5,767 matches
-
București, 1916; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, București, 1933; Nuvele. Nenorocirile unui slujnicar și Mateo Cipriani, pref. G. Negulescu-Batiște și N. Vătămanu, București, 1942; Opere, I-II, îngr. George Baiculescu, pref. George Ivașcu, București, 1957; Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, îngr. Domnica Filimon-Stoicescu, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; ed. București, 1987; Opere, I-II, îngr. și introd. Mircea Anghelescu, note și variante George Baiculescu, București, 1975-1978; ed. București, 1998; Escursiuni în Germania meridională. Nuvele, postfață Paul Cornea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Ereșkigalxe "Ereșkigal" „Stăpâna marelui ținut”, sora zeiței Inanna/Iștar. Mitul Nergalxe "Nergal" și Ereșkigal povestește cum zeul ceresc Nergal a devenit soț al reginei infernului În urma unei pedepse. Ca zeu al infernului, Nergal este cumplit și Înfricoșător și poate aduce nenorociri pe pământ, care se abat oamenilor și cetăților. O lungă povestire mitologică legată de acest lucru este Erraxe "Erra", unde se povestesc distrugerile provocate de zeu În regiunea babiloniană, pentru a pedepsi oamenii din cauza neglijenței acestora față de persoana lui. Erra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
chiar Întotdeauna, fiu al zeului lunii Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin". Utuxe "Utu"/Șamaș este În general considerat un zeu benefic. Uneori Însă este văzut ca o divinitate periculoasă pentru că el poate, prin căldura sa violentă, să aducă mari nenorociri (boli și chiar moartea) oamenilor și animalelor. Pentru a evita această contradicție, mesopotamienii au recurs la atribuirea efectelor distructive ale soarelui zeului infernal Nergalxe "Nergal" (cf. subcapitolul 4.4.b). La sumerieni, Utuxe "Utu" este principalul zeu al războiului, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pășești cu o neasemuită maiestate, căpetenie a zeilor... Divinitatea ta strălucește cu slavă sublimă asemenea cerului și e Întinsă precum marea... Răsăritul tău este puternic asemeni celui al fiului tău Șamaș. Înaintea ta zeii cei mari Își pleacă genunchiul... În nenorocirea eclipselor lunare..., zeii cei mari te Întreabă și tu Îi sfătuiești. c) Zeița stelei Venusxe "Venus", Inanna/Iștarxe "Iștar" Sumeriana Inanna și corespondenta sa akkadiană Iștarxe "Iștar", divinitate pansemitică (Astartexe "Astarte" și altele asemenea) și corespondentă a Afroditei grecești și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
11) Sibittixe "Sibitti" - demoni akkadieni (inim-bixe "inim-bi", În sumeriană), adică „cei Șapte”. Sunt un grup de ființe malefice, infernale, colaboratori ai lui Ișumxe "Ișum", care, la rândul său, este colaborator al lui Erraxe "Erra" (Nergalxe "Nergal"), ajutându-l să semene nenorociri În Babilon. În poemul Erra, sunt prezentați ca fii ai lui Anuxe "Anu" și ai Pământului și li se descrie neînduplecarea și ferocitatea (tab. I, 23-36). c) Monștrii Sunt considerate monștri anumite ființe divine, În privința cărora se oscilează Între conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pieptul tău. Iată ce poate omenirea să facă! Desigur este vorba despre o perspectivă pe cât de ademenitoare pe atât de iluzorie, În măsura În care este Înfiorător de episodică, după cum o demonstrează experiența cotidiană comună. Dimpotrivă, din viața omului fac parte și preocupări, nenorociri și boli. Iar omul mesopotamian știe că poate fi propria sa victimă, a semenilor săi, uneori a rudelor sale, a autorităților și, În final, a spiritelor rele (cf. subcapitolul 4.9b) sau chiar a zeilor. Împotriva acestor situații negative omul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pe lângă „păcatul originar” (cf. subcapitolul 5.3b), mesopotamienii admiteau existența „păcatului actual”, pentru care existau multe denumiri (cea mai folosită era arnu(m), care indica și fapta, și pedeapsa). Se credea că multe rele, cum ar fi bolile sau alte nenorociri ale vieții, erau consecințe, ca pedeapsă divină ale păcatului. Întregul poem Erraxe "Erra" atribuie păcatelor babilonienilor (neglijență În Împlinirea cultului) nenorocirea care a căzut peste toată țara. Pentru a obține iertarea, se practica „mărturisirea păcatelor”, În cadrul căreia păcătosul, asistat de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
