8,110 matches
-
și în filosofie. Renașterea ajunge la formularea unui naturalism estetic, care asociază cunoașterea cu aspirația spirituală metaforizată, redată de ascensiunea în lumină (asimilată cu libertatea spiritului, chiar în relația acestuia cu divinul; interesant e că ne putem reaminti aici de "modernitatea" gândirii maestrului Eckhart). Ulterior, manierismul, construit pe principiul imitației diferențiale, abandonează aceste direcții în favoarea unei teorii închise, a "artei pentru artă". Accentul cade asupra modului de a imita: de aici recursul la tehnici, la legile fizice ale opticii (deformarea obținută
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dizlocă și devine foarte dramatic, teatral (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 74). Ultima mișcare de idei la care trimitem, pe urmele lui Dubois, dat fiind că și ea a marcat istoria imaginarului, chiar în trecerea la modernitate, este barocul. Încercarea de fondare a unei ordini generale care să circumscrie totodată organizarea socială, viața politică și cultura a dus la un anumit voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
eventual, pareneză, nu și prin tratate de teorie sau prin analize clare. Dezvoltarea unei viziuni politice mai bine articulate și argumentate va avea loc abia după 1821 − un alt tip de perioadă istorică, considerată a fi pentru principatele extra-carpatice începutul modernității. Aceste analize dau și un tablou (destul de greu de contestat) al mentalităților politice, precum și, implicit, al imaginarului puterii medievale, menținut neschimbat de instituții prin mesajele lor politico-militare repetitive, prin ceremonialuri, acte edilitare, donații, acte de justiție, realizate practic după aceleași
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar resimțite ca fiind adversare. Românii, în toată istoria lor medievală, nu fac altceva decât să exerseze menținerea distanței față de toți, păstrând nostalgia unor origini imperiale, și ele destul de vag prezente de altfel în istoria lor reală. Odată cu intrarea în modernitate, nu vor mai avea decât un țel: să se regăsească pe ei înșiși între granițele unui stat unic, cu un alt tip de imaginar politic și cu o altă narațiune a trecutului, "reinventat". În evul mediu, ortodoxia a păstrat contactul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o sursă permanentă pentru creația rurală și urbană, în formele ei populare sau culte. Elocventă și interesantă se dovedește istoria imaginarului politic, nevoit să se adapteze poate cel mai mult la schimbările de mentalitate, la cerințele sociale și economice ale modernității și, mai ales, să se mențină în fața atât de variatelor exigențe comunitare. Prin despărțirea destinului său de cel al instituției clericale, sistemul politic nu pierde foarte mult în ce privește bogăția formelor și gramatica imaginarului. Structurile de mentalitate, la nivelul comunității, vor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
performanțele sau la performările locale. Gros-plan Din nefericire, o parte a culturii literare românești rămâne acum în culise: perioada veche, sau medievală, sau premodernă (deși termenul e căzut în desuetudine). O "literatură" nu se poate afirma inter-național doar prin vârsta modernității sale și nu-și poate declina un trecut, chiar dacă ea crede că nu se (mai) regăsește în el spiritual, în niciun chip. Ca orice pseudo-axiomă, această afirmație nu rezolvă însă problemele care provoacă necesitatea formulării ei. Cultura noastră scrisă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
noastră scrisă de până la sfârșitul secolului XVIII reprezintă acum − à propos de canoane, manuale și istorii − un capitol trecut în revistă ca o mărturie clasată, vetustă, dar obligatorie. Curiozitatea teoretică se limitează, în câmpul criticii românești, la textul lizibil al modernității, textul vechi rămânând fie în seama filologilor - erudiți care, în general, se citesc mai ales între ei, nemaiavând azi un public larg și interesat −, fie a cercetătorilor veniți dinspre diverse alte specializări și care practică asiduu studiile culturale, singura posibilitate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
obiectul imaginar) și un concept definit de un număr de restricții, specificații și aplicații ce se află la baza unei categorii ontologice. Corelația dintre cele două stări ontologice ale obiectului duce la înțelegerea obiectului operei ca unitate individuală sau, în modernitate, ca ready-made. Natura reală a obiectului de artă vizuală este determinată de trei caracteristici fundamentale. În primul rând, temporalitatea este o caracteristică specifică oricărei opere de artă care îi determină începutul, istoricitatea și posibilitatea distrugerii totale. În al doilea rând
