7,857 matches
-
preferau să vorbească în continuare în termeni abstracți aproape, accentuând nota națională a discursurilor, în locul unor clarificări doctrinare. Când spunem aceasta ne gândim la faptul că, în timp ce Nicolae Kretzulescu vorbea public despre spiritul de anarhie și-l localiza în rândurile liberalilor (" Ideile cele mai demagogice, sub masca liberalismului, s-au răspândit în țară într-un mod amenințător chiar pentru existența noastră națională"65), I.C. Brătianu se pronunța în termeni generali într-un articol program electoral, din august 1857, în favoarea constituirii unui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
obligații civile și politice egale 66. Prin accentul pus pe ideea de românism, Brătianu anunța încă de pe acum apariția unui liberalism cu o pronunțată componentă națională. Nu peste mult timp, în mod surprinzător, îl vom găsi pe viitorul lider al liberalilor români mergând pe teoria formelor fără fond și criticând tendința de imitare a civilizației occidentale, pe care el o sesiza în 1859 la nivelul societății românești 67. Moderația de care dădea dovadă prin astfel de intervenții nu-i împiedica pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mai importante figuri ale conservatorilor, ajungând chiar după Războiul de independență să treacă în familia liberală. Ceea ce devenea destul de limpede încă din perioada Adunărilor ad-hoc, dar și în perioada următoare era faptul că, în timp ce obiectivul principal părea să fie același, liberalii și conservatorii români vedeau diferit maniera în care trebuia să se producă modernizarea societății românești. Clivajul existent era evident și din opțiunile lor constituționale 82. O victorie de etapă Asumându-și Unirea Principatelor ca o victorie a grupării din care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vedeau diferit maniera în care trebuia să se producă modernizarea societății românești. Clivajul existent era evident și din opțiunile lor constituționale 82. O victorie de etapă Asumându-și Unirea Principatelor ca o victorie a grupării din care făceau parte 83, liberalii din jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti decideau, imediat după alegerea unuia dintre ei în fruntea statului, implicarea în procesul de modernizare al României. Intenția de a participa la transformările ce urmau să aibă loc devenea evidentă încă din
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
datorită calităților morale deținute și a contribuției pe care o puteau aduce la dezvoltarea economică. Pentru Brătianu existau astfel premisele necesare integrării națiunii românești în rândul "societăților europene"84. În acest context, nu era o surpriză susținerea aproape necondiționată de către liberali a domnitorului ales pe 24 ianuarie 85. Reflectând lipsa de omogenitate din cadrul grupărilor liberale, în primăvara și vara lui 1859, Românul publica mai multe articole în care autori anonimi, după practica epocii, își exprimau convingerea asupra unei strânse legături între
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
eram hotărât să susțin fie și cu forța și printr-o lovitură de stat, drepturile mele și ale națiunii și aceasta n-aș fi putut-o dobândi decât sprijinindu-mă pe nebuni."104 Eticheta de nebuni pusă de Cuza în dreptul liberalilor era una nouă, dar ilustra un pragmatism adevărat din partea celui ales la 24 ianuarie ca domn al Principatelor Române. "Ținerea" aproape a celor amintiți anterior nu însemna sub nici o formă faptul că șeful statului nu se gândea deja ca, o dată
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu mai era nici o surpriză coincidența dintre momentul trecerii în opoziție a liderului politic luat în colimator de domnitor și redobândirea credibilității de către acesta 107. Din perspectiva apartenenței la aceeași familie politică, încercarea de colaborare de la începutul lui 1860 dintre liberalii din jurul lui I.C. Brătianu și domnitorul Cuza, prin participarea celor dintâi la guvernul lui Nicolae Golescu, în care urmau să dețină cel puțin două poziții foarte importante în arhitectura oricărui guvern respective, cea de ministru de finanțe (I.C. Brătianu) și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care urmau să dețină cel puțin două poziții foarte importante în arhitectura oricărui guvern respective, cea de ministru de finanțe (I.C. Brătianu) și cea de ministru de interne (Dimitrie Brătianu), apărea absolut firească 108. Surprindeau în curând intențiile diferite ale liberalilor radicali și cele ale domnitorului. Pentru Brătianu, intrarea adepților săi la guvernare era o bună ocazie pentru punerea în aplicare a unor reforme precum cea electorală, dar și de organizare a unei campanii având drept obiectiv conștientizarea populației asupra libertăților
