5,988 matches
-
fie denunțați. Prin ordinul nr. 67343/ 23 noiembrie 1940, directorul general al Polițiilor, Al. Ghica, le-a ordonat celor din subordine obligativitatea colaborării cu conducătorii Mișcării Legionare. Două zile mai târziu, același director emitea un ordin, în care amintea că „legionarii servesc ca auxiliari ai Poliției de stat, dacă sunt împuterniciți cu acte în regulă, emanate de la organele Ministerului de Interne sau de la prefecții de județ”, iar „Poliția de stat poate face apel la cadrele legionare oricând va fi necesar”. Polițiștii
Poliția Legionară () [Corola-website/Science/326979_a_328308]
-
servesc ca auxiliari ai Poliției de stat, dacă sunt împuterniciți cu acte în regulă, emanate de la organele Ministerului de Interne sau de la prefecții de județ”, iar „Poliția de stat poate face apel la cadrele legionare oricând va fi necesar”. Polițiștii legionari aveau birouri în clădirea Prefecturii Poliției Capitalei, li s-au amenajat dormitoare pentru 140 de persoane, aveau acces la documente secrete, participau la acțiuni polițienești, puneau în executare măsuri specifice, beneficiau de baza logistică și, în general, de tot ceea ce
Poliția Legionară () [Corola-website/Science/326979_a_328308]
-
Șef al Sportului Românesc, el s-a ocupat exclusiv și cu competența de îmbunătățirea în ansamblu a mișcării sportive, fără a se amesteca în politică. Această atitudine l-a determinat pe Antonescu să-l mențină în funcție și după înlăturarea legionarilor de la putere. În anul 1941, curând după începerea razboiului, Manole Stroici a primit o nouă însărcinare de mare răspundere: instructor general al aviatorilor de vânătoare. Desigur, în atribuirea noii funcții, s-a ținut seama de performanțele fostului campion de tir
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
treia zi. Ulterior, propaganda comunistă l-a transformat pe Vasile Roaită în erou al clasei muncitoare. S-au făcut mai multe arestări. Cel care a coordonat politic reprimarea revoltelor muncitorești era Armand Călinescu, subsecretar de stat la Interne, asasinat de legionari câțiva ani mai târziu, când devenise prim-ministru.
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
anulat permisele de comerț ale evreilor Jakob Apter, Salomon Rosenerg, Nussen Katz, Markus Weiner, Markus Altschuler și David Ellenbogen, aceștia fiind obligați să-și închidă prăvăliile. La 12 octombrie, casele evreilor au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casa Verde”, sediul legionarilor. Valoroasa bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamită în sinagogă în scop de sabotaj
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
Nussen Katz, Markus Weiner, Markus Altschuler și David Ellenbogen, aceștia fiind obligați să-și închidă prăvăliile. La 12 octombrie, casele evreilor au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casa Verde”, sediul legionarilor. Valoroasa bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamită în sinagogă în scop de sabotaj, rabinul și fiul său au fost bătuți și amenințați cu
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
Jacob K. Rubin. Între anii 1922-1940, a îndeplinut funcția de Șef-Rabin al comunității evreiești din Câmpulung Moldovenesc (Bucovina, România). La 12 octombrie 1940, de Iom Kipur, toate casele evreiești din Câmpulung au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casă Verde”, sediul legionarilor. Valoroasă bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamita în sinagoga în scop de sabotaj
Moses Josef Rubin () [Corola-website/Science/323667_a_324996]
-
Șef-Rabin al comunității evreiești din Câmpulung Moldovenesc (Bucovina, România). La 12 octombrie 1940, de Iom Kipur, toate casele evreiești din Câmpulung au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casă Verde”, sediul legionarilor. Valoroasă bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamita în sinagoga în scop de sabotaj, rabinul și fiul său au fost bătuți și amenințați cu
Moses Josef Rubin () [Corola-website/Science/323667_a_324996]
-
anulat permisele de comerț ale evreilor Jakob Apter, Salomon Rosenerg, Nussen Katz, Markus Weiner, Markus Altschuler și David Ellenbogen, aceștia fiind obligați să-și închidă prăvăliile. La 12 octombrie, casele evreilor au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casă Verde”, sediul legionarilor. Valoroasă bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamita în sinagoga în scop de sabotaj
