale celor căzuți în luptă acoperite de zăpadă. Este foarte probabil ca cei mai mulți italieni dispăruți în misiune să fi fost de fapt morți. Unitățile care au luptat în zonele cele mai
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
număr de 2.151 au suferit degerături în timpul campaniei. Raportul oficial al pierderilor a fost finalizat de italieni în 18 iulie 1940, când încă mai erau corpuri ale celor căzuți în luptă acoperite de zăpadă. Este foarte probabil ca cei mai mulți italieni dispăruți în misiune să fi fost de fapt morți. Unitățile care au luptat în zonele cele mai accidentate au avut cea mai mare proporție a celor morți și dispăruți. Regimentul al 44-lea de infanterie "Forlì" a raportat 21 de
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
militari afectați de degerături și cel puțin 296 de dispăruți. Până la final s-a dovedit că cei mai mulți soldați dispăruți din "Forlì" căzuseră de fapt prizonieri. Numărul oficial al prizonierilor de război francezi a fost de 155. Toți prizonierii de război italieni - nu există documente oficiale cu privire la numărul lor - au fost eliberați imediat după semnarea armistițiului. În ceea ce privește prizonierii de război francezi, se pare că soarta lor a fost uitată în timpul negocierilor, ei fiind trimiși în lagărul Fonte d'Amore de lângă Sulmona, unde
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
francezi, se pare că soarta lor a fost uitată în timpul negocierilor, ei fiind trimiși în lagărul Fonte d'Amore de lângă Sulmona, unde aveau să ajungă mai târziu și 200 de britanici și 600 de greci. Atâta vreme cât au fost în custodia italienilor, prizonierii de război aliați au fost tratați în conformitate cu legile internaționale. Cel mai probabil, după capitularea Italiei din septembrie 1943, acești prizonieri de război au ajuns în mâinile germanilor. Cererile limitate ale guvernului italian în cursul negocierilor pentru armistițiu au generat
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
septembrie 1943, acești prizonieri de război au ajuns în mâinile germanilor. Cererile limitate ale guvernului italian în cursul negocierilor pentru armistițiu au generat diferite de teorii printre comentatorii contemporani. Generalul Roatta a crezut că Mussolini și-a moderat cererile deoarece italienii nu au fost capabili să spargă frontul francez, iar dictatorul italian a vrut să își demonstreze „eleganța”. Dino Alfieri a lansat o presupunere controversată, dar larg acceptată în epocă, conform căreia Mussolini și-a redus pretențiile în timpul negocierilor pentru că să
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
francez din Alpi, iar francezii erau hotărâți să continue lupta, așa cum Huntziger a susținut în fața germanilor. Istoricul Samuel Mitcham consideră că Mussolini a fost forțat să renunțe la cele mai multe dintre pretențiile sale la presiunea lui Hitler, care nu dorea ca italienii să obțină câștiguri însemnate, în ciuda participării lor limitate la Bătălia Franței. Acest pucnt de vedere a fost acceptat și de istoricul Gerhard Weinberg, care afirmă că „singurul record straniu al italienilor în puțina luptă pe care au dat-o ... a
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
sale la presiunea lui Hitler, care nu dorea ca italienii să obțină câștiguri însemnate, în ciuda participării lor limitate la Bătălia Franței. Acest pucnt de vedere a fost acceptat și de istoricul Gerhard Weinberg, care afirmă că „singurul record straniu al italienilor în puțina luptă pe care au dat-o ... a facilitat politica germană” și l-a forțat pe Mussolini să își modereze pretențiile. Cu toate aceste, obiectivele pe timp de război ale Italiei au rămas cele ale expansiunii teritoriale. Un program
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
în Franța, de vreme ce „trupele noastre nu au înaintat. Chiar și azi, ele nu au fost capabile să treacă și s-au oprit în fața primului punct francez întărit care a rezistat.” Mussolini a dat vina pe felul de a fi al italienilor pentru eșecurile din prima zi a ofensivei. După semnarea armistițiului, subliniindu-și nefericirea, el a remarcat faptul că a fost vorba „mai degrabă de un armistițiu politic decât unul militar după doar cincisprezece zile de război - dar el ne pune
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
pentru marea majoritate a Marelui Stat Major german”. Knox numește atacul italian în Alpi un „fiasco”, care a avut implicați majore asupra generalilor italieni. El adaugă că această campanie a fost o umilință pentru Mussolini. Paul Henry Collier caracterizează atacul italienilor ca fiind „nefericit”, iar contribuția italiană la victoria Axei împotriva Franței drept „neînsemnată”. Istoricul italian Giorgio Rochat a scris că „rezultatul final a marii ofensive italiene a fost de-a dreptul mizerabil”. Istoricii J. E. Kaufmann și H. W. Kaufmann
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
fost anulat până la urmă, iar „soldații francezi din Alpi ... nu au trebuit să se confrunte cu înfrângerea militară în vreme ce guvernul lor a reușit în cele din urmă să negocieze un armistițiu cu Italia”. Cei doi au încercat să explice problemele italienilor și au considerat că superioritatea numerică a acestora nu a fost afectată de numărul redus al echipamentelor militare din dotare și de calitatea inferioară a acestora în comparație cu cele al francezilor. În plus, „vreme furtunoasă din Alpi a fost probabil cel
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
2 al lucrării sale "Species Plantarum" din 1753 sub denumirea "Agaricus campester", minimal corectată în numele actual "Agaricus campestris" prin marele savant Elias Magnus Fries (1821). Redenumirea în "Psalliota campestris" prin botanistul francez Lucien Quélet din 1879 și aprobată de micologul italian Giacomo Bresadola în anul 1937, a fost preluată de mulți micologi de proveniență romană, între ei și micologul italian Bruno Cetto, o denumire preluată și de "Poșta Română" pe un timbru din 1958. Între timp, soiul duce din nou vechia
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
marele savant Elias Magnus Fries (1821). Redenumirea în "Psalliota campestris" prin botanistul francez Lucien Quélet din 1879 și aprobată de micologul italian Giacomo Bresadola în anul 1937, a fost preluată de mulți micologi de proveniență romană, între ei și micologul italian Bruno Cetto, o denumire preluată și de "Poșta Română" pe un timbru din 1958. Între timp, soiul duce din nou vechia însemnare, iar denumirea "Psalliota campestris" nu mai este parte a nomenclaturii oficiale. Totuși se găsește în nenumărate cărți științifice
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
22 octombrie al anului a devenit și membru al Consiliului imperial (Reichsrat) din Viena. După ce generalul de origine croată Gabriel Joseph baron de Rodich (1812-1890) a preluat regimul peste Dalmația, acesta a favorizat compatrioții săi croați, oprimând marea minoritate a italienilor precum partidul constituțional. Dezamăgit, Alesani a părăsit patria, rugând de altă funcție și a fost trimis ca consilier guvernamental (Hofrat) dirigent la Trento (1 octombrie 1870). În ziua de 18 aprilie 1871, el a fost onorat de către împărat cu Ordinul
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]