7,435 matches
-
Școala și pedagogia în confruntarea cu viitorul 1. Cf. GASTON BERGER, Omul modern și educația sa, E.D.P., București, 1972. 1 bis. Cf. BERTRAND DE JOUVENEL, Progresul în om, Editura Politică, București, 1983. 2. Cf. G. VĂIDEANU, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988. 3. Cf. B. SCHWARTZ, Educația mîine, traducere de Leonard Gavriliu, E.D.P., București, 1976. 4. TORSTEN HUSÉN, Tendințe actuale și perspectiva de viitor a educației, Educația în anul 2000 The School in question, Oxford University Press, 1979
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
MALIȚA, Orizontul fără limite al învățării. Lichidarea decalajului uman, Editura Politică, București, 1981. 8. L. D'HAINAUT (coord.), Programe de învățămînt pentru educația permanentă?, traducere de Leon Țopa și Ioana Herseni, E.D.P., București, 1981; GEORGE VĂIDEANU, Educația la frontiera dintre milenii (pp. 179-199). 9. ALVIN TOFFLER, Șocul viitorului, Editura Politică, București, 1973. 9 bis. ALVIN TOFFLER, Al treilea val, București, Editura Politică, București, 1983. 10. J. NAISBITT, Megatendințe, Editura Politică, 1989. 11. G. MIALARET, Les sciences de l'éducation, P.U
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
posibil de comunicare care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
admiterea în Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001 și posibilitatea desfășurării la Beijing a Jocurilor Olimpice din 2008, această recunoaștere de suprafață nu a fost tradusă într-o schimbare constituțională fundamentală.2 Birocrația intelectuală care domnește peste China de două milenii de conducere imperială a negat validitatea și a interzis exprimarea oricăror opinii contrare informațiilor oficiale, iar această cultură, deși modulată de noua generație de lideri, nu a dispărut în niciun caz. Rolul experților a fost în mod tradițional convergent, iar
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
poporului respectiv. Și gradul de dezvoltare culturală, socială și spirituală a unui popor este determinat nu de micul procent al savanților ci de masa de cetățeni de rând, de „prostime”, de milioanele de indivizi care de secole sau chiar de milenii, duc în spate țara la bine ca și la rău. Unii încearcă să-și formeze o imagine asupra națiunii privind monumentele marilor proeminenți. Corect ar fi să cercetăm elementele de civilizație cuprinse în edificiile de folosință publică: școli, spitale, închisori
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Roman s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari ca să-și apere frontierele și să împiedice incursiunile masive ale triburilor din afara lor. Pentru peninsula italică, pericolul principal îl reprezentau invadatorii germanici, în special goții. Ținuturile din Balcani au suferit un mileniu de devastări provocate de valurile succesive de triburi invadatoare. Goții, în secolele al treilea, al patrulea și al cincilea și hunii, tot în secolele al patrulea și al cincilea, au fost urmați de avari, slavi și bulgari în secolele al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tratatului cu Ucraina (ticălosul tratat semnat de președintele Constantinescu si ministrul de externe Adrian Severin), prin care s-a renunțat benevol la teritoriile românești, fraților, vom putea cu greu explica faptul că românii pierd la sfârșitul celui de al doilea mileniu, la nord-estul țării, circa o sută de mii de kilometri pătrați de teritorii naționale. Teritorii în care, la venirea slavilor ocupanți, românii constituiau majoritatea covârșitoare a populației. Dovadă, în Transnistria, în anul 1723, când Rusia a ocupat acest teritoriu, românii
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
tot, nu pot. Ce, am să-l scot eu?” „Cu puterea lui Dumnezeu multe se pot întâmpla, spun eu măicuței.” „Se pot întâmpla dragul meu, dar nu peste tot locul. încă nu am ajuns la două mii. Când om merge în mileniu trei, dar eu nu am să mai fiu pe pământ. Da’ nu mai vreau. Eu m-am săturat de pilule, de tot. Eu trebuia să mor prima și apoi moșneagul. El n-o zăcut, nu nimica. O murit sănătos. și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
