9,370 matches
-
ne-a făcut și mai neajutorate. Numai puteam comunica între noi, deoarece nu ne puteam auzi. Ne-am lipit una de alta, ne-am privit îndelung și-am izbutit într-un râs nepotolit. Făceam haz de necaz. Am ajuns la luncă și când trebuia să trecem Suceava cu picioarele, o mare de apă tulbure ne-a înspăimântat. Cele trei crăci ale râului se uniseră formând un colos de apă, care venind de sus, dinspre munte, vuiau și gemeau sub încărcătura crengilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obligațiile, caută numai profit de pe urma prestării serviciilor lor private. A fost consilier în cadrul Consiliului Popular, Rădăuți Este pasionat de a-și petrece puținul timp liber de care dispune, în mijlocul naturii, la vânătoare sau la pescuit. Încă din copilărie, râul și Lunca Sucevei l-au atras, modelându-i sufletul, care vibra ori de câte ori asculta ore întregi foșnetul frunzelor de arini sau susurul valurilor... La scăldat, cu alți copii de aceeași vârstă, era fermecat de frumusețea meleagurilor noastre... Cel Atotputernic le-a binecuvântat familia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Revecăi Lavric, vecina și prietena ei. Cum că, de hram, va pregăti friptură de iepure, iepure la frigare, ostropel de iepure. Peste noapte, mi-am bătut capul, spunându-mi, că, așa ceva nu poate fi adevărat. Doar erau iepurașii noștri-cadou. La luncă Cum se desprimăvăra, noi, copiii nu ne gândeam decât la lunca de pe malul Sucevei. Era o plăcere să vezi cum reînvie fiecare salcie, fiecare răchită sau arin! De aceea și grupul de pe ulița noastră era printre primii care cobora la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pregăti friptură de iepure, iepure la frigare, ostropel de iepure. Peste noapte, mi-am bătut capul, spunându-mi, că, așa ceva nu poate fi adevărat. Doar erau iepurașii noștri-cadou. La luncă Cum se desprimăvăra, noi, copiii nu ne gândeam decât la lunca de pe malul Sucevei. Era o plăcere să vezi cum reînvie fiecare salcie, fiecare răchită sau arin! De aceea și grupul de pe ulița noastră era printre primii care cobora la gârlă. Treceam primul "braț" al râului pe o punte improvizată dintr-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să vezi cum reînvie fiecare salcie, fiecare răchită sau arin! De aceea și grupul de pe ulița noastră era printre primii care cobora la gârlă. Treceam primul "braț" al râului pe o punte improvizată dintr-un buștean prăvălit peste maluri și lunca ne aparținea. Întâi ne îndreptam spre sălciile pletoase, ce păreau că plâng deasupra albiei. Ce minunate erau ramurile înverzite! Mâțișori pufoși ne îndemnau să ne apropiem. Fiecare, ne-am luat câteva crenguțe și nu ne săturam să-i privim și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii. Pești lucitori săgetau apa Sucevei, ce venea gălăgioasă dinspre Ulma și Straja. Câte-un broscoi mai îndrăzneț, apărea pe câte o frunză lată de brusture și orăcăia de răsuna toată lunca. Părea că și el era fericit că primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori reușeau să atingă albia. Erau parcă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
această parte a întâmplării ne-a îndemnat să ne urcăm în răchită, fiecare pe câte un crac. Pe mine m-a luat aproape de el, să nu-mi fie frică. Acolo sus, toți eram fericiți. Striam și glăsuiam ca păsărelele din luncă. Apoi ne lăsam în jos ca maimuțele pe câte-o ramură mai elastică și ne dădeam huța. Ne-am săturat de zbenguit și ne-am dat jos. Ne-a apucat pescuitul. Făceam niște "fântânele" îngrădite cu prundiș înalt și stăteam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
inflației și, mai ales, a secetei, situația familiei a adevenit tragică. Eram condamnați la moarte prin înfometare. Salvarea noastră a venit de la bunicul, de la Râșca-Botoșani care cu ajutorul meu și a tatălui a reușit să cultive un lot de pământ în lunca Prutului. Mama noastră, Veronica, a fost persecutată de către regimul comunist, pentru motivul că era născută în Bucovina de Nord, adică în statul sovietic și faptul că s-a refugiat în România se interpreta ca o atitudine ostilă la adresa U.R.S.S.
