6,319 matches
-
au dreptul moral să fie rigizi, intoleranți, rigoriști, azi. Există totuși persoane care n-au luptat niciodată pentru libertate sau valori morale sub comunism, dar care le revendică, acum, în mod zgomotos. De fapt, toată discuția are un caracter moral manifest și ea justifică și pregătește concluzia oarecum neașteptată a cărții orientată decis spre o soluție pur etică. Politologul se transformă la Dan Pavel, în cele din urmă, în etician intransigent. în felul acesta apare, în politologia românească, o orientare efectiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
instituții serioase, concepute și finanțate în acest scop. Deocamdată, știm iarăși foarte bine, totul rămâne încă un deziderat pios, dacă nu chiar o utopie. Dar de un alt proiect cultural avem totuși nevoie. Măcar ca proiecție ideală. Nu lansăm un manifest. Consemnăm doar o situație de fapt. Efectele sale le resimțim la cea mai neînsemnată confruntare internațională. Nu mai vorbim de reprezentanții unor culturi care îmbrățișează umanitățile, erudiția și marile in-folii de sute și sute de ani. Ceea ce nu este cazul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
modifică în mod profund 3. Dacă se recunoaște procesul decolonizării ca inevitabil și ireversibil, atunci el trebuie să înceapă în și cu Europa. Cu alte cuvinte, Europa însăși trebuie să se decolonizeze. în ce sens? Textele cu caracter, unele, de manifest, ale lui Armando Gnisci (care datează din 1988-1995) aduc precizări importante. Noi înșine, în treacăt fie spus, am militat în aceeași direcție într-un capitol dintr-o carte anterioară: Contre l'impărialisme et le colonialisme 4. O carte cu cheie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
3. Dar, cel mai elocvent exemplu de supraviețuire a mentalității culturale represive îl constituie faptul că în ciuda chiar și a acestei aprobări foarte oficiale (acordate din motive evidente de imagine externă), în seara premierei s-a răspândit totuși și un manifest la intrarea Operei, profund ostil punerii în scenă a regizorului Andrei Șerban. Aluziile și actualizările sale anticomuniste erau denunțate cu violență 4. Astfel de corpuri străine nu puteau fi în nici un caz asimilate și integrate structurilor culturale oficiale existente. O
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nu este posibil ca prostia și imbecilitatea să domine la infinit și să învingă mereu în cultura noastră. Ca și oriunde în lume... 11. Pentru o nouă cultură română Textul care urmează poate fi considerat, în același timp, ca un manifest și o temă de reflecție. Nu este nici mesianic, nici imperativ, dar nici un simplu exercițiu eseistic, fără direcție precisă și finalitate practică. Sunt concluziile sperăm, accesibil formulate ale unei activități și experiențe intelectuale de o oarecare durată, cu particularitățile, orientările
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Andrei Șerban, Scrisoare deschisă domnului Nicolae Manolescu (4.09.1995), in: România literară, 36, 1995; în același sens: România liberă, 5 septembrie 1995 etc. 3 De ex., Simona Hodoș, Duplicitatea artistului la maturitate, in: România liberă, 9 septembrie 1995. 4 Manifestul de la Operă, in: România liberă, 12 septembrie 1995. 5 Andrei Șerban, Pentru o informare corectă, in: Lupta (Paris), 253, 7 octombrie 1995. 6 Valentin Nicolau, Ministerul Culturii Lor, in: Fahrenheit 451, I, 2 iulie august 1995. 7 Adrian Marino, După
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reformulări. Cu toate că acest feedback este determinat într-o atmosferă de neutralitate, el influențează pozitiv discursul subiectului, încurajându-l să-și verbalizeze experiențele sale. Psihologul clinician are, astfel, posibilitatea să analizeze informațiile obținute în cursul unui astfel de interviu în funcție de conținutul manifest, adică de ceea ce spune subiectul, dar și în funcție de conținutul latent, adică reprezentări și semnificații implicite care acompaniază discursul. Aceasta implică ca psihologul să fie atent nu doar la ce anume spune subiectul, ci și la cum spune și când spune
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
MANIFEST CATRE TOȚI INTELECTUALII DE BUNA CREDINȚA, INDIFERENT DE DOMENIUL DE FORMARE ȘI PREOCUPARE, PENTRU ABOLIREA SCHISMEI INTELECTUALE Prof. univ. dr. ing. Lorin Cantemir Doctor HONORIS CAUSA al Universității Tehnice a Moldovei, Chișinău Membru al Academiei de Științe Tehnice a României
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
care explică reușita „de o senzațională originalitate” a tălmăcirii printr-o oarecare înrudire spirituală între cei doi poeți (Un poet revoluționar: Esenin). Dar textul cel mai surprinzător în portofoliul revistei, Pontifii culturii, este o dezicere de modernism cu accente de manifest venind de la Gherasim Luca, scriitor recunoscut în cercurile avangardiste: „Opera de artă, poezia nouă, teatrul de avangardă și romanele de disecție interioară nu sunt scrise decât pentru minorități din ce în ce mai concentrate și mai privilegiate. Se scrie, se gândește astăzi numai pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
