6,058 matches
-
De-a lungul timpului a publicat poezii, studii, eseuri critice și cronici literare în majoritatea revistelor de cultură din țară: “România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Viața Românească”, „Ramuri”, „Limba română” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Contrafort” (Chișinău), "Echinox", "Vatra", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Familia", "Euphorion", "Dacia literară", "Poesis", "Tomis" "Astra", „Observator cultural”, „Tabor”, „Mozaicul”, „Poezia”, „Arca”, „Antiteze”, "Târnava" etc. Din anul 2006 este membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Mureș. A fost membru în juriul de nominalizare
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
literară în revista "Viața armatei", tot în 1991 (era vorba despre "Levantul" lui Mircea Cărtărescu), și primul eseu în "Litere, Arte & Idei", în 1993. A continuat să publice poezie, proză, critică și eseu în "România literară", "Contrapunct", "Litere", "Arte & Idei", "Luceafărul", "Cronica", "UNU", "Poesis", "Nouvelle-Europa" ș.a. A înființat și conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari. Este director al revistei de cultură "DIAGONALE", care apare, o dată la două luni, la Buzău. Din cauza lipsei de fonduri, după apariția a 7 numere, publicarea
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenților din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele Dunării”, Galați, 1979, Premiul Special al Juriului la acelasi Festival, ediția 1980, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul de Poezie “Nicolae Labiș”, Suceava, 1981, Premiul ÎI la faza finală a Festivalului Artei și Creației Studențești Suceava, 1981, Premiul
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenților din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele Dunării”, Galați, 1979, Premiul Special al Juriului la acelasi Festival, ediția 1980, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul de Poezie “Nicolae Labiș”, Suceava, 1981, Premiul ÎI la faza finală a Festivalului Artei și Creației Studențești Suceava, 1981, Premiul revistei “Astra” la Sighetu Marmației, 1982, Premiul Editurii Junimea, la Festivalul “M.Sadoveanu”, Piatra Neamț, 1982, Premiul revistei “România
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
răcoritoare, 3 ateliere de depanare auto, 4 ateliere de fierație, 3 ateliere de tâmplărie, 2 ateliere de depanare radio-tv, 2 ateliere de tăbăcărie, 4 ateliere de croitorie, 3 ateliere confecții tricotaje, 2 secții de producere materiale de construcție, 1 tipografie. Luceafărul M. Eminescu este un club de fotbal din comună. În sezonul 2007-2008 a reușit pentru prima dată promovarea în Liga a III-a.
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcam!” / „Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o mogorogiți, / Pe ea s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o lăsați / Curată și luminată, / Cum din cer a fost lăsată
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
în anul 1969, de scriitoarea Ana Blandiana, în cadrul rubricii “Corespondență literară” din pagina de artă a ziarului "“Steagul roșu”" din București, cu poezia Trei focuri, publicată sub numele Gheorghe Băjenaru, iar primele poezii i-au apărut în 1975, în revistă "“Luceafărul”", a Uniunii Scriitorilor. În Statele Unite (1989), semnând , debutează cu un ciclu de poezii din exil la pagina literară a ziarului "“The Christian Science Monitor”," din 19 sept., 1989, Boston, Massachusetts. În America, din 1983, a lucrat ca cercetător în redacția
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
Liberă. Publică poezie, proza, reportaje, interviuri, recenzii de cărți, studii și comentarii literare critice, în engleză și în română, în presa românească din UȘĂ ("Lumea liberă românească, ARA Journal, Origini, Meridianul românesc, Clipă", "Lumină Lină" etc.), Canada ("Cuvântul Românesc" și "Luceafărul Românesc"), Anglia ("Românul liber"), România ("România literară, Astra, Bucovina literară, Al cincilea anotimp, Dreptatea, Dacia literară" etc.) și Moldova (revistele "Literatura și arta" și "Limba Română"). În ziua de 24 ianuarie 1994, la "Charles Bank BU Bookshops at the BU
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
Society" (Distinguished Member). Detalii bio-bibliografice, în : 1/ “Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte - ARA - "Români în știință și cultură occidentală"”, 1996; 2/"”Who is Who - Românii din America - 500 personalități din SUA și Canada"”, enciclopedie editata de Dan Fornade, Editura ”Luceafărul românesc”, Montreal, 2000; 3/ Aurel Sasu - "“Dicționarul Scriitorilor Români din SUA și Canada”;" Aurel Sasu - "Dicționarul biografic al literaturii române", Editura Paralelă 45, București, 2006. Despre creațiile lui G.B., s-au mai pronunțat: Ana Blandiana, scriitoare, la rubrică de corepondență
