7,850 matches
-
Fumaria officinalis, Fumaria Schleicheri) Familia Crucifere. Buruiană de friguri (Capsela bursa pastoris), Vindecuț (Roripa pyrenaica, Arabis alpina, Arabis auriculata, Arabis sagitata, Arabis halleri, Arabis procurens, Arabis brasticaformis, Cardamiine gelida, Cardamine hayneana, Cardamine amara, Cardamine resedifolia, Sisymbrium alliaria), Muștariu negru (Sisymbrium orientale, Sisymbrium irio, Brassica nigra), Rapița sălbatică (Brassica rapa), Muștariu (Sinapis lba), Lopățică (Lunaria rediviva), Rândunica, Chituluș (Alyssum gemonese, Alyssum Calycinum, Draba verna), Buruiana viermelui (Thlaspi Kovacsii, Thlaspi arvense), Drob mărunt, Drobușor (Isatis tinctoria, Colțu lupului (Bunias orientalis) Familia Resedacee. Rosedă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu-i numai asta; nu-i numai "Trisfetitele". E tipografia așezată lângă ea; e palatul gotic, e măreața clădire a mânăstirei Golia, în prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Am, sărutat-o înainte de a o bea, apa aceasta binecuvântată; am sorbit-o cu privirea, înainte de a-mi uda buzele în unda ei clară... Sunt instalat într-unul din acele palate superbe, pe care boierii moldoveni le clădesc în spirit oriental și din care am putut număra peste patruzeci..." Călătorii din prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea prezintă fosta capitală în culori încă mai frumoase. Astfel consulul englez Wilkinson îl găsește mai bine așezat și construit decât Bucureștii și ca având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Golia (după documente, Golăi), de la care s-a păstrat un tetravanghel dăruit bisericii la 12 Ianuarie 1546. Valoarea acestui monument nu e numai istorică ci mai ales artistică. Arhitectura sa, inspirată din amestecul fericit al stilului bizantin cu alte stiluri orientale și occidentale, cu armonioasele sale coloane renaissance, cu ușa de intrare de stil oriental și de un efect surprinzător, face din acest monument unul din cele mai prețioase lucruri de artă ale fostei capitale. (Foto-Regal) Pag. 75. Turnul Golia, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
12 Ianuarie 1546. Valoarea acestui monument nu e numai istorică ci mai ales artistică. Arhitectura sa, inspirată din amestecul fericit al stilului bizantin cu alte stiluri orientale și occidentale, cu armonioasele sale coloane renaissance, cu ușa de intrare de stil oriental și de un efect surprinzător, face din acest monument unul din cele mai prețioase lucruri de artă ale fostei capitale. (Foto-Regal) Pag. 75. Turnul Golia, de un aspect impunător și neașteptat, întrucât reprezintă o concepție arhitecturală cu totul deosebită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
astăzi facultatea de medicină). (Foto M. H.) Pag. 105. Iașul, văzut de la Copou, în anul 1840. După un tablou de Ludwig Stawski, aflat în pinacoteca din Iași. (Foto Z. Weiss) Pag. 107. Ușa de intrare a bisericii Golia, în stil oriental, bogat executată. De asupra ei se poate vedea stema Moldovei, pe fond albastru. Pag. 108. Sus: Turnul, zidul înconjurător și biserica mănăstirei Galata. (După o fotografie din "Albumul general al României" de Alex. Antoniu, 1893) Pag. 108. Jos: Ruinele palatelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto-Regal) Pag. 118. Fragment din aspectul total al bisericii Trei Ierarhi. După o fotografie artistică luată de Casa Nestor Heck, cu ocazia unei vizite la Iași a defunctului rege Carol I și a Reginei-poete. Fotografia prezintă admirabilele brâie cu motive orientale ce decorează clădirea. Grilajul de fer, care înconjoară biserica și din care fotografia prezintă un fragment, merită și el atențiunea noastră, pentru buna alegere a motivelor sale și minuțioasa lor execuție. Pag. 119. Statuia cronicarului Miron Costin, opera artistului polon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ei unui artist originar din Constantinopole, arhitect oficial pe lângă curtea