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Nussen Katz, Markus Weiner, Markus Altschuler și David Ellenbogen, aceștia fiind obligați să-și închidă prăvăliile. La 12 octombrie, casele evreilor au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casă Verde”, sediul legionarilor. Valoroasă bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamita în sinagoga în scop de sabotaj, rabinul și fiul său au fost bătuți și amenințați cu
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei. Masacrul de la Jilava s-a declanșat în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (nume oficial: «Penitenciarul București» ) a venit o grupă de legionari înarmați care au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și fruntași ai vieții politice românești interbelice. Penitenciarul București, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea și punizarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de «penitenciarul Jilava» după numele comunei
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
(n. 1903 - d. 1938) a fost un legionar care a participat, alături de Doru Belimace și Nicolae Constantinescu, la asasinarea primului ministru al României Ion Gheorghe Duca în 1933. s-a născut în orașul Veria din Grecia, aflat atunci sub stăpânire turcească. A studiat la Școala Comercială din Salonic
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
Zelea Codreanu în închisoarea Văcărești. În 1932 a fondat, împreună cu Constantin Papanace, publicația "Armatolii", cu scopul declarat de a apăra drepturile coloniștilor aromâni pe care îi considera persecutați de guvernul de la București. În 1933 l-a asasinat alături de alți doi legionari pe prim-ministrului I.Gh. Duca, în gara de la Sinaia. În aprilie 1934 a fost condamnat la muncă silnică pe viață, împreună cu alți doi complici, pentru faptă. În închisoare a scris o carte despre problemele aromânilor. În noaptea de 29/30
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
(n. 1910, Muloviște, aproape de Bitolia, Macedonia - d. 1938) a fost un legionar român, care a participat la asasinarea premierului Ion Gh. Duca. De origine aromân, a fost licențiat al Facultății de Litere din București și student la Facultatea de Drept din București. După Primul Război Mondial, familia sa s-a stabilit în
Doru Belimace () [Corola-website/Science/323695_a_325024]
-
fost licențiat al Facultății de Litere din București și student la Facultatea de Drept din București. După Primul Război Mondial, familia sa s-a stabilit în București, unde tatăl său a lucrat ca portar la hotelul „Excelsior”. împreună cu alți doi legionari, Ion Caranica și Nicolae Constantinescu l-au asasinat pe președintele Consiliului de Miniștri Ion Gh. Duca, la data de 29 decembrie 1933, în gara din Sinaia. La 5 aprilie 1934, cei trei membri ai acestui grup, numit "Nicadori", au fost
Doru Belimace () [Corola-website/Science/323695_a_325024]
-
politică între septembrie 1940 și ianuarie 1941, această formațiune devenise ilegală, dar a rămas "interesantă" din punct de vedere politic în 1944-1945, în special pentru comuniști care le-au "uitat" atitudinea anticomuniști și acțiunile uneori violente, recrutând până în 1948 foști legionari. La acel moment, PCR căuta să diminueze riscul unei opoziții masive la reformele radical pe care urma să le implementeze în societate, mai ales că formațiunea de extremă-stângă avea numai câteva sute de membrii, iar mișcarea legionară câteva zeci de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
pregătire militară și care făcuseră parte din organizații legionare au intrat în clandestinitate după lovitura de stat eșuată din ianuarie 1941, devenind adversari ai regimului Antonescu, s-au văzut nevoiți să colaboreze cu inamicii lor de dinainte de război: comuniștii. Unii "legionari", în special cei din mediul muncitoresc și cei care erau împotriva elitelor interbelice, au profitat de mână întinsă mai ales că alternative părea să fie închisoarea; alții, precum Ion Gavrilă Ogoranu au preferat clandestinitatea, împotrivindu-se pe cale armată împotriva comuniștilor
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