arnu(m), care indica și fapta, și pedeapsa). Se credea că multe rele, cum ar fi bolile sau alte nenorociri ale vieții, erau consecințe, ca pedeapsă divină ale păcatului. Întregul poem Erraxe "Erra" atribuie păcatelor babilonienilor (neglijență În Împlinirea cultului) nenorocirea care a căzut peste toată țara. Pentru a obține iertarea, se practica „mărturisirea păcatelor”, În cadrul căreia păcătosul, asistat de un preot, Își mărturisea public greșelile, fără să le omită pe cele doar presupuse. Pentru a se elibera de păcate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
magic, ce are ca scop Îmblânzirea mâniei zeului și obținerea Întoarcerii acestuia. În cadrul acestui tip de compoziții, mitul și ritualul sunt strâns legate din moment ce mitul oferă motivația evenimentului negativ pe care ritualul magic trebuie să-l exorcizeze: o astfel de nenorocire - boală, naștere grea, foamete, epidemie, dezordini sociale și politice etc. - apare, În concepția religioasă hitită, În urma Îndepărtării divinității căreia Îi revine respectiva sferă de influență; zeul se Îndepărtează pentru că s-a mâniat, magia Îl domolește, iar el se Întoarce pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
piardă, Învoindu-se ca să spunem așa, să le Învăluie uitarea și tăcerea, ci, unind cu niște ceremonii preasfinte unele imagini și sensuri tainice și Înfățișări ale acelor isprăvi din vremea trecută, a consacrat pentru bărbații și femeile copleșiți de asemenea nenorociri o Învățătură de pietate și o pricină de mângâiere (Despre Isisxe "Isis" și Osirisxe "Osiris", 27). Istoria divină, care contemplă suferința și moartea, dar și soluția pozitivă a „reînsuflețirii” lui Osirisxe "Osiris", care Își recapătă propria suveranitate, fie și În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aristides" În vara lui 145 d.Hr., tânărul orator Aelius Aristides, la Întoarcerea dintr-o nefastă călătorie la Roma, se oprește În Pergam la sanctuarul lui Asclepiosxe "Asclepios", adăpost ultim În care spera să afle mângâiere pentru acea izbucnire de nenorociri care, zădărnicindu-i toate aspirațiile de succes În profesie, Îi stăpânea acum Întreaga existență. Începe astfel acea experiență de comunicare constantă cu zeitatea oraculară și vindecătoare Înlăuntrul sfântului sălaș, Într-o ședere cu durata de doi ani care, datorită caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și monstruos toți prizonierii (cf. Campanile, 1990a, p. 168): Pe Germanicus Îl cuprinde atunci dorința de a aduce ultimele onoruri soldaților și generalului lor. Toată armata prezentă era covârșită de milă, gândindu-se la rude, prieteni și, În sfârșit la nenorocirile războiului și soarta oamenilor ș...ț. Alături, zăceau frânturi de arme, ciolane de cai, și totodată țeste de oameni, atârnate În trunchiuri de copaci; În crângurile lor sacre din apropiere, se vedeau altarele barbare, pe care Îi jertfiseră pe tribuni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ani de viață (20,6a). Dacă regele Ezechia moare în 687 î.C., înseamnă că boala regelui datează în anul 702/701 î.C., chiar în anul campaniei lui Senaherib. Isaia ar fi profetizat în același timp sfârșitul a două nenorociri (cf. 2Rg 18,6): boala și invazia asiriană. A patra parte a povestirii, cu siguranță esențială pentru a înțelege implicarea regatului lui Iuda în politica internațională a timpului, este descrierea ambasadei trimise de Merodah-Baladan lui Ezechia și reacția negativă a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
din Ierusalim arătate ambasadorilor lui Merodah-Baladan. Sfârșitul Cărții Regilor va da dreptate lui Isaia și va arăta, așadar, că regele, și în acest caz, a greșit. Pe de altă parte, textul opune previziunii profetului egoismul regelui care se consolează că nenorocirea va lovi cetatea doar după moartea sa (2Rg 20,19). b. Textul Is 36-39 Înainte de a vorbi de problemele particulare ale fragmentului din 2Rg, trebuie să spunem câteva cuvinte despre textul paralel care se găsește în Cartea lui Isaia, capitolele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fug împreună, sunt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată sclavi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4De aceea zic: "Întoarceți-vă privirile de la mine, lăsați-mă să plâng cu amar; nu stăruiți să mă mângâiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu!" 5Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală, trimisă de Domnul Dumnezeul oștirilor în valea viziunilor. Se dărâmă zidurile și răsună țipete de durere spre munte. 6Elamul poartă tolba cu săgeți; care de luptători
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,Să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
