5,816 matches
-
o apreciau, în familii așa cum și-ar fi dorit să fie și a ei. Este vorba de un grup de fete și băieți care formau cercul de prieteni ai Andreei: Andra, Sergiu, Roxana și Alin. Nu erau mulți, dar de nădejde și foarte apropiați. Uneori, părinții lor spuneau că fiecare familie are, de fap,t câte cinci copii, încluzându-i pe toți prietenii fiului sau fiicei lor printre cei pe care-i considerau proprii copii. Fetele își petreceau, mai ales la sfârșit
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
scrie: „Mucenicia este o școală a sfințeniei, o arătare a bunătății, mărturia lămurită că nu cunoaște nimic altceva decât pe Hristos; că-L iubești mai mult decât tot ce poate fi iubit și că în nimic nu-ți mai pui nădejdea decât în El și aceasta cu prețul oricăror încercări: ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul, mucenicia
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. În limba greaca se face deosebire între μαρτυρία, acțiunea de a mărturisi sau de a face depoziție, și μαρτυρίον, lucrul care poate sluji ca o mărturie sau o dovadă, sau faptul stabilit prin dovezi<footnote
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
amenințau, încât le chemau spre ei și spuneau: „«Pentru ce șovăiți? Pentru ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Sunt creștină și știu că ai noștri n-au săvârșit nimic rău!”. Dar și mucenicul Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care cei nelegiuiți i le pregăteau, în nădejdea ca prin durata și mărimea chinurilor „să audă de la el ceva ce nu se cuvine; dar el a rezistat cu tărie atât de neclintită încât n-a vrut să spună nici numele lui, nici numele poporului și nici al orașului
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
că de la El iarăși le voi dobândi» (II Mac. 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de-al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: „«bine este a muta nădejdile cele de la oameni și a aștepta pe cele de la Dumnezeu, că noi iar vom învia prin El», înviere de care tiranul nu se va bucura, căci el nu va învia «spre viață» (II Mac. 7, 14), ci spre ocară și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
scutul credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal. 2, 20). În lumina sa, martiriul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și,mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise-Marie Pinchon, „Bucuria la martirii din secolul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și,mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise-Marie Pinchon, „Bucuria la martirii din secolul al II-lea”, traducere de Simona Goicu, în rev. Altarul Banatului, Anul XI (L
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel de oameni se cade să ne facem noi prietenii și oamenii de casă cei mai apropiați și de nădejde, prețul lor întrecând cu mult pe acela al unor cămări pline de neasemuite comori”<footnote Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea I, 15-17.2., studiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
obiectivului de investiții "Regularizare pârâu Frumoasa aval baraj Frumoasa - confluență cu râul Olt, județul Harghita" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Olt Amplasament: pe pârâul Racu, în intravilanul localităților Mihăileni - sat Văcărești, Nădejdea, comuna Siculeni și comuna Racu, județul Harghita Indicatorii tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TV mii lei 13.242*) (în prețuri valabile la data de 31 august 2010; 1 euro = 4,2326 lei), din care: de finanțat - rest de executat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
îi permitem să ne afecteze. Aici Spiritualitatea ortodoxă ne ajută să percepem suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de creștere spirituală, în Hristos, Și nu ca ceva golit de sens. Putem încredința suferința noastră lui Dumnezeu, cu credința și nădejdea fermă că El va fi ști să o valorizeze și să-L rugăm apoi să ne ajute să-i descoperim sensul. Suntem îndemnați de Părinții sfinți să oferim suferințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, Și le va folosi
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
creștine, care refuză să creadă în orice altceva decât ordinea prezentă a lucrurilor, suferința nu poate fi considerată decât un sfârșit. Nu există posibilitatea de transformare. Dar creștinul cunoaște transfigurarea suferinței prin înviere - Și ca urmare, trăiește în speranță, în nădejde"<footnote Ibidem, p. 95. footnote>. Bibliografie ABITBOL, MAURICE M., Let`s talk about death. Breaking through old traditions and looking for a new peaceful approach, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2006; ANTONIE DE SUROJ, MITROPOLITUL, Viața, boala, moartea, trad. de monahia
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
