6,115 matches
-
dea o variantă a dramei înstrăinării țăranului. Din acest punct de vedere, romanul ratează rezolvarea conflictului: Lae se dovedește până la urmă un revoltat de carton, care, după ce se îndepărtează de familie și de comunitate, cutreierând munții alături de un grup de legionari, se hotărăște totuși să se înscrie în colectivă din rațiuni pragmatice. Romanul este rebarbativ la lectură, mai ales din pricina stilului, fie prea reportericesc (în consemnarea unor fapte), fie liricoid (în exaltările protagonistului sau în elogiile bombastice aduse clasei țărănești). Reușite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
două războaie, de amenajarea drumurilor și podurilor strategice, romanii au dat o atenție deosebită celor de pe Jiu și Olt, și celui ce taie Oltenia de la Dobreta la Romula, prin Pelendava. În scena CVI a Columnei, se văd două coloane de legionari, desfășurate între două castre, unul patrulater și unul rotund 30; coloana din față se află la capătul unui pod păzit, a cărui intrare este reprezentată în formă de scară. Pe sub pod curge un râu, din care, cu gamela, un soldat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
-i dedice energia sa intelectuală. Opera aceasta vastă, chiar dacă este de o calitate inegală, constituie totuși o mare contribuție reală în istorie și în istoria literaturii. Atunci cînd a fost smuls de la masa lui de lucru de către banda de teroriști legionari, Iorga lucra la Istoria sa Universală. Avea atunci 69 de ani; te înfricoșezi gîndindu-te la cît de mult ar mai fi putut realiza. Cum a reușit oare Iorga să realizeze atît de mult? Lucrări de genuri atît de diverse: cărți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pomenea mereu de descendența ei din neamul Drăghici și dorea ca nepoatele ei să se mărite bine. Mircea era vanitos și egocentrist, nutrind ambiția de a-l înlocui pe Iorga în fruntea partidului și a ziarului și întreținînd relații cu legionarii. Valentin ducea o viață lipsită de ambiții, iar Ștefan scria versuri pe care nu toată lumea le aprecia. Sensibilitatea morală a lui Iorga era ceva neobișnuit la București. Își folosea adesea editorialele ca să le facă morală conaționalilor săi. Chiar și în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
predă!" În toamna lui 1940, lumea lui Iorga se năruia în jurul lui: zvastica flutura pe Turnul Eiffel, Franța se prăbușise; steaguri roșii se învolburau deasupra Chișinăului și a Cernăuțiului; jumătate din Transilvania era pierdută, bulgarii mărșăluiau pe pămîntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit să suspende apariția "Neamului românesc". Și-a luat rămas bun de la cititorii săi cu următoarele cuvinte: "La vremuri de restriște, steagul nu se închină; el este folosit ca să oblojească inima rănită". Iată și cuvintele lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ziarului său de alte probleme care îi afectau pe țărani. Din păcate, "Neamul românesc pentru popor" nu prea era cumpărat de țărani, nici măcar de cei din Moldova, unde situația era deosebit de critică. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza și ale legionarilor, care îi învinovățeau pe evrei de toate relele reale și imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jumătate dintre țărani erau analfabeți. În ceea ce privește participarea lui Iorga la viața politică în timpul regimului liberal, el însuși se considera "un om mort
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a devenit o speranță exprimată iar și iar191. La ideea aceasta de a fi acolo unde țara avea nevoie de el și de a-și sluji țara nu a renunțat niciodată; ea l-a însoțit pînă cînd banda de teroriști legionari l-au răpit. În 1922, a început perioada dominației liberale, a stabilizării și a industrializării forțate. Din cauza situației economice dificile și a neglijării tineretului, anii aceștia s-au scurs sub spectrul permanentelor demonstrații antisemite. Nici o sărbătoare națională, nici o comemorare sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