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tăslăuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tăslăuanu alături de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de cultură,civilizație, literatură, artă și atitudine numită Luceafărul. Apărută mai intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creație ardelean”. Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca președinți personalități politice și culturale proeminente: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
de Al. Davila cu piesa „Vlaicu-Vodă”. Un loc aparte îl ocupă Barbu Ștefănescu-Delavrancea cu trilogia istorică a Moldovei: „Apus de soare” (ultimul an de domnie și de viață al gloriosului Ștefan cel Mare), „Viforul” (domnia tiranică a lui Ștefăniță-Vodă) și „Luceafărul” (personalitatea strălucită a lui Petru Rareș) - drame create în anii 1909 - 1910. Începând cu perioada interbelică apar noi forme ale dramaturgiei în teatrul modern. Drama psihologică de conștiință sau drama de idei (după alți critici) este reprezentată de Camil Petrescu
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
la Chicago și Wheaton, după atâtea perindări, s-a stabilit cu familia la Glen Ellyn, statul Illinois, într-o casă proprie. A continuat să publice articole politice, proză și versuri în diferite reviste („Lumea liberă“, „Universul“, „Cuvântul românesc“, „Meridianul românesc“, „Luceafărul românesc“, „Romanian Tribune“, „Datoria românească“, „Transilvania“ (din Mǘnchen), „Telegraful român“ (din Sibiu), almanahul „Femeia”, pe anul 1999, din București, „Revista de parapsihologie”, București, „Observatorul” (din Toronto, Canada), „Curentul internațional“, „Solia“, „Impact“, „ARA Journal“, „Ziua“, „Lumină lină“, „ZUM“, „Arcada“, „Exodus“, „Orizont
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
Pârvulescu, “ Contrapunct “, nr. 24, 1990 și “România literară, nr, 28,1995 - Ioan Holban, “ Cronica “,nr.17,1990 - Val Condurache, România literară, nr. 22,1991 și “ Timpul cultural”, nr. 5-12,(58),1998 - Liviu Antonesei, “ Timpul cultural “, nr. 3, 2003 - Horia Gârbea , “ Luceafărul”, nr1.,1990 și “ Cronica”, 1998 - Romulus Bucur, “ Arca” 1990 și “Arca”, nr. 7-8-9, 1995 - Liviu Comșa,” Astra”,nr.7, an III, 2000 și “ Gazeta de Transilvania “,9 ian. 1998 - A.I. Brumaru,” Gazeta de Transilvania”, 24-25 ian.,1998 - Radu Andriescu, “ Convorbiri
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
efemeră rezidență în Noua Zeelandă (1999). Din 2001 face parte din Juriul internațional „Balkanika" pentru promovarea culturii est-europene. A debutat în 1969 cu articole în „România literară" și apoi a publicat mai mult de 25 de volume. Colaborează la „România literară", „Luceafărul", „Tribuna", „Convorbiri literare", „Vatra", „Viața Românească" (unde a fost și redactor principal timp de 27 de ani). Este și profesor la Facultatea de Jurnalistică și membru al Uniunii Scriitorilor din România (făcând parte din consiliul USR, filiala București). În prezent
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
Himera”, “Ștafeta nevăzută”, “Simple coincidențe”) care îl impun între numele cele mai circulante în opinia teatrală. Îi apare de asemenea microromanul “Don Juan din Grădina Icoanei” și un volum de “Poeme discursive”. Scrie în presa literară, la “Contemporanul”, “România Literară”, “Luceafărul”, “Viața Românească”, dar și în presa zilei, la “Scânteia” și altele. Urmează o nouă serie de piese precum “Camera de alături”, “Paharul cu sifon”, “Baletul electronic”, “A cincea lebădă”, “Ordinatorul”, “Beția Sfântă”, “Salonul”, “Cartea lui Ioviță”, toate de relativ succes
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
cu Spitz Ulvine-Grete (act de căsătorie nr. 6 din 1964, Sfatul Popular al comunei Sâncraiul Almașului, județul Sălaj). Tot în 1964 citește la Cenaclul „Nicolae Labiș” un amplu ciclu de poeme (în ședința din 13 octombrie), publicat, apoi, în revista „Luceafărul” (nr. 22 din 23 octombrie). În 1965, la Editura Tineretului din București îi apare volumul „Viața deocamdată“. Face parte din grupul de tineri scriitori care, în perioada 8-13 mai, a participat la întâniri literare în Dobrogea. Din acest grup mai
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