principelui Moldovei. E cea mai curioasă și originală construcție bisericească, nu numai din Iași ci din întreaga țară, prin forma sa, prin elementele și spiritul cărora își datorește forma aceasta, orientală, bizantină, turcească, în nimic asemănătoare cu tot ce s-a construit la noi. Din nefericire, starea de părăsire în care se găsește această biserică, nu numai că nu ajută la impresia fericită pe care ar trebui s-o producă vizitatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al negației, este funcționar al certificatelor de înmormântare, straniu prezicător al deceselor.”, imaginația debordanta, incapacitatea de a accepta realitatea altfel decât pluriforma. Acțiunile lui sunt copii în derizoriu ale altora ce rezonau semnificant. Cornel Ungureanu vorbește despre influență unui mit oriental antic, Tao to-king. Personajul lui Bălăiță se înscrie într-un sistem ce neagă și aceasta filosofie. Prezența lui îi produce spaimă lui Viziru, determinându-l să semneze un contract creator. Antipa apare și că arhetip, nu doar ca element malefic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
primii creștini au fost cetățeni iudei, care nu au renunțat în totalitate la practicile cultice pe care le săvârșeau la Sinagoga. Ritualul israelit în numeroase elemente, de forma și chiar de conținut, conține asemănări cu alate coduri de legi cultice orientale însă se distinge de acestea în mod radical prin aceea că este un cod religios prin excelență. Cât privește formele exterioare ale cultului israelit el este oarecum asemănător cu cel al cultelor altor popoare caracterizându-se prin altare de jertfă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
episcopului sau a preotului. Obiceiul simbolic de veche tradiție la asemenea eveniment este inelul. Semnificația lui variază de la un obiect ce desemnează dragostea la un obiect ce reprezinta infinitatea. Actul că mirele să dea inel de logodnă miresei este străvechi, oriental, întâlnit la majoritatea popoarelor. Acest ritual a îmbrăcat când formă familială privată, cănd formă cultica atunci când este însoțit de binecuvântare. El reprezintă unul din cele mai extraordinare simboluri ale iubirii dintre un bărbat și o femeie, fiind menționat pentru prima
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
confluența unor importante și bine constituite spații socio-politice, etno-lingvis- tice și cultural- confesionale : la Întâlnirea dintre creștinismul catolic, cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și cel otoman. O istorioară din folclorul urban - publicată În 1844 În revista vieneză Der Humorist - punctează cât se poate de bine poziția de „graniță Între imperii” pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Foarță, căruia Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere estetic, dar și din punct de vedere etic. El ar indica nu doar urâțenia evreului, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ladyard, călătorind prin Rusia, obseva că obiceiul evreicelor măritate de a-și tăia părul ar fi similar cu obiceiul femeilor măritate din estul Europei de a și-l ascunde sub basma. „Este Încă unul dintre acele obiceiuri estice, odrasla geloziei orientale. În clipa În care o femeie se mărită la ei, devine Însemnată, așa cum facem noi cu un cal pe care l-am cumpărat. Să-și ascundă părul Înseamnă [la evreice] să și-l taie, și să-și fi tăiat urechile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