mai ales că alternative părea să fie închisoarea; alții, precum Ion Gavrilă Ogoranu au preferat clandestinitatea, împotrivindu-se pe cale armată împotriva comuniștilor și a ocupantului sovietic. De-a lungul războiului rece, Occidentul, în special Franța și Statele Unite, au profitat de legionarii refugiați în vestul continentului și care erau dispuși să sprijine rezistența anticomunistă din România, mai ales că opoziția democratică românească din exil se dovedise incapabilă să furnizeze resursele. Un alt element important al Rezistenței armate este motivația indivizilor și a
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
occidentale, dintre cei 70.000 de români aflați în taberele de refugiați din occident, români care își doreau să lupte contra regimului comunist reprezentau o mană cerească pentru serviciile de informații din lumea liberă. Printre aceștia se aflau și numeroși legionari gata de luptă. CIA a văzut în asta oportunitatea de a forma o rețea de agenți infiltrați în Blocul Estic și a recrutat pe unii dintre ei, refugiați cel mai des în Germania, Austria și Iugoslavia. Decizia a fost luată
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
dintre ei, refugiați cel mai des în Germania, Austria și Iugoslavia. Decizia a fost luată împreună de președintele american Harry Truman și de președintele francez Vincent Auriol. Deja organizați, solidari și beneficiind de formare militară în cea mai mare parte, legionarii au fost foarte apreciați în acest context, în care trecutul lor tumultuos și contestabil era pus între paranteze în fața nevoii de a combate comunismul. Acceptând oferta americană, șefii legionari au jucat un rol important în recrutarea și coordonarea viitorilor agenți
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
solidari și beneficiind de formare militară în cea mai mare parte, legionarii au fost foarte apreciați în acest context, în care trecutul lor tumultuos și contestabil era pus între paranteze în fața nevoii de a combate comunismul. Acceptând oferta americană, șefii legionari au jucat un rol important în recrutarea și coordonarea viitorilor agenți. În 1949, informate de Foreign Office că rezistența anticomunistă română se intensifica și beneficia de sprijin popular la țară, serviciile de informații occidentale au investit serios în acest proiect
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
o zonă împădurită aflată undeva între județele Satu Mare, Sălaj și Bihor Alți agenți vor fi trimiși din Grecia, printre aceștia numărându-se Toma Bebi, prins de Securitate exact la aterizare. Bebi va colabora cu Securitatea până la prinderea altor 12 parașutiști legionari. Printre românii recrutați de CIA la începutul lui 1951 se numără: Constantin Saplacan, Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Matias Bohm, Ilie Puiu. Securitatea îi va prinde și va descoperi că au fost recrutați în Italia. Guvernul român va trimite o notă
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
autoritățile comuniste doreau să facă din ei agenți dubli. În regiunile orașelor Oradea și Satu Mare, trei agenți parașutați au fost omorâți: unul într-un schimb de focuri, alți doi executați. În 1953, CIA formează un alt grup, din 13 români legionari refugiați în Germania, iar mai apoi îi trimite în România. În octombrie 1953 are loc procesul acestor 13 parașutiști, cu mare vâlvă. Cei 13 au fost condamnați la moarte și executați la 31 octombrie 1953, în închisoarea Jilava. Grupurile de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
acționeze în 1948, sub conducerea fraților Nicolae și Dumitru Fudulea (în nordul Dobrogei) și a lui Gogu Puiu (în sudul Dobrogei). Li se va alătura Nicolae Ciolacu care va conduce mișcarea din centrul regiunii. Grupul a fost numit "Haiducii Dobrogei". Legionar macedo-român, întors din Germania împreună cu alți câțiva camarazi, Gogu Puiu a organizat și a structurat Rezistența, sprijinindu-se în fiecare localitate pe micile grupuri de rezistenți care acționau independent, fiecare având propriul șef. Coordonarea va fi realizată printr-un grup
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
În acest context, Gogu Puiu ar fi putut fi un agent de legătură și cel care trebuia să pregătească terenul pentru sosirea americanilor. Ca urmare a arestărilor masive din 1947, care afectează în mod special sute de studenți, militari și legionari din regiunea Făgărăș, toți cei care au scăpat cu viață au format grupul Carpatin Făgărășan. Longevitatea grupului - 9 ani - se explică prin organizarea sa de tip militar și prin tactica utilizată. Nu exista o centralizare geografică sau un cartier general
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]