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mediu al creației. Prin urmare, arhitectonica ontologică a artei vizuale evidențiază nu doar relația elementelor constituente operei, ci și procesul mecanic al redării artei vizuale. Astfel, existența operei vizuale ține de modalitatea relației dintre compoziția sa și procesul creativ. În modernitate, determinarea ontologică a existenței obiectului de artă a deschis o nouă dimensiune a artei realiste, întrucât obiectul artei este definit ca preexistent. Adică, obiectul ce definește arta fotografiei sau a cinematografiei are o natură pre-existențială, în timp ce atributele sale artistice și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În pregătire: Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Tel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • http://www.euroinst.ro 1 "L'art est
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pentru investiții.” Sorin Ducaru consideră că „din perspectivă istorică, aderarea efectivă la N.A.T.O. reprezintă o schimbare geopolitică fundamentală pentru România, o garanție a securității și integrității țării, o reîntoarcere la familia democraților de tip occidental, precum și o poartă spre modernitate și implicit spre prosperitate”. Emil Boc „Intrarea în N.A.T.O. reprezintă probabil cel mai important succes al clasei politice românești de după 1989 și reprezintă în același timp cea mai importantă garanție de securitate pe care a avut-o România în
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
clișee metaforice („Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți” - Anestezic I), altele trăgându-se către zona milenarismului, de actualitate la data debutului. Având ambiții de „antropologie culturală”, eseistica din Modernități (2001), cu un sumar dat de inventarierea ofensivă a câtorva locuri comune ale postmodernității, aparține unui amator cultivat, care se sprijină pe bibliografie și se specializează în tăierea de noduri gordiene. Speculația are vervă, aplomb, claritatea expresiei susținând judecăți și
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
de consum, literatura feminină de azi (generația ’90), despre plagiat ș.a. Este de remarcat efortul lui V. de a da eseuri și studii ample, de sinteză, în defavoarea foiletonului pe care, de altfel, criticul l-a practicat. SCRIERI: Hierofantul, București, 1999; Modernități, București, 2001; Poezii, Drobeta -Turnu Severin, 2002; Spectacolul literaturii, București, 2003. Repere bibliografice: Ruxandra Ivăncescu, Poezia ca eternă sărbătoare, VTRA, 2001, 4-5; Valeriu Filimon, Hierofanie arhetipală, L, 2001, 21-23; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 295-296; Maria-Ana Tupan, Un antropolog
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
2001; Poezii, Drobeta -Turnu Severin, 2002; Spectacolul literaturii, București, 2003. Repere bibliografice: Ruxandra Ivăncescu, Poezia ca eternă sărbătoare, VTRA, 2001, 4-5; Valeriu Filimon, Hierofanie arhetipală, L, 2001, 21-23; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 295-296; Maria-Ana Tupan, Un antropolog al modernității, LCF, 2002, 13; Otilia Hedeșan, Antropologia ca fascinație, O, 2002, 19; Horia Gârbea, Secolul religios și hiero-fantele, LCF, 2002, 23; Ion Pop, Scormonind prin sensurile modernității, „Piața literară”, 2002, 16; Gheorghe Grigurcu, Barocul damnării, RL, 2002, 37; Marius Victor Chivu
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
2001, 21-23; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 295-296; Maria-Ana Tupan, Un antropolog al modernității, LCF, 2002, 13; Otilia Hedeșan, Antropologia ca fascinație, O, 2002, 19; Horia Gârbea, Secolul religios și hiero-fantele, LCF, 2002, 23; Ion Pop, Scormonind prin sensurile modernității, „Piața literară”, 2002, 16; Gheorghe Grigurcu, Barocul damnării, RL, 2002, 37; Marius Victor Chivu, „Modernități”, OC, 2002, 130. M. I.
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
LCF, 2002, 13; Otilia Hedeșan, Antropologia ca fascinație, O, 2002, 19; Horia Gârbea, Secolul religios și hiero-fantele, LCF, 2002, 23; Ion Pop, Scormonind prin sensurile modernității, „Piața literară”, 2002, 16; Gheorghe Grigurcu, Barocul damnării, RL, 2002, 37; Marius Victor Chivu, „Modernități”, OC, 2002, 130. M. I.