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
mai fi și alte mări... și e lacul de care povestea Hermann... și episcopul acela care clădește o biserică mare, mare de tot... și orașul de pe malul lacului...“ * * * Câte nu văzuse, câte nu auzise de când plecase În lungul Danubiului, prin lunci Înverzite și poiene cu flori. Își spusese că va pune distanță Între el și durerea lui teribilă, dar pe măsură ce se Îndepărta, jalea devenea din ce În ce mai clară, prindea contururi și rădăcini pe care nimic nu le putea smulge. Înțelese că va trebui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mulțumind pentru cinstea care i se făcea și În câteva clipe se aduseră Încă un talger de argint și bucate proaspete. Ai avut o vânătoare bună, nobile frate? Întrebă el. — Da, minunată. Am hăituit un mistreț care se ținea prin lunca Rinului. Era cât un vițel și nu pot spune că nu m-am străduit din răsputeri ca să-l Împung cu furca. Păcat că n-ai venit și tu! — O, frate, știi că nu prea mă pricep la vânătoare. — știu, știu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
memorează viteza maximă și medie, distanța parcursă de la plecare, distanța totală, arată ora și temperatura. Poetul își face simțită prezența fizică încă de la poarta curții-parc, printr-un bust alături de fostul său conac. Nu zăbovesc acolo, muzeul fiindu-mi cunoscut. Lunca Siretului ramâne în stânga drumului. Dezamăgire: între copaci, când eram elev mai existau cei doi frați dintr-o tulpină, pomeniți în Hora Unirii. Mă- ntreb pe cine-or fi deranjat, fiindcă au fost tăiați. Trec peste Siret cu gândul la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Bălușești? Tatăl prietenului fetiței mele fusese prima dată, (parcă nu sună bine, având în vedere profesia: "la început de carieră"), preot vrednic. Amintirile lui de acolo, la care se adaugă frumusețea alternanței peisajelor specifice zonelor deluroase împădurite, cu cele ale luncii Siretului, îmi stârniseră interesul. Ajunsesem la jumătatea distanței, când îmi apăru în față un deal cu o pantă impresionantă, pe care trebuia s-o urc numaidecît pe două roți. Numai că, ajuns în partea cea mai înaltă, când încercam să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
alt urcuș mai lung (vreo 3 kilometri) dar, ce-i drept, cu înclinația mai potolită. Nevoit să cobor de pe bicicletă, eram mulțumit la gândul că măcar la întoarcere voi zbura pe acolo. Se zărea, peste dealuri , peste sate și peste lunca Siretului de care mă îndepărtam, șoseaua E 85 spre Bacău. Ajuns la Bălușești, fiind dumnică m-am orientat după grupurile de săteni, care cu siguranță mergeau la biserică. Undeva, în dreapta și mai jos apăru o clopotniță cu cruce. În preajmă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
prieteni ați dori să revedeți? (mă refer la cei plecați în lumea dedincolo) ce le-ați spune acum? Ce amintiri vă vin acum în minte? Mi-e dor de prietenul din copilărie Ioan Micaș, cu el am bătut cărările din lunca Homorodului și potecile pădurilor. El a devenit zețar, la "Someșul", singura tipografie atunci în oraș. Culegea literele de plumb una câte una din căsuțele de pe mesele zețăriei. Bea lapte ca să se apere de atacul plumbului iar cu prietenii votcă, ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Curtea de Argeș, Grigore Dumitrescu a fugit din țară în martie 1957, într-un vagon de marfă. A lucrat aproape zece ani de zile la Radio Europa Liberă și a murit la München pe 20 iunie 1983. Simion ('Sică') Enăchescu Originar din Lunca Corbului, unde se născuse pe 25 iunie 1925, Enăchescu a fost condamnat pentru apartenența la tineretul regalist la cinci ani de detenție, în aprilie 1949, și era fiu de preot. În momentul arestării era student la Facultatea de Medicină. Se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Iași, 2008. * Bucovina pământ românesc (presa din zona Rădăuți, Siret și Săveni: 1893-2008, ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă - România), Editura PIM, Iași 2008. Închin această lucrare românilor din Cernăuți, Herța, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Național al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se întâmple cu Basarabia în 1918... MOTO De la Socrate... Toate trec