proteste radicale din partea dreptei radicale, sincere și energice, dar neconstructive. În România, ca aproape pretutindeni în Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excepția unor locuri îndepărtate ca Serbia sau Grecia). Va fi semnalul ieșirii în stradă pentru Legiune. Întrucît legionarii îi vor lua viața lui Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lor. Singura mișcare fascistă fondată sub auspiciile unei icoane sfinte, Legiunea Arhanghelului Mihail, a fost o mișcare fascistă originală. Mișcarea aceasta a introdus în România "Noul naționalism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care îi interzisese să țină un discurs. O țărancă bătrînă cu părul alb și-a făcut cruce și ne-a șoptit: "Trimisul Arhanghelului Mihail!" Apoi, clopotul tristei bisericuțe a prins să bată și a început slujba care preceda întotdeauna întrunirile legionarilor. Impresiile profunde produse în sufletul unui copil se șterg greu. În cei mai mult de cincizeci de ani care au trecut de atunci n-am uitat niciodată întîlnirea mea cu Corneliu Zelea Codreanu. Legiunea și Corneliu Zelea Codreanu constituie un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al Legiunii era crearea omului nou care să umple golul dintre ambiția lui Codreanu și realitatea românească. În termeni contemporani am numi acest program o revoluție culturală. Pe termen lung, țelul era următoarea răsplată: salvarea și învierea României prin victoria legionarilor. Legiunea urma să fie tot ceea ce România de atunci nu era: de o cinste ireproșabilă și respingînd total corupția atotstăpînitoare a regimului. Codreanu ura cu patimă orice formă de venalitate. După mai mult de o jumătate de secol (dacă ignorăm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cinste ireproșabilă și respingînd total corupția atotstăpînitoare a regimului. Codreanu ura cu patimă orice formă de venalitate. După mai mult de o jumătate de secol (dacă ignorăm acțiunile ei ulterioare) nu este ușor să condamnăm ideile Legiunii. Măcar dacă toți legionarii ar fi fost de talia lui Codreanu, a lui Moța sau a ardeleanului Ion Banea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democrație, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau "programe de partid". Legiunea era antisemită, dar Codreanu nu-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi considerau drept o piedică în calea spre lumea visată de ei. Evreii erau priviți și ca reprezentanți ai unei detestate "lumi burgheze" și ai secolului al XX-lea. Iată o mostră din cotidianul legionar, care ilustrează măsura în care legionarii urau burghezia: "În terminologia legionară nu există loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ortodoxiei, ducînd o luptă neobosită împotriva a ceea ce considerau ei că este rău. Făceau întotdeauna aprecieri corecte privind situația României. Numai țelurile în vederea atingerii cărora se presupunea că aceste metode realiste vor sluji drept instrumente erau absurde. Detașamentele teroriste ale legionarilor aveau această viziune a răului, dar după comiterea unor acte violente, se predau de obicei ca să ispășească încălcările săvîrșite în numele unui țel superior. Deși credincioșii n-ar trebui să fie convinși că țelurile mărețe pot fi atinse prin mijloace brutale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Ion Zelea Codreanu). Prin 1931, pe lîngă violența menționată mai sus, a fost atacat un jurnalist evreu, apoi un secretar de la Ministerul Agriculturii și alții. Dar Iorga nu a menționat niciodată în ce măsură era Legiunea provocată de către "forțele de ordine!" Legionarii nu reprezentau generația lui Iorga sau "naționalismul lui cultural". Cea mai mare parte dintre ei aveau între 20 și 30 de ani și nu făceau parte din instituțiile politice. Adevărata lor rațiune de a trăi era atacarea acestora. Dat fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era puternic infiltrată de naționaliștii ucraineni. Iorga a atacat-o. Nici una dintre aceste luări de poziții nu avea vreo legătură cu credința, ci numai cu măsura în care aceasta servea drept mijloc de răspîndire a naționalismului românesc 98. În ceea ce privește misticismul legionarilor, Iorga a manifestat întotdeauna o aversiune sănătoasă față de tot ce este abstract. El era un raționalist latin și explica misticismul Legiunii prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el ura anarhia. Era totodată partizanul Sistemului de la Versailles și devotat Franței din punct de vedere politic și cultural. După venirea la putere a lui Hitler, Iorga își va canaliza ura spre orientarea progermană a Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interesa pacea, ci războiul (împotriva răului). Atunci cînd doi intelectuali pacifiști francezi, își amintea Iorga, au venit la București și au fost prompt întîmpinați cu o "acțiune directă" organizată de așa-zisul "Comitet antimasonic" (de inspirație legionară și alcătuit din legionari). În timp ce cuplul ieșea din hotel, după spusele lui Iorga, "a fost înconjurat de trei brute care le-au tăiat calea și au scuipat pe rochia doamnei La Fontaine" etc. Iorga și Argetoianu au pretins să li se ceară scuze soților