p. 3) În paralel (aproape în clandestinitate, „în podul Universității”) făcea cu studenții, care doreau acest lucru, interpretări din Biblie, studii ebraice etc. Și-a perfecționat cunoașterea limbii ebraice la Ierusalim. Reîncepe să publice, intermitent, „Jurnal de poet“ în revista „Luceafărul”, cu precizarea: „Din volumul în pregătire Noli me tangere”. Este bursier la Universitatea din Freiburg, unde audiază cursurile lui Martin Heidegger și este interesat de filosofie. În 1969 îi apare la Editura Tineretului din București volumul „Vămile Pustiei“, cu dedicația
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
de un ardelean care tocmai lucrează acolo precum Petru Maior pe vremuri” - Scrisoare către Justinian Chira, datată, 10 septembrie 1969, Roma). În luna noiembrie se află la Amsterdam. Participă la Colocviul critic: „E ușor a scrie versuri...“ organizat de revista „Luceafărul”, alături de Nicolae Manolescu, Gheorghe Pituț, Marin Sorescu. Textele intervențiilor sunt publicate în „Luceafărul”. Se află la studii la Universitatea din Aachen - Philosophisches Institut. De aici face mai multe călătorii (Paris, Basel etc.). În martie călătorește la Constantinopol și vizitează Biserica
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
către Justinian Chira, datată, 10 septembrie 1969, Roma). În luna noiembrie se află la Amsterdam. Participă la Colocviul critic: „E ușor a scrie versuri...“ organizat de revista „Luceafărul”, alături de Nicolae Manolescu, Gheorghe Pituț, Marin Sorescu. Textele intervențiilor sunt publicate în „Luceafărul”. Se află la studii la Universitatea din Aachen - Philosophisches Institut. De aici face mai multe călătorii (Paris, Basel etc.). În martie călătorește la Constantinopol și vizitează Biserica Sfânta Sofia. Este de remarcat apetitul deosebit pentru călătorii al poetului, ca semn
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
aer și apariția unui curent electric în cazul în care doriți să folosiți și telecomanda trebuie să conectați și senzorul infraroșu la placă acest gest însă nu a fost un act de sfidare sau provocare cum se crede uneori porni luceafărul... festivalconcurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene în perioada victoriana locomotive cu abur puternice revoluționaseră deja călătoria pe uscat tot în această vreme a fost înlocuit și la școală din cauza grevei declarate de elevii unor clase el
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
du Spectacle" (Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, 1965). Traduce în franceză texte românești sub pseudonimele „Monique Saint-Côme” și „Claude Pascal”, cel mai cunoscut fiind romanul La Vingt-cinquième heure („A douăzeci și cincea oră”) de Constantin Virgil Gheorghiu. Colaborează la reviste românești din exil: "Luceafărul", "Caiete de dor", "Ființa românească", "Ethos", "Dialog", "Agora". După 1990 publică și în reviste literare și politice din România, în "Contrapunct", "România literară", "22", etc. Din anul 1951 și până în 1974 colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]
-
poezia "Egipetul" apare în "Convorbiri literare". Pe data de 1 decembrie se tipărește în revista "Convorbiri literare" nuvela "Sărmanul Dionis". În 1873 poetul începe să prelucreze literatură folclorică, începe să lucreze la primele versiuni la "Călin (file din poveste)" și "Luceafărul". Pentru a-și putea asigura o existență modestă este nevoit să accepte curând un post la consulatul român de la Berlin, aflat sub conducerea lui Theodor Rosetti, mai târziu al lui N. Kretulescu. Tensiunea dintre tată și fiu l-a determinat
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
găsește totuși timp și revizuiește nuvela "Cezara", a cărei ultimă formă o încredințează lui Maiorescu, între filele unei broșuri care conținea balada lui Schiller, "Mânușa", tradusă în treisprezece limbi; în românește de Eminescu. Tot în acest an lucrează la desăvârșirea "Luceafărului" și la diversele forme din "Mai am un singur dor". Pe 1 februarie publică "Scrisoarea I" în "Convorbiri literare". Pe data de 18 martie îi scrie tatălui său, bolnav fiind, cerându-i iertare că nu poate veni să-l vadă
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
Scrisoarea II" în "Convorbiri literare", iar pe 1 mai, se tipărește "Scrisoarea III". Pe data de 1 septembrie, se încheie ciclul "Scrisorilor" cu publicarea în "Convorbiri literare" a poeziei "Scrisoarea IV". Pe 8 octombrie 1882, poetul citește și corectează poemul „Luceafărul” împreună cu Maiorescu, pe care îl prezintă șlefuit la "Junimea". Pe 23 martie 1883, La ședința "Junimii", Maiorescu semnalizează prezența lui Iosif Vulcan. Probabil cu această împrejurare, Eminescu i-a dat acestuia textul următoarelor poezii care au apărut în "Familia" în
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]