la conștiința votului obștesc. [...] Scopul luptei noastre îl cunăașteți. Vrem să redăm Coroanei și țării, în aceste clipe grele, un instrument de guvernare viu și puternic, înțelegător al nevoilor vremii și pregătit să-i înfrunte greutățile și să-i împliească nădejdile; acesta nu poate fi decât PNL, izbăvit de oc conducere vitregă și redat tradițiilor sale sănătoase de luptă bărbătească și rodnică înfăptuire. [...] Alegători, ce vrem pentru a scăpa țara de nevoile și greutățile ce ne apasă, se poate rosti într-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răspunderi. Prea mulți din ei n-au înțeles că lealitate nu poate fi fără demnitate. Dar nimic nu se va putea îndrepta, cât timp nu va fi înlăturată din viața noastră de stat aceea care pentru scopuri ascunse a întunecat nădejdile atât de mari și de frumoase ale noii domnii și împiedică raporturile normale între Coroană și națiune, condiție de permanență și de echilibru a vieții naționale. Sunt aici astăzi ca să vă amintesc că nu există, pentru prestigiul și pentru securitatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răspuns: nu! [...] Gh. Brătianu, 21 noiembrie 1937". (Gh. Brătianu, Către luptătorii și prietenii P.N.L., Craiova, 1937, p. 3-7.) Manifestul Partidului Național Liberal, decembrie 1937 "Români! Ne aflăm în fața unor împrejurări grave. Țara a fost, din nou, înșelată, fără rost, în nădejdile și năzuințele ei cele mai firești. Guvernarea de ieri se prelungise ca un abuz, cea de astăzi este o provocare fără seamăn, pe care o întâmpină freamătul de mânie și de revoltă al opiniei publice. Provocare pentru că prelungește peste voința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sociale. Să dăm muncitorului, nu palate pentru birocrați, ci grija reală pentru locuința și sănătatea sa, dreptul său firesc la muncă și la viață. Români! Vremurile sunt grele. Ne stăpânește minciuna; ea caută și astăzi să vă fure încrederea și nădejdea cu vorbe umflate și goale. Spre a izbândi mai deplin a cutezat să îmbrace haina naționalismului. Noi v-am spus-o de mult: programele și cuvintele cântăresc atâta cât trag în cumpăna judecății voastre, oamenii. Ne cunoașteți. Mâinile noastre sunt
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că Eu, Eu sunt și nu există dumnezei alături de mine. Eu nimicesc și dau viață, Eu rânesc și Eu tămăduiesc și nimeni nu scapă din mâna mea.” (t.n.) Această stăpânire divină asupra vieții omului este amintită spre a trezi nădejdea chiar în fața suferinței și a morții: cel de-al doilea termen este „da viață”, „aduce înapoi din Șeol”. Semnificații de bază: stăpân absolut al vieții omului, izbăvitor. 3.1.9. Știutor 3.1.9.1. ’Ql dQ ‘Ät: „Dumnezeul cunoștințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
YHWH we-’Qyn mibale‘": mÄšia‘ (Is 43,11; cf. Is 45,21; Os 13,4): „Eu, Eu sunt Domnul și afară de Mine nu este nici un Mântuitor!” (C) MiqenQh Yiœer"’Ql MÄšÄ‘Ä be-‘eÖ ț"r"h... (Ier 14,8a): „Nădejdea lui Israel, Mântuitorul lui la vreme de nevoie...” (C) Š"keƒó ’Pl MÄš‘"m ‘oœQh ge:ol"Ö be-Mițer"yim (Ps 106/105,21): „L-au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, care făptuise lucruri mari în Egipt.” (t.n.) Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t.n.) wa-’an ba-YHWH ’ațappeh ’ăl"h lQ’lohQy yiš‘ (Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
20, arătând că de-a lungul istoriei mântuirii s-au succedat diverse rânduieli, dar Dumnezeu este unul singur. - În pledoaria pentru unitatea creștinilor din Ef 4,6, afirmarea unicității lui Dumnezeu este argumentul care le încununează pe toate: „...o singură nădejde... un singur Domn, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și Tata al tuturor...” (hežs theòs kaì patgr pántÄn). - În sfârșit, în Iac 4,12 se interzice judecarea aproapelui cu argumentul hežs estin ho nomothétQs kaì krites... „Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de bază: dătător de viață pentru cei uniți cu el. 3.2.2.10. Judecător ho krites: „Judecătoriul” (SC, Blaj); „Judecătorul” (BVA, G-R, BS, C); „iudex” (Vg); „le Juge” (BJ); „the Judge” (RSV). În 2Tim 4,8, Pavel își afirmă nădejdea că „Domnul, Judecătorul cel Drept” (ho kýrios, ho díkaios krites) i-a pregătit cunună dreptății. În Fp 10,42, Petru spune despre Isus: ho¤tós estin ho hÄrisménos hypò to¤ theo¤ kritgs zÀntÄn kaì nekrÄÎn, „El este Cel rânduit de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu trupul măririi sale...” (Fil 3,20-21). „Mântuitorul nostru Hristos Isus... a nimicit moartea și a adus la lumină viață și nemurirea...” (2Tim 1,10), iar creștinii sunt îndemnați să trăiască „în cumpătare, dreptate și evlavie în această lume, așteptând nădejdea fericită și arătarea slavei marelui Dumnezeu și Mântuitor al nostru Isus Hristos (epipháneian tQÎs dóxQs to¤ megálou theo¤ kaì sÄtQÎros hQmÄÎn Christo¤ IQso¤).” (Țiț 2,13) Epistola a doua a lui Petru îl numește și ea de două ori pe Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
câțiva ani mă-ntorc aici, da' mă-ntorc călare! Și de aceea am îndrăznit să vă scriu și să vă-ntreb: ce credeți? Aș izbi-o? Vă știu bine cu toți mahării și blat cu toții! Numai în dumneavoastră mi-i nădejdea! Dacă-mi răspundeți: "Vino!", am și împachetat și-am și ajuns la București! O să vă mirați, poate, că-mi las mireasa de-abia luată și fug! Să nu vă mirați! Mă arde dorul Bucureștilor... nu mai pot de "Monopol" și-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]