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
de littérature comparée”, „Dialogos” ș.a. Întreprinde, la Paris și la București, cercetări consacrate îndeosebi lui Gérard de Nerval și secolului al XIX-lea românesc. În teza de doctorat el analizează caracterul inițiatic al trilogiei romanești a lui Ionel Teodoreanu și modernitatea ei prin aspectul autoreferențial, prin „dimensiunea speculară și compunerea digresivă”, scrierea oferind, în contextul literaturii europene, un exemplu de „dezagregare a epicului în panlirism”. În lucrarea lui W., masivă, pentru întâia dată „structurile romanului sunt privite cu lupa” și „imaginarul
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
lui A. I. Odobescu. A publicat, în Franța și în România, traduceri în franceză din proza și poezia eminesciană (Sărmanul Dionis, Cezara, Poeme postume, Fragmentarium), schițe de I. L. Caragiale (Momente) și romanul Saludos de Alexandru Ecovoiu, versiuni apreciate pentru frumusețea și modernitatea echivalărilor. W. este membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1997) și a primit Medalia Jubiliară „Mihai Eminescu” (2000). Traduceri: Mihai Eminescu, „Le Pauvre Dionis”, suivi de „Cezara”, Arles, 1993; „Poeme postume” urmate de „Fragmentarium” - „Poèmes posthumes” suivis de
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
versului liber, Charles van Lerberghe, reprezentând „triumful simbolismului” în Belgia, Émile Verhaeren, „cântărețul orașelor de astăzi”, Stuart Merrill, José Santos Chocano, un „Walt Whitman al Americii spaniole” ș.a. Interesează toate acele manifestări ale artelor și intelectului ce țin de spiritul modernității, în revistă apărând referiri, informații, note bibliografice privitoare la filosofii Friedrich Nietzsche și Henri Bergson, la esteticianul și sociologul John Ruskin, la muzica lui Richard Wagner, César Franck, Claude Debussy, iar în plastică la Auguste Rodin, Gustave Moreau ș.a. Sunt
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Al. Gherghel, H. W. Longfellow cu Imnul nopții în versiunea lui Vintilă V. Paraschivescu, Heinrich Heine, tălmăcit de I. Bentoiu și N. Budurescu), traducerile se opresc la scriitorii care premerg ori, pe anumite laturi ale operei lor, aderă la spiritul modernității. Încât, după E. A. Poe (prezentat de Pompiliu Păltănea cu poeme și cu nuvelele Portretul oval și Moartea roșie) și Théophile Gautier (tradus și recenzat de N. Davidescu), Baudelaire se află în centrul interesului, versurile sale fiind tălmăcite de Const. T.
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
lui Al. T. Stamatiad. Pe de altă parte, Dragoș Protopopescu traduce din misticul irlandez William Butler Yeats și din G. B. Shaw, N. Davidescu din estetul britanic Oscar Wilde, iar Victor Rath din Rainer Maria Rilke. Nici celelalte spații ale modernității nu sunt ignorate: în descendența spiritualismului hindus e prezentat Rabindranath Tagore (traduceri de Vincent), lirica spaniolă este ilustrată prin Lope de Vega și Manuel Machado, literatura nicaraguană prin Rubén Dario (transpuneri de Al. Popescu-Telega), cea rusă prin A. P. Cehov (tălmăcire
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
mai particulară - de plai mioritic domină poezia și mitopoetica lui V. Caracterele esențiale ale creației sale sunt organic legate de lupta pentru afirmarea românismului: mesianism, cantabilitate clasicistă și folclorizantă, simplitate a formulelor, dramatism de esență baladescă, eminescianism transplantat pe solul modernității. „Păstrând proporțiile, el și generația sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie ceea ce a fost, la începutul secolului, generația lui Goga pentru Transilvania. Similitudinea de destin are și o prelungire în plan poetic. Sub presiunea circumstanțelor, poezia
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
care face ca numărul muncitorilor din uzine să crească de la 700000 în 1870 la 2800000; în 1900, ea este a cincea economie mondială și primul producător de petrol. Revoluția din 1905 în această societate, există tensiuni puternice între arhaism și modernitate, iar cei 35000 de studenți constituie placa sensibilă și rezervorul principal de recrutare al revoluționarilor ruși*. Cu începere din 1901, aceștia relansează terorismul* contra reprezentanților autorități, cu mai multe sute de asasinate politice* la activ. La sfârșitul anului 1904 și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru ca, după o îndelungată pregătire, să provoace o surpriză prin cucerirea temporară a centrelor urbane, pe 1 ianuarie 1994. Fascinația exercitată asupra anumitor personalități din intelectualitatea europeană - Saramago, Montalban, Danièle Mitterrand - de acest amestec original de arhaism indigen și de modernitate tehnologică via Internet nu mai este decât o amintire. A mai rămas ocuparea permanentă a unor spații marginale, sub forma „rezervațiilor” de ordin revoluționar tolerate de guvern. După 200, America Latină este martora unor pusee care au adus la putere lideri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la 15 ani de închisoare pentru „propagandă antisovietică”. Gorbaciov încearcă să reprime mișcările independente din Caucaz și din țările baltice. în China*, o primă disidență apare în 1976, cu ocazia morții lui Zhou Enlai*. Promotor al „celei de-a cincea modernități, democrația”, Wei Jingsheng, închis vreme de 14 ani, este eliberat în 1993. Dar mișcarea de contestație internă primește o lovitură de moarte odată cu reprimarea sângeroasă a Primăverii de la Beijing* și, ulterior, regimul n-a mai lăsat nicio speranță nici celei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]