degajă acesta reprezintă o dovadă de sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de exemplu - scria În 1630 Petru Movilă -, avea „trupul neputrezicios” și „cu mir Înmiresmat” <endnote id="(753, p. 52 ; vezi și nota 31)"/>. Comentând literatura apocaliptică medievală, orientală și europeană, Ioan Petru Culianu conchide că „principala opoziție dintre bine și rău, dintre Paradis și Iad, este puternic olfactivă, fiind exprimată prin opoziția senzorială dintre mireasmă și miasmă” <endnote id="(61, p. 223)"/>. Este, de exemplu, opoziția dintre fiii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 218)"/>. O glumă a naționaliștilor șovini din România spune multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși „de la Țarigrad”. Erau deci mai ales de origine orientală : În afară de evrei, apar „harapi”, „pehlivani” sau „mehteri” turci și chiar „hindii” <endnote id="(822, p. 246)"/>. Într-o monografie istorică a orașului Iași, Nicolae A. Bogdan notează faptul că la curtea lui Matei Ghica Vodă, În anii 1753-1756, se făceau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care să se refugieze ? Sau prin sentimentul inutilității oricărei forme de rezistență, care mai degrabă ar amplifica numărul martirilor ? Printr-o mentalitate fatalistă ? Sau prin gândul Înțelept că adevărata victorie nu se obține opunând rezistență adversarului ? (O Înțelepciune de factură orientală : „Cuțitul nu poate să taie apa, pentru că apa nu-i opune rezistență”.) Cauza resemnării evreilor pare a fi legată de condițiile istorice În care a trăit acest popor În exil. Atunci când cauza a dispărut, a dispărut și efectul <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arși pe rug. Să recunoaștem faptul că, În privința curajului și abilităților marțiale, imaginea evreului În vestul Europei era diferită de cea din centrul și estul continentului. Atunci când occidentalii invocau totuși „lașitatea și frica evreului”, era vorba mai degrabă de evreul oriental. Referindu-se la evreii din Orientul Apropiat, englezul Henry Blount (Voyage Into the Levant, 1636) adăuga „lipsa de curaj” la clișeele psihosomatice cunoscute (degenerare fizică, egoism, răutate, Înșelătorie, aptitudini comerciale etc.). „Caracterul evreilor este atât de nefiresc de timid - spunea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are nici o legătură cu germanul Unterthan, cu care au căutat să-l Înrudească unii” <endnote id="(773)"/>. Demonizarea evreului nu este un sindrom specific mentalității populare românești, ci un fenomen de psihologie colectivă, uzual atât În Europa Occidentală, cât și Orientală <endnote id=" (40)"/>. Iată câteva proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de violențe. De vină trebuie să fie tot niște „străini”, o „adunătură de diverse elemente și naționalități”. „Galații sunt un oraș al Moldovei - Încearcă să justifice Heliade-Rădulescu -, Însă locuitorii, [În] cea mai mare parte, Îi sunt străini, și străini orientali, ce vin cu credințele lor deșarte și cu i[g]noranța lor, și care sunt sciuți de pornirea lor de scoatere de cuțite, de masacre și de prade. Nu, românii pe unde este element curat românesc nu mai crede la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el s-a născut și a trăit „În provincia Valahia, În apropierea graniței” (344, I, p. 89, și II, p. 372), fiind evidentă confuzia cu Moldova. Conform tradiției, Beșt s-ar fi retras În tinerețe Într-o peșteră din Carpații Orientali, În nordul Moldovei, unde s-a produs revelația mistică (298, pp. 66-67 ; 319, p. 138). De altfel, se pare că pe seama lui sunt puse unele toponime populare („Poteca jidovului” etc.) atestate În Munții Carpați din această zonă. 319. Stephen Sharot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și II, Editura Academiei, București, 1969. 444. Vasile Alecsandri, Proză, volum editat de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Editura Cartea Românească, București, 1983. 445. Olga Goldberg-Mulkiewicz, Ethnographic Topics Relating to Jews in Polish Studies, The Magnes Press, Ierusalim, 1989. 446. Silviu Sanie, Cultele orientale În Dacia romană. Cultele siriene și palmiriene, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 447. Dr. Wilhelm Filderman, Adevărul asupra problemei evreiești din România, Tipografia „Triumful”, București, 1925. 448. Evreii din România În războiul de reîntregire a țării (1916-1919), volum editat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]