se mai grăbească, deoarece avea să trăiască fix o mie de ani. „Așa s-a decis acolo, sus - a zis îngerul arătând cu degetul spre apartamentul domnului Târnăveanu, de la etajul șase -, deci despachetează și pune-te, neică, pe trăit. Un mileniu de-acum înainte o să fii tânăr și o să împlinești mereu treizeci de ani. Ai ceva de obiectat?“ Pe Vasile B. l-a inundat un sentiment extrem de convenabil, de care nu credea că o să aibă vreodată parte. Sentimentul că, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mai bătrân oriunde m-aș fi dus, deși cu numai o zi înainte fusesem cel mai tânăr. Aș putea să spun „cu numai o secundă înainte“. Aici e forța timpului, în ireversibilitate. După ce s-au dus, secunda, ziua, anul și mileniul nu mai contează, sunt totuna. S-au strâns în mine o mulțime de istorii despre timp și numai una despre ceasuri. Și nu atât despre ceasuri, cât despre valoarea lor. Ceasurile au prețuri diferite, însă timpul îl măsoară la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
14 ISI, 17 în străinătate), 110 lucrări la conferințe (50 în străinătate), 12 brevete naționale, 95 citări în publicații ISI. Alte activități: Membru al Academiei de Științe Tehnice din România, Senior Member IEEE, Medalia IEEE a celui de al treilea mileniu, Diploma de Honorary Texan, Bursier Fulbright UC Berkeley 1994-95, Medalia Meritul pentru Învățământ Clasa I, Directorul Centrului de Cercetare COSEN acreditat CNCSIS, inițiator și organizator principal al Simpozionului Internațional de Semnale, Circuite și Sisteme, ISSCS. Prorector al Unibversității Tehnice din
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
realism, spunându-ne și nouă ca altădată ucenicilor: dacă pe mine m-au urât și pe voi vă vor urî (cf. In 15,18). Acesta este realismul creștin anunțat direct și fără echivoc de Isus. De atunci au trecut două milenii și ceea ce s-a afirmat pare să se petreacă încontinuu, și chiar dacă cerul și pământul vor trece cuvintele sale vor rămâne (cf. Mt 24,35). Deși a fost persecutat încă de la început, creștinismul a trecut peste cele două mii de ani
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
conducătorilor noștri; văd caldarâmul roșit de sângele oamenilor tineri, culcați la pământ de salvele trase din palat și din ministerul de Interne, la porunca sângerosului călău Rădescu. ...Cât a trecut de la 6 Martie 1945 și până azi? Un secol? Un mileniu? Uneori am sentimentul că a fost ieri, alteori această filă de calendar, în chenar de aur, mi se pare a se așeza lângă marile date istorice, sub un sigiliu nemuritor de glorie.“ („Istoria în inimile noastre“, Gazeta literară, 10 martie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
această stare este președintele Nicolae Ceaușescu. Aș spune, parafrazând o sintagmă cunoscută, un om pentru eternitatea patriei noastre.“ („Un om pentru eternitatea patriei“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „Ultimii ani din istoria lumii acumulează, într-o viteză specifică poate sfârșitului de mileniu, fapte contradictorii, întâmplări, evenimente pentru care, în timpuri mai calme, ar fi fost nevoie, cine știe, de vreo jumătate de secol. Criza mondială, în formele ei schimbătoare și imprevizibile, nu ne-a ocolit, firește, nici pe noi. Dar înțeleptul Cârmaci
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
români, ca să nu-și uite obiceiurile lor de a înjura pe toată lumea, l au inventat pe preotul Calciu.“ (Dreptatea, decembrie 1980) MILICESCU Emilia, istoric literar, prof. univ. „În marile foruri ale științelor acestui veac, trimițând fasciculii săi de lumină în mileniul următor, savanții României socialiste, printre care la loc de frunte se află numele tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, produsul inteligenței românești reține atenția tuturor și distincțiile se adună în tezaurul material și spiritual al poporului nostru.“ („În inima țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe Canalul Albastru între Dunăre și Mare sub soarele dimineții ce plutește în cerul lumii spre eternitate, Să culegem pentru întâiul Președinte trandafiri roșii să-i aducem la tribuna luminii Congresului XIV să lumineze sub Arcul de Triumf viitorul în mileniul trei.“ („Trandafirii roșii“, România literară, 27 iulie 1989) PETRACHE Ion „Partidul este iubirea și lupta ntr-un cuvânt, Ideea ce trăiește în fiecare faptă, E rădăcina vie crescută din pământ, Ce-și dăruiește mulțimii drept hrană roada coaptă.“ („Partidul“, Scînteia, 5
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