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ocazie pentru punerea în aplicare a unor reforme precum cea electorală, dar și de organizare a unei campanii având drept obiectiv conștientizarea populației asupra libertăților și drepturilor deținute în noul context. Toate aceste acțiuni lăudabile, desfășurate în cadrul cluburilor pe care liberalii le deschiseseră în întreaga țară, creau acestora cadrul necesar pentru a prezenta publicului existent în astfel de ocazii numele boierilor care adoptaseră o atitudine ostilă față de revoluția de la 1848109. Văzând în numirea unui executiv liberal o modalitate de "pedepsire" a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de ocazii numele boierilor care adoptaseră o atitudine ostilă față de revoluția de la 1848109. Văzând în numirea unui executiv liberal o modalitate de "pedepsire" a conservatorilor pentru demiterea guvernului Ghica, domnitorul nu dădea din start prea multe șanse unei colaborări cu liberalii. Încercând să dea explicații liniștitoare consulului francez care-și exprima neîncrederea în venirea liberalilor radicali la guvernare, Cuza, potrivit unui raport din 9 mai 1860, întocmit de cel dintâi, declara că: "aducând pe radicali la guvernare a dorit să dea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în numirea unui executiv liberal o modalitate de "pedepsire" a conservatorilor pentru demiterea guvernului Ghica, domnitorul nu dădea din start prea multe șanse unei colaborări cu liberalii. Încercând să dea explicații liniștitoare consulului francez care-și exprima neîncrederea în venirea liberalilor radicali la guvernare, Cuza, potrivit unui raport din 9 mai 1860, întocmit de cel dintâi, declara că: "aducând pe radicali la guvernare a dorit să dea o lecție conservatorilor care înlăturaseră pe Ghica, și că urmărise să pună la lucru
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
guvernare, Cuza, potrivit unui raport din 9 mai 1860, întocmit de cel dintâi, declara că: "aducând pe radicali la guvernare a dorit să dea o lecție conservatorilor care înlăturaseră pe Ghica, și că urmărise să pună la lucru pe ultra liberali pentru a-i distruge și a-i face imposibili pentru mult timp și că nu intenționa să-i mențină la putere decât până la apropiata sa plecare la Constantinopol"110. Cunoscând un plan de asemenea factură, destul de diabolic trebuie să recunoaștem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acel moment despre acceptarea unirii definitive 116, iar în Românul apăreau articole favorabile celui ales la 5 și 24 ianuarie 1859 117, domnitorul părea să încline spre conservatori. Întrebarea firească pentru acest stadiu al discuției este dacă nu cumva nesusținerea liberalilor guvernamentali reprezenta o încurajare indirectă a conservatorilor, care devin tot mai prezenți și mai vocali. În timp ce unii îl luau drept țintă a criticilor lor chiar pe domnitor, declarând imperios necesitatea unei revoluții 118, ceilalți, grupați în jurul lui Barbu Catargiu, revin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
domnitor, declarând imperios necesitatea unei revoluții 118, ceilalți, grupați în jurul lui Barbu Catargiu, revin asupra semnalului de alarmă pe care considerau că trebuie să-l tragă în privința existenței spiritului anarhic în Principatele Române 119. Vigilenți erau acum însă și reprezentanții liberalilor din teritoriu, atenți la toate mișcările adversarilor lor din întreaga țară. Exemplul pe care-l putem invoca în susținerea afirmației noastre îl reprezintă acela din 26 iunie 1861 când P. Orbescu îl informa pe M. Kogălniceanu despre faptul că "partea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aplicare. Ferma convingere a liberalului moldovean era aceea că ideile înaintate ale adepților lui C.A. Rosetti puteau, prin încercarea de punere a lor în practică, să compromită interesele țării. Motivul real de îngrijorare al lui Mihail Kogălniceanu era tendința liberalilor radicali de implicare a ceea ce el numea oameni de rând în activitatea politică curentă, motiv pentru care prefera în cele din urmă o apropiere de Al.I. Cuza decât una cu aceea a radicalilor munteni 121. Acestui întreg context îi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cu aceea a radicalilor munteni 121. Acestui întreg context îi putem atribui și rațiunea pentru care, în decembrie 1861, C.A. Rosetti iniția la București o reuniune a oamenilor politici cu vederi de stânga cu scopul de a face din liberalii munteni o formațiune politică coerentă și care să realizeze un proiect de program de esență liberal ce era asumat în cele din urmă de un partid numit "al progresiștilor"122. Dătător de speranțe în privința șanselor de reușită ale ideilor liberale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