tragediei. Numai că lucrarea lui Gabriel Liiceanu este, așa cum de altfel ni se spune în subtitlu, o fenomenologie, o cercetare a fenomenului tragic așa cum îl găsim în viața reală. Pentru a găsi specificul tragicului în sfera vastă și nediferențiată a nenorocirii umane, autorul recurge la felul în care ființa umană își experimentează finitudinea ca limită supremă, drept care tragicul este determinat ca „întâlnire a unei ființe conștiente finite cu propria sa finitudine percepută ca limită“. Limita, așadar, peras în elină, stă în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd numai oameni aproape monstruoși, comportamente bestiale, sunt atinși de răutăți, defecte, mirosuri fetide, vorbe agresive. Confuzia, dezorientarea constituie o permanentă sursă de dezordine și nenorocire. Uneori, în special în Imposibilă, pânda, ficțiunea are tendința de a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un text dezarticulat. La nivelul fragmentelor există o anume coerență în maniera narativă, dar, pe ansamblu, persistă etalarea informului, pentru că se acționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
aceea. Concluzia la care au ajuns națiunile subdezvoltate la sfîrșitul secolului al XX-lea este lupta de gherilă. Lupta de gherilă este arma celor slabi, dar nu este o armă slabă. Sistemul tradițional (irațional) al subdezvoltării aduce la suprafață alte nenorociri: lipsa de tehnologie, în spatele căreia se află nonșalanța, dezorganizarea și corupția societăților tradiționale. După lovitura dată de Marea Putere industrializată, incapacitatea de a face față provocărilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste simptome, dar nu analizează corect rădăcinile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amintească permanent tuturor că arta și literatura nu sînt altceva decît manifestările națiunii. Este datoria sa morală să aibă grijă ca acestea să rămînă așa, deoarece numai răufăcătorii cutează să ignore aceste reguli. În opera sa, istoricul relatează izbînzile și nenorocirile din trecutul națiunii lui, și, grație acestui fapt, se transformă într-un fel de "strămoș". Astfel încît este datoria lui să se pronunțe asupra alternativelor curente. Făcînd acest lucru, el nu-și depășește sarcinile, ci mai curînd le îndeplinește pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea să-și asume rolul de frunte oferit de generația tranșeelor. Prin aceasta a pierdut el ocazia de a deveni un lider politic important, liderul unei reînnoiri a României, de a prelua cîrma statului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
abuzat cu atîta lipsă de scrupule de devotamentul sincer al poporului său cum a făcut-o el. Celălalt păcat capital al țării, violența, era răspunsul Legiunii la corupția lui Carol, așa că sărmana țară s-a pomenit prinsă între aceste două nenorociri. Peste cîteva zile, Prințul Carol va deveni Regele Carol II al României și va domni asupra țării pînă în septembrie 1940. Am văzut că mama sa, Regina Maria, credea că prințul Carol era blestemat să se autodistrugă. Dar regina greșea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deschis focul asupra lui, așa că e ciuruită de gloanțe: "Prea scumpe domnule Profesor Iorga, Vă răspund la scrisoarea pe care mi-ați trimis-o prin dl. L. Vasilescu, datată din 20 octombrie. Mi-a parvenit abia acum patru zile. Marea nenorocire (adică cutremurul) produsă aseară m-a împiedicat să vă răspund pînă acum, nenorocire care i-a adus o altă durere mult încercatei noastre țări. Mă scuzați că v-am uitat, așa cum au făcut-o toți. Vă rog să mă credeți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, Vă răspund la scrisoarea pe care mi-ați trimis-o prin dl. L. Vasilescu, datată din 20 octombrie. Mi-a parvenit abia acum patru zile. Marea nenorocire (adică cutremurul) produsă aseară m-a împiedicat să vă răspund pînă acum, nenorocire care i-a adus o altă durere mult încercatei noastre țări. Mă scuzați că v-am uitat, așa cum au făcut-o toți. Vă rog să mă credeți că nu este așa. În cei aproape patruzeci de ani de cînd vă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a adus atîtea mari servicii țării și națiunii noastre și, după o perioadă de timp atît de lungă, nu sînt pe punctul de a-mi schimba părerea (despre dumneavoastră), pentru că (o asemenea schimbare) nu ar corespunde caracterului și sentimentelor mele. Nenorocirile (prezente) sînt trecătoare. Sînt sigur că le veți suporta cu seninătate și curaj și sînt convins că veți proceda la fel și pe viitor. Chiar în ziua cînd am primit scrisoarea dumneavoastră m-am dus la Banca Românească, dar n-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]