actului artistic ca factor de influențare a omului, a societății, ca ferment al conștiinței. Nu numai ideologia noastră, prin însăși esența sa, o ideologie activă, năzuind să transforme societatea, să modifice în mod revoluționar condiția umană, dar și experiența de milenii a unei arte umaniste, slujind frumosul ca pe un simbol al moralității, ne face să nu putem concepe sau practica o artă neutră, sterilă, exterioară problematici morale a omului.“ (Informația Bucureștiului, 23 octombrie 1978) SORESCU Constantin, publicist „În acest punct
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întors necăjit din drum și S-a ridicat din nou la ceriuri de unde iarăși cu mărire va să vie să judece viii și morții pentru că împărăția lui nu va avea sfârșit. Dela acea minunată întâmplare satul nostru, Cârțișoara, trăiește de milenii, trai demn ce l-a făcut cunoscut în întreaga lume prin oamenii lui, înzestrați, după cum s-a văzut de Însuși Bunul Dumnezeu cu darurile Lui cele mai de preț. Astăzi, prin fiii săi ridicați de aci și duși pretutindeni, numele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la vest de râul Bâlea, pe care tatăl lor se instalase ceva mai înainte. Când s-a întâmplat aceasta în decursul istoriei, e greu de precizat, dar se poate afirma cu siguranță că încă pe vremea dacilor, probabil în primul mileniu înainte de Christos, poate în vremea lui Decebal, sau a lui Burebista, sau cine știe, poate cu mult mai înainte. Ipoteza aceasta e susținută de neîndoielnice argumente de ordin etnografic, de portul oamenilor stabiliți aci în acele străvechi timpuri, de limba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de neîndoielnice argumente de ordin etnografic, de portul oamenilor stabiliți aci în acele străvechi timpuri, de limba pe care au vorbit-o și o vorbesc încă în zilele noastre O demonstrație în acest sens a făcut-o după circa două milenii un localnic, care în mod providențial și semnificativ purta numele de familie chiar al acelui strămoș de legendă Cârțan. E vorba de prea bine cunoscutul Badea Cârțan care în urma unei prime obositoare și aventuroase peregrinări la Roma, ajungând la baza
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în timp. Ei au continuitate evidentă pe aceste meleaguri, în pofida susținerilor unor politicieni ai diverselor etape istorice, care încearcă să nege aceasta. Importanța victoriei romanilor din anul 106 asupra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
umane de talia unui Badea Gheorghe Cârțan sau a unui Andrei Budac, despre care vom aduce vorba la momentul potrivit. Că la vremea aceea satul nostru exista, e confirmat de urme arheologice, o așezare dacică din primele secole ale primului mileniu, d. Ch., care atestă o viață economică, socială și spirituală în zonă găsite la numai câțiva kilometri distanță, la Arpașul de Sus. Tezaurul de argint descoperit în 1892 pe hotarul Cârțișoarei, aflat la muzeul Brukental, compus dintr-un lănțișor de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de viteji ce se arătase neînfricat cu numai 175 de ani mai înainte, în fața celor mai puternice armate ale lumii cunoscute la vremea aceea. Dragostea de glie pe care o arătaseră din totdeauna și pe care o vor demonstra încă milenii după aceea, nu-i recomanda ca pe un popor capabil să fugă din fața năvălitorului, oricât de dur și de puternic ar fi acesta, mai ales când era un bun cunoscător al moșiei sale plină de ascunzători primitoare, unde se rătrăgea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ar fi acesta, mai ales când era un bun cunoscător al moșiei sale plină de ascunzători primitoare, unde se rătrăgea până trecea urgia. Și totuși, peste satul nostru, ca de altfel peste tot ce grăia românește se așterne aproape un mileniu de tăcere, vreme în care puhoaie de năvălitori barbari traversează țara în lung și în lat, fiecare încercând să se stabilească aci, să se contopească cu localnicii, să-i asimileze, sfârșind prin a dispare, căutând alte meleaguri în care să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte din Ardeal. Chiar încă în Cârțișoara zilelor noastre, azi la început de mileniu trei, mai avem concetățeni mai vârstnici, ba chiar și tineret care atunci când vor să spună că merg într unul din satele de dincolo de Olt, c-o fi Noul Român c-o fi Șomartin, ei spun că se duc pe Ardeal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]