apela și la Mihail Kogălniceanu pentru a adopta atitudinea moderaților munteni. Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada 1860-1861, sentimentul susținerii de către monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai datorită colaborării acestuia cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Țara Românească (la 23 martie 1862)137 luau, pentru reprezentanții "stângii", forma unor noi dovezi ale faptului că regimul politic instaurat la 24 ianuarie 1859 nu părea dispus, din diferite motive, să accepte o amprentă liberală. Cu toate acestea, liberalii săvârșeau un ultim gest de solidaritate cu domnitorul după asasinarea lui Barbu Catargiu. Zvonurile referitoare la pregătirea unui complot împotriva lui Cuza îl determinau pe I.C. Brătianu să organizeze o importantă acțiune de susținere a celui dintâi, care presupunea și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care erau reglementate relațiile agrare nu-i putea rămâne indiferent primului ministru Barbu Catargiu. Tocmai din acest motiv, în mai 1862, el aducea în discuție un proiect de lege rurală care dădea naștere la o confuntare aprigă între conservatori și liberali, formula preconizată fiind aceea avansată în Comisia Centrală de la Focșani, și anume a vânzării sau închirierii unor loturi de pe moșiile statului ca și a învoielilor libere între proprietari și țărani. Adversarul cel mai înverșunat al acestui proiect devenea Mihail Kogălniceanu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ponderea importantă pe care conservatorii o dețineau în Camera Deputaților contribuia la trecerea acestui proiect redactat conform viziunii lor cu 62 de voturi pentru și 35 împotrivă, nefiind totuși din diferite motive aplicat 140. Neconsiderând că trebuie să depună armele, liberalii credeau că votul amintit era un motiv suficient de bun pentru a-și chema simpatizanții la 11 iunie 1862 pe Câmpia de la Filaret, mai ales că în felul acesta se marca și 14 ani de la revoluția de la 1848. Interzicerea unei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și pentru că se constatase faptul că nu se aplicaseră, în diferite sectoare, măsurile care decurgeau din unirea deplină 142. Degringolada firească apărută în rândul conservatorilor după un eveniment precum cel al încetării din viață a liderului lor era folosită de liberalii radicali care aveau la 1862 un club al lor în București și un Comitet Central care servea drept sediu central al unei rețele de cluburi similare din orașele și târgurile de pe tot cuprinsul Țării Românești, acțiune în care foloseau și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
central al unei rețele de cluburi similare din orașele și târgurile de pe tot cuprinsul Țării Românești, acțiune în care foloseau și ziarul Românul pentru a-i propaga ideile și a menține coeziunea Partidului Liberal. Nu era pentru prima dată când liberalii acționau în acest fel, marile adunări publice și demonstrațiile de stradă figurând printre armele lor preferate, devenind chiar o caracteristică frecventă a campaniilor electorale 143. Unul din liderii politici foarte activi ai acestei perioade, C.A. Rosetti, publica în 1862
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aleatorie reformele vizate de susținătorii săi. Reforma electorală, independența magistraturii, organizarea educației și instrucției publice, modernizarea armatei, apariția unei legi asupra incompatibilității dintre mandatul de deputat și funcțiile dependente de guvern 144 erau doar câteva din direcțiile considerate prioritare de către liberali. La fel de importantă devenea, nu întâmplător pentru un document de esență liberală, redactarea unei constituții ce trebuia să conțină garanții în privința libertății individuale, a tiparului, a adunărilor și a petiției 145. În același areal ideologic se plasa Nicolae Kretzulescu, un pașoptist
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui Cuza, neprezentarea unei asemenea legi de către Arsachi și Kretzulescu pentru a fi promulgată de către șeful statului părea a fi un gest firesc aproape 149. La mijlocul anului 1862, Ion Ghica enumera, într-o scrisoare către Ion Bălăceanu, motivele apropierii de liberalii radicali, iar printre acestea la loc de cinste se aflau practicile excesive ale guvernului N. Kretzulescu, încercările acestuia de constituire a unui partid al "căii de mijloc" și tendința domnitorului de a contrapune în permanență diferitele forțe politice 150. Acesta
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]