scriitorului. Debutează cu o povestire, În căutarea veșnicului adevăr (1909, în limba rusă), publicată în revista „Svetoci” din Sankt Petersburg. În scurt timp, devine cunoscut și apreciat în cercurile literare petersburgheze, consacrarea aducându-i-o nuvela Mon plaisir (1911), scriere manifest anticlericală. Anul 1913 se dovedește a fi unul fast pentru D.: el obține un succes răsunător cu romanul Novaia bursa [Noul seminar], în care continuă, cu accente de critică incisivă, rechizitoriul la adresa moralității dubioase a clerului rus. Cronici elogioase, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
boală venoocluzivă, pericardită constrictivă; 6. autoimune (HCAI, colangită sclerozantă,); 7. toxice și medicamentoase (metotrexat, amiodaronă); 8. datorate malnutriției; 9. criptogenetice. III. Din punct de vedere clinic, cirozele pot fi: 1. CH latente (asimptomatice, identificate prin examene de laborator); 2. CH manifeste (simptomatice, examen fizic pozitiv). IV. În funcție de prezența decompensării: 1. CH compensată; 2. CH decompensată: a. Portal (vascular). b. Metabolic (parenchimatos). V. În funcție de activitate (se aplică atât cirozele hepatice compensate cât și celor decompensate): 1. definită histologic: activă și inactivă; 2
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
dintre știință și politică ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte Chamak GRUPUL CELOR ZECE sau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
teoria sistemelor, de cibernetică, de sistemele complexe, dar și de științele sociale. Problema centrală a fost de la bun început: "Descoperirile, cunoștințele de biologie, psihologie, sociologie vor reduce sau nu cîtuși de puțin latura magică a deciziei politice?" B.C. Vă amintiți manifestul pe care ați încercat să îl scrieți? J.R. Prima inițiativă a grupului a fost să-și găsească un nume. După cîteva discuții, a fost ales cel de Groupe des Dix (Grupul celor Zece). Apoi am hotărît ca fiecare dintre participanți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
-și găsească un nume. După cîteva discuții, a fost ales cel de Groupe des Dix (Grupul celor Zece). Apoi am hotărît ca fiecare dintre participanți să-și expună cunoștințele și nedumeririle, iar apoi să încercăm să producem un fel de "manifest", un text care să facă legătura dintre știință și politică. Împreună cu Alain Laurent, am fost însărcinat să-i dau o formă. După trei sau patru luni, ne-am dat seama, la citirea textului produs, că nu eram destul de copți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
întîlnirea dintre transdisciplinaritate și individuație". Fiecare se gîndea, în felul său, la lecțiile primite. Să nu ascundem, totuși, faptul că Grupul celor Zece a avut și probleme de funcționare, repuneri în discuție, încercări/erori: tentative avortate de a publica un manifest, de a edita un glosar, de a ajunge la întîlniri fructuoase cu publicul larg: totalitatea experiențelor care nu au reușit efectiv. B.C. Să vorbim, dacă sînteți de acord, despre reuniunile publice, spre exemplu cea din martie 1972, despre Violences, conduites
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ca ideile noastre să capete o dimensiune mai fecundă și ca ele să influențeze Partidul socialist, în timp ce eu eram foarte sceptic în ce privește posibilitățile de a influența un partid stagnant și care abandonase cu totul implicarea intelectuală. B.C. Vă amintiți de manifestul pe care grupul a încercat să-l redacteze în 1970? E.M. Îmi amintesc că nu eram de acord cu această idee, dar nu s-au format niciodată în grup clanuri sau teze ireductibile. Jacques Robin a fost foarte priceput în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
clase, omul aflat în centrul preocupărilor, știința și tehnica în calitate de mijloace pentru realizarea acestei utopii. Pe 14 și 15 februarie 1970, un seminar organizat de Grupul celor Zece la Chantilly acordă un loc important științelor vieții. Se proiectează redactarea unui "manifest pentru o gîndire politi-că cu fundament științific" și se realizează primul capitol. În acesta, numit La science du vivant en question (Știința viului în discuție), se acordă un loc esențial biologiei: "Biologia, știința viului, a de-venit esențială pentru orice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a omului: biofizicieni, biochimiști, biosociologi, bioinformatici-eni...". A domina, a anexa, acești termeni, folosiți de obicei în contextul unei victorii, nu prea erau în armonie cu discursurile ce predicau pluralismul, apropierea dintre discipline și cooperarea. Semnatarii 135 înștiințării ce precede acest manifest declară că își propun "să facă să apară elementele de bază ale unei gîndiri politice cu fundament științific" și "pretind că știința se amestecă în politică, îi atacă mentalitatea magică, îi asigură eficacitate și progrese fundamentale". Ei înscriu acest manifest