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tinerețe. Acum nu mai puteau duce o asemenea viață. Erau prea comozi și corupți și aveau prea mult interes investit în mediocritatea în care se complăceau. Dar mulți tineri români erau atrași de Legiune. În 1935, Gheorghe Furdui, liderul studenților legionari, a fost ales președinte al corpului studențesc din București. În octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotigă, a devenit președintele tuturor studenților din România. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea în vederea cooptării acesteia. Dar în lumea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aveau prea mult interes investit în mediocritatea în care se complăceau. Dar mulți tineri români erau atrași de Legiune. În 1935, Gheorghe Furdui, liderul studenților legionari, a fost ales președinte al corpului studențesc din București. În octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotigă, a devenit președintele tuturor studenților din România. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea în vederea cooptării acesteia. Dar în lumea în alb-negru a Legiunii nu era loc pentru "cooperare". În aprilie 1933, Codreanu i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu două scopuri: o aspră penalizare a Legiunii și a național-țărăniștilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prevăzută dinainte. Dar Duca nu a prea avut ocazia să se bucure de triumful său. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat de trei legionari. Cei trei au devenit o legendă legionară, Nicadori, nume format din primele silabe ale numelor lor de botez. Iorga a calificat uciderea lui Duca drept "o crimă odioasă"108. A fost din nou instituită legea marțială și a fost declanșată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra unui singur lucru: proprietățile, comerțul și funcțiile deținute de evrei. Numai că voiau toate acestea în cadrul unui regim român modern. Aceasta era "Porunca vremii" pentru ele. Era de prevăzut ca relațiile lor cu Legiunea să fie proaste, deoarece pentru legionari ele nu erau decît simple instrumente burgheze; Codreanu le numea "cealaltă față a guvernului"143. Pînă acum, Goga fusese ambiguu și oportunist în privința chestiunii evreiești. Iorga nu împărtășea atitudinea violentă a acestui nou partid față de minorități și orientarea pronazistă a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
goga-cuziști Legiunii sau lui Maniu. Nu se poate sesiza nici în orientarea lui Codreanu și nici în cea a goga-cuziștilor vreo preferință față de Mussolini în defavoarea lui Hitler. Constituia oare linia aceasta o alternativă realistă pentru România Atît goga-cuziștii cît și legionarii erau atît de ahtiați după puterea politică încît preferau să nu citească Mein Kampf a lui Hitler sau să analizeze teoriile lui Rosenberg. După discreditarea politicii și a economiei, exemplul german și italian părea să ofere mai multe speranțe. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intuiție sumbră: "Umbra tristeții va coborî asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, cînd își va da seama de tragica inutilitate a iluziilor sale"149. Chamberlain și Iorga vor muri aproape în același timp. Iorga asasinat de un detașament terorist de legionari, iar Sir Neville Chamberlain și-a dat din fericire duhul cu cîteva zile înainte ca orașul Birmingham, pe care familia sa îl stăpînea de generații, să fie bombardat de către Luftwaffe. Politica conciliantă a lui Chamberlain nu corespundea planurilor nitzscheanului Hitler
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
largă de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizanți ai legiunii. Astfel Panaitescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu și alții colaborau la "Revista istorică română" (printre ei și nefericitul Vasile Cristea, care a fost executat, împreună cu alți intelectuali legionari, în timpul represaliilor care au urmat după asasinarea lui Călinescu). Cadrul unei discuții lămuritoare între Iorga și Noua școală de istorie era deci creat. Care erau implicațiile acestei confruntări? În primul rînd prăpastia apărută între generații. Gheorghe Brătianu afirma că el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puse în Danzig nu s-au împlinit chiar așa de ușor, tot acest entuziasm irațional a luat brusc sfîrșit. "Entuziaștii" au plătit un preț groaznic pentru că au făcut din Hitler (cum spunea Iorga) "liderul tuturor nemulțumirilor". Atunci cînd cuziștii și legionarii au sărbătorit triumful lui Hitler în Austria, reacționînd mai curînd dintr-un instinct spontan decît gîndindu-se la implicațiile pentru România, Iorga a declarat: "Sărbătorim triumful altora și fără să gîndim"4. În primăvara lui 1937, un ziar italian a publicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]