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dramele: Ulranda, Vârful cu dor, Curaj femeiesc și Meșterul Manole; aceasta din urmă a fost reprezentată cu mult succes la Burgteatru din Viena și la Leipzig. Pentru completare mai amintesc următoarele opere literare ale reginei și poetei Carmen Sylva: În luncă, o idilă românească, traducerea în limba germană a romanului lui Pierre Lotti Pescarii din Islanda, în românește de C. SanduAldea; Pe Dunăre, descriere în limba germană a călătoriei familiei regale pe Dunăre în anul 1904; lucrarea mai sus amintită despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina îl deschisese însă George Tutoveanu, care la 23 septembrie 1900, în suplimentul, publica poezia „Cetatea Nemțului.” Deșteptarea avea rubrici diverse: editoriale, știri mărunte, poșta redacției, foița, revista politică, istoria lumii, Bibliografie literară, uneori pagini literare, recenzii de cărți. „În luncă” este intitulată lucrarea cea mai nouă a Carmen Syilvei, M.S. Regina Elisabeta a României, scrie ziarul. Noul volum de nuvele este dedicat artistului favorit al M.S., lui Enescu. Presa străină se pronunță entuziastă despre noua lucrare. Opul e împodobit cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încerca să treacă granița în România. Erau așteptați de grănicerii pregătiți cu mitralierele, cu farurile îndreptate spre ei, cu cîini dresați și, în momentul în care s-au apropiat, au tras în plin fără somație (6-7 februarie 1941, masacrul de la Lunca). Au murit atunci aproape patru sute de oameni. Cei care nu au murit au fost omorîți cu lopețile de grăniceri și de oamenii lor și au fost îngropați aproape de vii. Stau mărturie documentele păstrate de fiul ultimului primar român din Mahala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
printre gratii și mă simțeam liber și neîngrădit ca într-un alt început de lume. Cîmpia înghețată, ce se întindea către interiorul insulei, cerul albastru, cu dantela lui translucidă de nori, răsturnat în oglinda limpede a bălții, sălciile scorburoase din lunca Dunării, cu sugestii de acuarelă, mă proiectau într-o vîrstă a inocenței. Cea de a doua zi a Crăciunului aducea indiferență în sufletele paznicilor și curățenie pe trupurile noastre. Cînd mi-am reluat munca, am încercat un sentiment nou față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
marș de noapte, În deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii (granița de atunci) Stânișoara. Celelalte 3 batalioane - Comandantul Regimentului fiind Col. Ghelemé - le-am deplasat la Ciumulești pe Valea Moldovei spre a nu fi prea aproape de granița de la Bunești. Aci a rămas Regimentul și după lăsarea mea la vatră În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un câne! Notar e un băiat tânăr, eșit tot din sat, care se simte că va evolua spre starea de suflet a lui Irimescu. Vameș e Niculescu, un om molâu, care are o cucoană de toată nostimada. Vameșița de la Cornul Luncii. Vameșița are o soră. O dragoste între această soră și locotenentul de grăniceri sau altcineva. Gelozia vameșiții. Teoria ei că dragostea unei fete mari e un fleac. Chinurile pe care le îndură fata, așa de mari, încât deși nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Romula. Două mori de vânt. Români. Siluete de femei cu copii în brațe. Zarea la răsărit înegurată de ploae, pe munții Dobrogeni. Pârlita supt o culme de deal cu vegetație măruntă. Beștepe (5 dealuri). În dreptul celor cinci dealuri, pe stânga luncă deasă și mândră de sălcii. Pe stânga, Carasuhat. Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț în pământ și strigă: Eu sunt proprietar aici! Cât pământ ai? Cât vezi cu ochii. Un lipovan se apucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Corabia. Căldură năprasnică. Primul marș greu. Cad mulți oameni. Seara s-adună însă și trenarzii în cantonament la o babă cumsecade în marginea orășelului Corabia. La 2 Iulie trecem Dunărea pe pontoane, după ce poposim vre-o două ore în marginea luncii Ostrovului. Soldații au făcut fântânițe cu lopețile. Trecerea pe pod, primul pas pe pământ străin, m-a mișcat în chip deosebit. Facem un marș până la Giga Mahala unde avantposturile ocupă înălțimile. Acest marș, pe mare căldură, se face mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cântecul unui cocoș imaginar începând destul de răpede, ca o pendulă care face mișcări tot mai scurte și mai grăbite. La răsăritul soarelui totul n-a fost decât o iluzie. După apusul soarelui, aceiași presimțire etc. Lucrul se poate petrece în lunca Dunării, în mari singurătăți, în deltă, unde cel căruia i se întâmplă asta, rămâne câteva zile izolat din pricina unei întâmplări, și tovarășul său s-a dus după ajutor. Les dangers, les souffrances, les plaisirs, les obligations du monde existent à
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]