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
manifest declară că își propun "să facă să apară elementele de bază ale unei gîndiri politice cu fundament științific" și "pretind că știința se amestecă în politică, îi atacă mentalitatea magică, îi asigură eficacitate și progrese fundamentale". Ei înscriu acest manifest în acțiunea care încearcă să construiască civilizația Cunoașterii". Încă din in-troducere, manifestul denunță "o acțiune politică bazată pe irațional și magie" și afirmă că "datele pe cale de a fi achiziționate de către știința experimentală modernă în biologie, biopsihologie și sociologie deschid
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ale unei gîndiri politice cu fundament științific" și "pretind că știința se amestecă în politică, îi atacă mentalitatea magică, îi asigură eficacitate și progrese fundamentale". Ei înscriu acest manifest în acțiunea care încearcă să construiască civilizația Cunoașterii". Încă din in-troducere, manifestul denunță "o acțiune politică bazată pe irațional și magie" și afirmă că "datele pe cale de a fi achiziționate de către știința experimentală modernă în biologie, biopsihologie și sociologie deschid perspective revoluționare pen-tru comportamentele oamenilor, societăților și speciei umane". Știința e percepută
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe cale de a fi achiziționate de către știința experimentală modernă în biologie, biopsihologie și sociologie deschid perspective revoluționare pen-tru comportamentele oamenilor, societăților și speciei umane". Știința e percepută, așadar, ca sursă de soluții pentru problemele de ordin politic. Redactorii 136 acestui manifest născut mort cred în știință ca într-o cale ce permite reducerea domeniului imprevizibilului, în vreme ce acest imprevizibil este inerent naturii oricărei întreprinderi umane. Conform textului din 1970, se pare că, la fel ca în secolul Luminilor, unii membri ai grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care să facă parte dintr-un tot ce reunește știința, tehnica, cultura și politica într-un întreg coerent și armonios, nu e cazul și pentru majoritatea lor, iar acesta e motivul pentru care textul din 1970 nu va deveni niciodată manifestul grupului. În ciuda faptului că anumite discipline nu erau reprezentate, confruntarea diferitelor pă-reri va ajunge să-i facă pe membri conștienți că acest text mergea prea departe și, un an mai tîrziu, ideea de a redacta și difuza manifestul ce acorda
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
deveni niciodată manifestul grupului. În ciuda faptului că anumite discipline nu erau reprezentate, confruntarea diferitelor pă-reri va ajunge să-i facă pe membri conștienți că acest text mergea prea departe și, un an mai tîrziu, ideea de a redacta și difuza manifestul ce acorda o importanță prea mare savanților, și mai ales biologilor, e abandonată în fața reticențelor unora dintre membrii grupului. Jack Baillet explică, într-o scrisoare datată 22 noiembrie 1971: Fără îndoială că, prin osmoză cu ideile unora dintre fondatorii săi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îndoială că, prin osmoză cu ideile unora dintre fondatorii săi (biologii) și cu practica experimentală a tuturor, grupul procedează și progresează asemeni unei ființe vii, adică prin încercări și erori, tato-nînd și modificîndu-și demersul dacă e cazul. De aceea proiectul "manifestului" e abandonat în fa-voarea întîlnirilor-dezbateri pe teme precise: proprietatea și sentimentul aproprierii, violența și comportamentele agresive, comportamentele ma-gice în politică, limitele cunoașterii biologice în ceea ce privește nașterea viului și funcționarea sistemului nervos central, psihanaliza confruntată cu evoluția științelor etc." Jack Baillet afirma
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ocazional. Dualitate din nou cînd, fiind toți proprietari, ridică în slăvi desproprietărirea și cînd, fiind în majoritate bărbați, stabilesc o dezbatere pe tema Masculin/Feminin. Mîndrindu-se cu trandisciplinaritatea, nu-și dau seama că științele vieții domină în grupul lor. În manifestul său despre transdisciplinaritate, Basarab Nicolescu definește pluridisciplinaritatea drept studiul unui obiect realizat de mai multe discipline simultan, interdisciplinaritatea ca transferul metodelor unei discipline la alta, în timp ce trandisciplinaritatea este pentru el "ceea ce se află în același timp între discipline, în interiorul diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]